{"id":108709,"date":"2018-02-14T03:44:00","date_gmt":"2018-02-14T03:44:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:46:04","modified_gmt":"2023-01-08T10:46:04","slug":"sursele-cunoasterii-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/sursele-cunoasterii-3\/","title":{"rendered":"SURSELE CUNOA\u015eTERII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Cuv\u00e2ntul ,,cunoa\u015ftere\u201d este utilizat pentru a desemna at\u00e2t o activitate prin care iau na\u015ftere cuno\u015ftin\u0163ele, c\u00e2t \u015fi rezultatele acestei activit\u0103\u0163i. \u00cen primul sens sunt considerate capacit\u0103\u0163ile de cunoa\u015ftere ale min\u0163ii \u015fi func\u0163ionarea lor, iar \u00een al doilea sens, sunt avute \u00een vedere cuno\u015ftin\u0163ele gata constituite, no\u0163iuni, judec\u0103\u0163i, teorii. Filosofii s-au interesat at\u00e2t de facult\u0103\u0163ile \u015fi demersurile ce intervin \u00een producerea cuno\u015ftin\u0163elor, c\u00e2t \u015fi de analiza rezultatelor finale ale acestor demersuri.
Problema genezei \u015fi surselor cunoa\u015fterii, \u00een m\u0103sura \u00een care este cercetat din punctul de vedere al unui interes filosofic a fost caracterizat\u0103 \u00een diferite feluri.
Mari filosofi ai trecutului au crezut c\u0103 valoarea de cunoa\u015ftere sau buna \u00eentemeiere a cuno\u015ftin\u0163elor poate fi stabilit\u0103 cu referire la sursele lor \u015fi la c\u0103ile pe care au fost ob\u0163inute, pornind de la aceste surse. Cuno\u015ftin\u0163ele noastre sunt autentice dac\u0103 \u015fi numai dac\u0103 sunt produsul unei surse acreditate. Mul\u0163i filosofi din antichitate au caracterizat cuno\u015ftin\u0163ele \u00een func\u0163ie de sursele din care provin acestea: sim\u0163urile sau intelectul. Prima cunoa\u015ftere, conoa\u015fterea prin sim\u0163uri, este numit\u0103 de Democrit obscur\u0103, iar cea de-a doua, cunoa\u015fterea prin intelect, autentic\u0103. Motivul opozi\u0163iei sim\u0163uri \u2013 intelect, aparen\u0163\u0103 \u2013 cunoa\u015ftere a esen\u0163ei apare \u00een filosofia lui Platon. \u015etiin\u0163a se atinge printr-o progresiune de la cunoa\u015fterea prin sim\u0163uri a lumii sensibile, la cunoa\u015fterea prin intelect a adev\u0103ratei realit\u0103\u0163i, a lumii esen\u0163elor \u015fi formelor pure, eterne.
Autorii ce ilustreaz\u0103 filosofia ra\u0163ionalist\u0103 \u015fi empirist\u0103 a cunoa\u015fterii din sec. XVII \u2013 XVIII au socotit c\u0103 problema originii cunoa\u015fterii drept problem\u0103 central\u0103 a filosofiei cunoa\u015fterii \u015fi au considerat c\u0103 numai prin dezlegarea ei vor putea evalua limitele cunoa\u015fterii \u015fi valoarea comparativ\u0103 a diferitelor cuno\u015ftin\u0163e. O idee este o cunoa\u015ftere autentic\u0103 numai dac\u0103 se poate ar\u0103ta c\u0103 provine dintr-o surs\u0103 de \u00eencredere.
G\u00e2nditorii ra\u0163ionali\u015fti \u015fi empiri\u015fti moderni folosesc cuv\u00e2ntul ,,ra\u0163ionalism\u201d pentru a desemna punctul de vedere c\u0103 ra\u0163iunea sau intelectul constituie sursa cunoa\u015fterii autentice. Tema ra\u0163ionalist\u0103 a fost dezvoltat\u0103 prin punerea \u00een contrast a cunoa\u015fterii ce \u00ee\u015fi are sursa \u00een ra\u0163iune, cu cea care provine din sim\u0163uri. Descartes afirma c\u0103 numai ,,lumina natural\u0103\u201d sau ,,lumina ra\u0163iunii\u201d s\u0103dit\u0103 \u00een noi de Creator, poate s\u0103 ne ofere adev\u0103rata cunoa\u015ftere, cunoa\u015fterea metafizic\u0103 \u015fi teologic\u0103. Primii pa\u015fi \u00een metafizic\u0103 pot fi f\u0103cu\u0163i doar separ\u00e2nd intelectul de sim\u0163uri. Spinoza sus\u0163inea c\u0103 ra\u0163iunea poate p\u0103trunde lucrurile a\u015fa cum sunt ele, \u00een timp ce cunoa\u015fterea provenit\u0103 din sim\u0163uri este o cunoa\u015ftere ,,mutilat\u0103 \u015fi confuz\u0103\u201d. Leibniz spunea c\u0103 numai o cunoa\u015ftere ra\u0163ional\u0103, pur\u0103, o cunoa\u015ftere care exist\u0103 \u00een noi de la na\u015ftere ne \u00eeng\u0103duie accesul spre adev\u0103rurile superioare. Sim\u0163urile, sublinia el, ofer\u0103 o cunoa\u015ftere despre ceea ce este, dar nu despre ceea ce trebuie s\u0103 fie.
Ra\u0163ionalismul, ca pozi\u0163ie epistemologic\u0103, este solidar cu anumite supozi\u0163ii de natur\u0103 metafizic\u0103, cu ideea c\u0103 universul reprezint\u0103 un sistem unitar \u015fi ordonat. Cu ajutorul ra\u0163iunii sunt descoperite principiile cu care putem deduce marea diversitate a fenomenelor care sunt dezv\u0103luite de sim\u0163uri.
Descartes caracterizeaz\u0103 cunoa\u015fterea provenit\u0103 din idei clare \u015fi distincte, idei la care se poate ajunge prin reflec\u0163ie asupra a ceea ce este s\u0103dit \u00een ra\u0163iunea noastr\u0103 de la na\u015ftere, cunoa\u015ftere intuitiv\u0103. Teza ra\u0163ionalist\u0103 clasic\u0103 apare ca inacceptabil\u0103 pentru mul\u0163i filosofi ai sec. XX datorit\u0103 dependen\u0163ei ei de anumite idei metafizice.
O tem\u0103 central\u0103 \u00een concep\u0163ia ra\u0163ionalist\u0103 asupra originii \u015fi surselor cunoa\u015fterii care \u015fi-a p\u0103strat actualitatea este tema ideiilor \u00eenn\u0103scute. Acest\u0103 tem\u0103 a fost tratat\u0103 \u00een dialogul ,,Menon\u201d al lui Platon. Ideile \u00een\u0103scute sunt idei ce nu sunt primite din afar\u0103 \u015fi nici nu sunt alc\u0103tuite de noi, ci ele exist\u0103 \u00een spirit. Teoria potrivit c\u0103reia \u00eentreaga noastr\u0103 cunoa\u015ftere prin ra\u0163iune pur\u0103 \u00ee\u015fi are sursa \u00een idei \u00eenn\u0103scute va fi reluat\u0103 de Leibniz. Acesta propune o nou\u0103 teorie asupra originii adev\u0103rurilor necesare ale ra\u0163iunii, o teorie de natur\u0103 s\u0103 dea socoteal\u0103 at\u00e2t de rolul reflec\u0163iei, c\u00e2t \u015fi a experien\u0163ei, \u00een dob\u00e2ndirea lor. Aceste adev\u0103ruri pot fi descoperite doar prin cercetare \u015fi osteneal\u0103, printr-un mare efort de aten\u0163ie concentrat asupra a ceea ce se afl\u0103 \u00een spiritul nostru, efort ce va fi provocat \u015fi orientat de impresiile sim\u0163urilor. Ideile \u00eenn\u0103scute nu ar putea fi dob\u00e2ndite, crede Leibniz, f\u0103r\u0103 stimularea pe care ne-o dau sim\u0163urile. Ele declan\u015feaz\u0103 procesul ce duce la actualizarea ideilor \u00eenn\u0103scute. Filosoful german nu neag\u0103 contribu\u0163ia sim\u0163urilor \u00een cunoa\u015fterea autentic\u0103 ce caracterizeaz\u0103 ra\u0163ionalismul platonic.
Teza empirist\u0103 radical\u0103 spune c\u0103 cunoa\u015fterea \u00een \u00eentregul ei provine din datele sim\u0163urilor, c\u0103 sim\u0163urile constituie singura surs\u0103 a cunoa\u015fterii autentice. Dar aceast\u0103 tez\u0103 nu este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een textele celui care este recunoscut drept fondatorul tradi\u0163iei empiriste moderne, John Locke. \u00cen ,,Eseu asupra intelectului omenesc\u201d (1690) Locke acord\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 problemei originii cunoa\u015fterii. El crede c\u0103 numai dac\u0103 vom putea stabili cum iau na\u015ftere elementele cunoa\u015fterii (idei) vom putea determina \u00eentinderea cunoa\u015fterii. Teza general\u0103 a lui Locke este c\u0103 toate ideile, toate cuno\u015ftin\u0163ele noastre despre lumea material\u0103 \u00ee\u015fi au sursele \u00een impresiile sim\u0163urilor, precum \u015fi \u00een observa\u0163ia opera\u0163iilor min\u0163ii, care formeaz\u0103 idei complexe pornind de la ideile simple care sunt primele elemente ale cunoa\u015fterii. Locke afirm\u0103 c\u0103 de la na\u015ftere, mintea este o ,,pagin\u0103 alb\u0103\u201d, o ,,\u00eenc\u0103pere goal\u0103\u201d \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 determine ,,cum intr\u0103 ideile \u00een minte\u201d. El afirm\u0103 c\u0103 toate ideile noastre proveneau exclusiv din senza\u0163ii fizice primite de trup din mediu \u015fi imprimate \u00een minte.
Dar dac\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 cunoa\u015ftere ar fi limitat\u0103 la cea care se origineaz\u0103 \u00een experian\u0163\u0103, marginile cunoa\u015fterii ar fi destul de \u00eenguste. Locke scap\u0103 o asemenea concluzie radical\u0103 admi\u0163\u00e2nd c\u0103 oamenii posed\u0103 \u00eenafara cunoa\u015fterii prin experien\u0163\u0103 \u015fi o cunoa\u015ftere intuitiv\u0103 precum \u015fi o cunoa\u015ftere demonstrativ\u0103. Prin experien\u0163\u0103 ob\u0163inem, cuno\u015ftin\u0163e despre natura exterioar\u0103, cunoa\u015fterea intuitiv\u0103 este cunoa\u015fterea existen\u0163ei noastre ca spirite, iar cunoa\u015fterea demonstrativ\u0103 este cunoa\u015fterea existen\u0163ei lui Dumnezeu. De aici rezult\u0103 c\u0103 Locke, Hume \u015fi al\u0163i empiri\u015fti ai sec. al XVIII \u2013 lea nu sus\u0163in teza extremist\u0103 c\u0103 tot ceea ce cunoa\u015ftem ar putea fi derivat din experien\u0163\u0103.
Empirismul lui David Hume este \u00eenrudit cu cel a lui Locke prin situarea antimetafizic\u0103 \u015fi prin orientarea problemei cunoa\u015fterii spre o cercetare de factur\u0103 psihologic\u0103 a proceselor \u015fi demersurilor de constituire a cuno\u015ftin\u0163elor. Hume formuleaz\u0103 punctul de vedere empirist asupra surselor cunoa\u015fterii cu mai mult\u0103 claritate \u015fi accept\u0103 concluzii mai radicale. Teoria lui asupra originilor cuno\u015ftin\u0163elor se \u00eentemeiaz\u0103 pe distinc\u0163ia dintre ,,impresie\u201d \u015fi ,,idee\u201d. Impresiile sunt senza\u0163ii \u015fi tr\u0103iri subiective, iar ideile sunt urmele pe care le las\u0103 impresiile sau anticiparea acestora prin imagina\u0163ie. Impresiile, afirm\u0103 Hume, sunt \u00eenn\u0103scute doar \u00een sensul c\u0103 se produc prin exercitarea unor facult\u0103\u0163i sau dispozi\u0163ii naturale, \u00een timp ce ideile provin \u00eentotdeauna din impresii.
Ca teorie asupra genezei \u015fi surselor cunoa\u015fterii, empirismul \u015fi ra\u0163ionalismul sec. XVII \u2013 XVIII reprezint\u0103 \u015fi puncte de vedere diferite cu privire la raportul dintre ceea ce este \u00eenn\u0103scut \u015fi dob\u00e2ndit \u00een cursul vie\u0163ii prin mijlocirea sim\u0163urilor. Tema ideilor \u00eenn\u0103scute ocup\u0103 un loc important \u00een ,,Eseul asupra intelectului omenesc\u201d al lui Locke c\u00e2t \u015fi \u00een ,,Noile eseuri asupra intelectului omenesc\u201d ale lui Leibniz. \u00cen lucrarea sa, Leibniz formuleaz\u0103 obiec\u0163iile unui ra\u0163ionalist fa\u0163\u0103 de principiile care au fost propuse \u015fi sus\u0163inute de Locke. Acesta critica doctrina ideilor \u00eenn\u0103scute, idei presupuse a fi prezente \u00een intelectul nostru de la na\u015ftere. Aceast\u0103 doctrin\u0103, spune el, este p\u0103gubitoare penrtu religie, moralitate, filosofie \u015fi via\u0163a practic\u0103.
\u00cen ceea ce-l prive\u015fte pe Kant, acesta a distins mai clar dec\u00e2t filosofii de p\u00e2n\u0103 la el \u00eentre teoria cunoa\u015fterii \u015fi psihologia empiric\u0103. El a socotit c\u0103 cercetarea facult\u0103\u0163ilor \u015fi activit\u0103\u0163ilor mintale ce intervin \u00een constituirea cuno\u015ftin\u0163elor nu este de domeniul teoriei cunoa\u015fterii, ci al psihologiei empirice. Kant crede c\u0103 filosofia cunoa\u015fterii se intereseaz\u0103 exclusiv de \u00eentemeierea cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi nu de demersurile prin care se constituie ele, de geneza lor. El spune c\u0103 arice cunoa\u015ftere despre fapte, numit\u0103 de el ,,experien\u0163\u0103\u201d, ia na\u015ftere prin conlucrarea sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi intelectului. Cunoa\u015fterea este rezultatul aplic\u0103rii categoriilor \u015fi principiilor intelectului materialului pe care \u00eel ofer\u0103 sensibilitatea, o activitate prin care impresiile sensibile sunt comparate, legate \u00eentre ele sau separate.
Autorii reprezentativi \u00een dezvoltarea filosofiei cunoa\u015fterii (epistemologiei clasice), prin orientarea lor ra\u0163ionalist\u0103 \u015fi empirist\u0103, cad de acord \u00een ceea ce prive\u015fte supozi\u0163ii mai fundamentale. \u00cen primul r\u00e2nd, ei cred c\u0103 exist\u0103 surse ultime ale cunoa\u015fterii, socotite surse de autoritate epistemic\u0103: numai cuno\u015ftin\u0163ele ce provin din asemenea surse vor fi acceptate drept cuno\u015ftin\u0163e autentice.
At\u00e2t ra\u0163ionali\u015ftii, c\u00e2t \u015fi empiri\u015ftii au fost \u00eensufle\u0163i\u0163i de convingerea c\u0103 buna \u00eentemeiere \u015fi valoarea cuno\u015ftin\u0163elor ar putea fi stabilit\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f prin identificarea surselor ultime ale cunoa\u015fterii \u015fi prin raportare la aceste surse.
Karl Popper indic\u0103 drept una din supozi\u0163iile mai ad\u00e2nci ale epistemologiei clasice punctul de vederee c\u0103 adev\u0103rul este manifest. Adev\u0103rul este manifest \u00een sensul c\u0103 el va putea fi stabilit odat\u0103 pentru totdeauna \u00een dat\u0103 ce vom ajunge p\u00e2n\u0103 la sursele ultime ale cunoa\u015fterii \u015fi vom \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 deriv\u0103m cuno\u015ftin\u0163ele pornind de la aceste surse.
Ra\u0163ionalismul clasic \u015fi empirismul clasic \u015fi-au propus s\u0103 stabileasc\u0103 sursele cunoa\u015fterii autentice \u015fi s\u0103 determine limitele cunoa\u015fterii \u015fi valoarea cuno\u015ftin\u0163elor prin raportare la asemenea surse. Teza ra\u0163ionalist\u0103 conform c\u0103reia exist\u0103 intui\u0163ie ra\u0163ional\u0103, sursa ultim\u0103 a cunoa\u015fterii o constituie intui\u0163ia ra\u0163ional\u0103, este confruntat\u0103 cu obiec\u0163ii grave. Teza empirist\u0103, teza potrivit c\u0103reia datele sim\u0163urilor ar reprezenta sursa ultim\u0103 a cunoa\u015fterii, r\u0103m\u00e2ne un punct de vedere influent \u00een mediile filosofice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice.
Caracterizarea impresiilor senzoriale drept surse primare ale cunoa\u015fterii are o lung\u0103 tradi\u0163ie \u00een filosofie. Argumentul este c\u0103 numai prin sim\u0163uri putem intra \u00een contact at\u00e2t cu lumea exterioar\u0103, c\u00e2t \u015fi cu lumea noastr\u0103 subiectiv\u0103, \u015fi putem ob\u0163ine astfel informa\u0163ii despre realitate.
O supozi\u0163ie fundamental\u0103 a concep\u0163iei empiriste cu privire la sursele cunoa\u015fterii este aceea c\u0103 impresiile sim\u0163urilor, ceea ce filosofii numesc ,,date ale sim\u0163urilor\u201d sau simplu ,,datul\u201d, reprezint\u0103 o cunoa\u015ftere nemijlocit\u0103. Expresia ,,dat\u201d sugereaz\u0103 c\u0103 impresiile senzoriale sunt ceea ce resim\u0163im nemijlocit \u015fi, ca atare, ceva ce nu va putea fi derivat \u015fi explicat prin raportare la altceva. ,,Datul\u201d este o stare originar\u0103, care nu cere \u00eentemeiere. ,,Datul\u201d este ceva ultim \u00een ordinea cunoa\u015fterii: toate cuno\u015ftin\u0163ele noastre despre realitate sunt raportate \u00een cele din urm\u0103 la ceea ce ne este dat, atunci c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 determinarea surselor lor, \u00een timp ce ,,datul\u201d \u00eensu\u015fi nu va putea fi raportat la nimic altceva.
Un motiv fundamental al concep\u0163iei empiriste asupra cunoa\u015fterii \u00eel constituie supozi\u0163ia c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 cunoa\u015ftere se origineaz\u0103 \u00een informa\u0163iile care ne sunt date nemijlocit de sim\u0163uri, informa\u0163ii a c\u0103ror adecvare ar fi asigurat\u0103 de caracterul pasiv, pur receptiv al subiectului cunosc\u0103tor. De la impresii senzoriale trecem la observa\u0163ii, care nu ar fi dec\u00e2t formularea lingvistic\u0103 a acestor impresii, iar de la observa\u0163ii trecem la teorie. Karl Popper nume\u015fte ,,teoria g\u0103le\u0163ii\u201d, teoria conform c\u0103reia ipotezele iau na\u015ftere din observa\u0163ii prin asociere \u015fi generalizare. Punctul de vedere opus, pe care Popper \u00eel nume\u015fte ,,teoria lanternei\u201d este c\u0103 o anumit\u0103 ipotez\u0103 sau a\u015fteptare preced\u0103 \u00eentotdeauna observa\u0163ia. Teza primatului anticip\u0103rii asupra constat\u0103rii \u00een cunoa\u015ftere pare \u00een acord cu ceea ce \u015ftim despre bazele biologice ale cunoa\u015fterii \u015fi despre anticip\u0103rile biologice ale cunoa\u015fterii.
Alte dou\u0103 motive ale concep\u0163iei empiriste asupra cunoa\u015fterii, str\u00e2ns colerate cu intui\u0163ia c\u0103 exist\u0103 o surs\u0103 ultim\u0103 a cunoa\u015fterii, un punct de plecare absolut \u00een cunoa\u015ftere, sunt cele ale primatului abstractiz\u0103rii \u015fi induc\u0163iei.
Filosofii empiri\u015fti recunosc c\u0103 orice cunoa\u015ftere despre fapte este organizat\u0103 \u00eentr-un sistem de concepte. Principiul empirismului formulat de Locke \u015fi Hume este c\u0103 no\u0163iunile trebuie s\u0103 fie derivate \u00eentr-un fel sau altul din ceea ce Locke nume\u015fte ,,idei simple\u201d, iar Hume ,,impresii\u201d. Mul\u0163i filosofi empiri\u015fti au sus\u0163inut c\u0103 no\u0163iunile iau na\u015ftere din ceea ce ne este dat nemijlocit de sim\u0163uri printr-un demers mintal numit ,,abstractizare\u201d. No\u0163iunile ar fi produsul proceselor de abstractizare \u015fi ar putea fi caracterizate drept abstrac\u0163ii. Prin abstractizare separ\u0103m ceea ce este comun \u015fi esen\u0163ial de ceea ce este individual, neesen\u0163ial \u015fi re\u0163inem determin\u0103rile generale \u015fi esen\u0163iale, separate de existen\u0163ele individuale. Dac\u0103 abstractizarea urmeaz\u0103 s\u0103 explice cum iau na\u015ftere no\u0163iunile din \u00eenregistr\u0103ri considerate pure, induc\u0163ia, a\u015fa cum a fost \u00een\u0163eleas\u0103 de empirismul clasic, ar trebui s\u0103 explice cum iau na\u015ftere enun\u0163uri generale, reguli, uniformit\u0103\u0163i sau legi din enun\u0163uri ce descriu fapte particulare. Acest fel de a \u00een\u0163elege induc\u0163ia a fost numit de Popper ,,teoria psihologic\u0103 a induc\u0163iei\u201d. Teoria porne\u015fte de la supozi\u0163ia c\u0103 ar exista un primat temporal \u015fi psihologic al cuno\u015ftin\u0163elor despre fapte particulare \u00een raport cu enun\u0163urile ce formuleaz\u0103 legi sau regularit\u0103\u0163i. Cunoa\u015fterea ar porni de la simpla \u00eenregistrare a faptelor prin observa\u0163ie \u015fi s-ar ridica la generaliz\u0103ri prin induc\u0163ie.
Critica pe care o face Popper acestei teorii psihologice a induc\u0163iei reprezint\u0103 o continuare a tezei sale despre primatul a\u015ftept\u0103rilor, care \u00ee\u015fi au originea \u00een dispozi\u0163ii de comportare \u00eenn\u0103scute, \u00een raport cu observa\u0163iile despre fapte. \u00cen loc de a explica regularit\u0103\u0163ile, legile, prin constat\u0103ri cu privire la repetarea unor colera\u0163ii dintre fapte, Popper crede c\u0103 va trebui s\u0103 explic\u0103m aceast\u0103 repeti\u0163ie ca un rezultat al inclina\u0163iei noastre de a c\u0103uta \u015fi de a formula regularit\u0103\u0163i. Regularit\u0103\u0163ile nu ne sunt impuse de constatarea c\u0103 anumite corela\u0163ii \u00eentre fapte se repet\u0103 sistematic, ci, dimpotriv\u0103, existen\u0163a regularit\u0103\u0163ilor \u00een desf\u0103\u015furarea fenomenelor este o a\u015fteptare incon\u015ftient\u0103. Prin ipotezele pe care le formul\u0103m \u00eencerc\u0103m s\u0103 descoperim uniformit\u0103\u0163i \u015fi legi. Ipotezele astfel construite sunt supuse controlului faptelor. Teoriei primatului psihologic \u015fi temporal al repet\u0103rilor \u00eei este opus\u0103 teoria primatului temporal \u015fi psihologic al dispozi\u0163iei de a c\u0103uta corela\u0163ii \u00eentre fapte.
Critica pe care o face Popper ideii c\u0103 no\u0163iunile \u015fi enun\u0163urile generale pot fi derivate din impresii senzoriale \u015fi din enun\u0163uri despre fapte particulare se sprijin\u0103 pe considera\u0163ii de biologie evolu\u0163ionist\u0103. Einstein contest\u0103 c\u0103 no\u0163iunile, at\u00e2t cele ale g\u00e2ndirii comune, c\u00e2t \u015fi cele ale cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice, ar putea fi derivate din materialul senzorial. El insista asupra faptului c\u0103 impresiile senzoriale \u015fi no\u0163iunile sunt entit\u0103\u0163i esen\u0163ial diferite, care nu pot fi derivate unele din altele. Einstei spunea c\u0103 doar pu\u0163ine no\u0163iuni, acele no\u0163iuni numite de el ,,primare\u201d, trebuie s\u0103 fie asociate direct cu impresiile senzoriale.
Teza empirist\u0103 potrivit c\u0103reia no\u0163iunile pot fi derivate din datele senzoriale prin abstractizare sau prin alte demersuri mintale este adesea convertit\u0103 \u00een enun\u0163ul psihologic considerat adev\u0103rat c\u0103 no\u0163iunile sunt dob\u00e2ndite prin \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cenv\u0103\u0163area este \u00een\u0163eleas\u0103 de psihologi ca achizi\u0163ie sau dob\u00e2ndire de cuno\u015ftin\u0163e prin interac\u0163iunea subiectului cu ambian\u0163a, prin stimularea sistemului care \u00eenva\u0163\u0103 de c\u0103tre ambian\u0163\u0103. \u00cenv\u0103\u0163area este caracterizat\u0103 drept schimbare a cunoa\u015fterii datorat\u0103 experien\u0163ei. Supozi\u0163ia c\u0103 noi am putea dob\u00e2ndi noi concepte prin \u00eenv\u0103\u0163are a fost criticat\u0103 din perspectiva \u015ftiin\u0163ei cogni\u0163iei. Jerry A. Fodor porne\u015fte de la afirma\u0163ia c\u0103 ceea ce psihologii numesc ,,\u00eenv\u0103\u0163are de concepte\u201d nu este altceva dec\u00e2t formulare \u015fi confirmare de ipoteze. \u00cenv\u0103\u0163area, spune Fodor fixeaz\u0103 opinii, dar nu poate produce concepte. Conceptele trebuie s\u0103 existe \u00een prealabil pentru a face cu putin\u0163\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area. Fodor spune c\u0103 singura teorie inteligibil\u0103 despre \u00eembog\u0103\u0163irea resurselor conceptuale face din acesta o func\u0163ie a maturiz\u0103rii.
Teoriile moderne care atribuie un rol semnificativ unor structuri mintale \u00eenn\u0103scute \u00een constituirea cunoa\u015fterii pot fi caracterizate drept o reluare a concep\u0163iilor ra\u0163ionaliste clasice, care sus\u0163ineau c\u0103 exist\u0103 adev\u0103ruri de ra\u0163iune \u00eenn\u0103scute \u00een mintea noastr\u0103. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 explice ce \u00eeseamn\u0103 c\u0103 o idee, care nu este nici derivat\u0103 din datele sim\u0163urilor, nici pl\u0103smuit\u0103 de noi, este \u00eenn\u0103scut\u0103, Descartes recurge la o compara\u0163ie: ne na\u015ftem cu capacitatea de a cunoa\u015fte idei a\u015fa cum ne na\u015ftem cu predispozi\u0163ia de a contacta o anumit\u0103 boal\u0103 ereditar\u0103. A spune c\u0103 o boal\u0103 este ereditar\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceva exist\u0103 \u00een mod virtual, care va deveni actual \u00een anumite condi\u0163ii. Descartes spune c\u0103 oamenii au anumite idei \u00eenn\u0103scute, chiar dac\u0103 mul\u0163i dintre ei nu intr\u0103 \u00een posesia lor niciodat\u0103. Pentru ca aceste cuno\u015ftin\u0163e s\u0103 devin\u0103 reale se cere o concentrare intens\u0103 a aten\u0163iei asupra a ceea ce este \u00een noi. Experien\u0163a declan\u015feaz\u0103 procese mintale ce conduc, \u00een cazul unor oameni cu aptitudini pentru reflec\u0163ie, la cunoa\u015fterea adev\u0103rurilor de ra\u0163iune.
Cercert\u0103torul american N. Chomsky \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 teoria sa despre structuri \u00eenn\u0103scute ce fac posibil\u0103 \u00eensu\u015firea limbajului pe modelul input \u2013 output. \u00censu\u015firea limbajului \u015fi a cunoa\u015fterii sunt caracterizate de behaviorist drept rezultate ale unor procese complexe de \u00eenv\u0103\u0163are din experien\u0163\u0103, ale efectului modelator al ambian\u0163ei.
\u00cen timp ce g\u00e2ndirea behaviorist\u0103, inspirat\u0103 de empirism, se intereseaz\u0103 de determinarea de c\u0103tre ambian\u0163\u0103 a comport\u0103rii \u015fi cunoa\u015fterii, de tr\u0103s\u0103turi ce au o pregnant\u0103 condi\u0163ionare cultural\u0103 \u015fi istoric\u0103, orient\u0103rile nativiste aduc \u0103n primul plan al aten\u0163iei rolul \u00eenzestr\u0103rii genetice \u00een constituirea cunoa\u015fterii. O premis\u0103 fundamental\u0103 a nativismului epistemologic este aceea c\u0103 dezvoltarea min\u0163ii va trebui s\u0103 fie studiat\u0103 pe baza acelora\u015fi principii care au fost adoptate de biologia modern\u0103 \u00een cercetarea corpului. Biologii spun c\u0103 dezvoltarea unui organism este orientat\u0103 \u015fi condus\u0103 de un program genetic propriu speciei, iar ambian\u0163a extern\u0103 influen\u0163eaz\u0103 ritmul procesului de dezvoltare.
Chomsky apreciaz\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nici un fel de temeiuri serioase, empirice sau de alt\u0103 natur\u0103, pentru acceptarea punctului de vedere c\u0103 dezvoltarea mintal\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 o schem\u0103 esen\u0163ial diferit\u0103 de cea care conduce dezvoltarea organismului. Chomsky apreciaz\u0103 drept plauzibil\u0103 presupozi\u0163ia c\u0103 dezvoltarea mintal\u0103, ca \u015fi dezvoltarea organismului, are ca punct de plecare o stare genetic determinat\u0103, comun\u0103 speciei, cu varia\u0163ii individuale ce pot fi neglijate. \u00cen acest caz, dezvoltarea reprezint\u0103 o cre\u015ftere, o succesiune de stadii genetic progaramate p\u00e2n\u0103 la stadiul final sub influen\u0163a ambian\u0163ei. Solidar\u0103 cu motive ce s-au conturat \u00een tradi\u0163ia ra\u0163ionalist\u0103 clasic\u0103, aceast\u0103 reprezentare se opune concep\u0163iei empiriste despre minte ca o foaie alb\u0103 \u015fi despre constituirea cuno\u015ftin\u0163elor, chiar \u015fi a facult\u0103\u0163ilor spiritului, prin mecanisme elementare, cum sunt asocierea, compararea, generalizarea, abstractizarea \u015fi induc\u0163ia.
Din perspectiva nativist\u0103, propus\u0103 de Chomsky, o cunoa\u015ftere a limbii exist\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd principiile \u00eenn\u0103scute care o fac posibil\u0103 nu sunt utilizate. El d\u0103 ca exemplu, acel stadiu al dezvolt\u0103rii vorbirii \u00een care copilul \u00een\u015fir\u0103 cuvinte f\u0103r\u0103 elemente gramaticale, a\u015fa \u2013 numita ,,vorbire telegrafic\u0103\u201d, el cunoa\u015fte \u00een sens structural limbajul, pe care \u00eencepe s\u0103-l vorbeasc\u0103 mai t\u00e2rziu.
Teoria lui Chomsky cu privire la natura limbajului \u015fi la \u00eensu\u015firea limbajului de c\u0103tre copii, poate fi caracterizat\u0103 drept o reabilitare \u015fi o dezvoltare original\u0103 a teoriei ra\u0163ionaliste clasice a ideilor \u00eenn\u0103scute \u015fi a cunoa\u015fterii \u00eenn\u0103scute. Chomsky crede c\u0103 limbajul este un domeniu particular al cunoa\u015fterii \u015fi a fost caracterizat drept ,,o oglind\u0103 a min\u0163ii\u201d. Lingvistica teoretic\u0103 este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 ca o ramur\u0103 a psihologiei cunoa\u015fterii, iar \u0163elul ei este descoperirea realit\u0103\u0163ii mintale ce st\u0103 la baza comport\u0103rii lingvistice. Lingvistul american afirm\u0103 c\u0103 studiul limbajului poate clarifica \u015fi sus\u0163ine anumite concluzii asupra cunoa\u015fterii omene\u015fti, care se coreleaz\u0103 \u00een mod direct cu probleme clasice \u00een filosofia min\u0163ii.
Punctul de plecare al teoriei de inspira\u0163ie ra\u0163ionalist\u0103 pe care a formulat-o Chomsky este semnalarea \u015fi tematizarea discrepan\u0163ei dintre competen\u0163a lingvistic\u0103 \u015fi informa\u0163ia pe care o prime\u015fte cel care \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte limba din ambian\u0163a lingvistic\u0103. Teoria trebuie s\u0103 explice nu numai faptul c\u0103 copilul \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte foarte repede limba matern\u0103, dar \u015fi c\u0103 el \u015fi-o \u00eensu\u015fe\u015fte \u00een general corect. Competen\u0163a lingvistic\u0103, spune Chomsky, este produsul cre\u015fterii, \u015fi nu al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.
\u00cenfruntarea dintre schema behaviorist\u0103 \u015fi schema nativist\u0103 \u00een explicarea surselor competen\u0163ei lingvistice ar putea fi caracterizat\u0103 drept o competi\u0163ie \u00eentre dou\u0103 programe de cercetare, sus\u0163inute de idealuri cognitive diferite \u015fi de reprezent\u0103ri alternative asupra raportului dintre \u00eenn\u0103scut \u015fi dob\u00e2ndit \u00een achizi\u0163ia cunoa\u015fterii.
Behaviori\u015ftii se situeaz\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 ce ar putea fi calificat\u0103 drept baconian\u0103: cunoa\u015fterea \u00eenseamn\u0103 putere; cunosc\u00e2nd cauza putem produce efectul. Din punctul lor de vedere, cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 urm\u0103re\u015fte stabilirea unor rela\u0163ii constante \u00eentre fenomene accesibile observa\u0163iei \u015fi m\u0103sur\u0103rii, a unor rela\u0163ii func\u0163ionale ce fac posibile predic\u0163ia \u015fi controlul producerii fenomenelor. Teoriile sunt considerate drept indtrumente a c\u0103ror utilizare se justific\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care ele contribuie la descoperirea unor noi rela\u0163ii \u00eentre fapte.
Programul de cercetare nativist s-a constituit nu de la stabilirea unor corela\u0163ii logice \u00eentre fenomene accesibile observa\u0163iei, ci de la explicarea acestor corela\u0163ii prin dezv\u0103luirea unei realit\u0103\u0163i ascunse privirii noastre.
Sus\u0163in\u0103torii programului behaviorist, de inspira\u0163ie empirist\u0103, cred c\u0103 numai mecanismele elementare de achizi\u0163ie a cuno\u015ftin\u0163elor sunt \u00eenn\u0103scute, tot restul fiind produsul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii din experien\u0163\u0103, \u00een timp ce to\u0163i cei care ader\u0103 la programul nativist, de tradi\u0163ie ra\u0163ionalist\u0103, presupun c\u0103 exist\u0103 o cunoa\u015ftere propriu-zis\u0103 care este \u00eenn\u0103scut\u0103. Reprezentarea nativist\u0103 asupra cunoa\u015fterii este apropiat\u0103 de cea a biologilor.
Ideea cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d a fost consacrat\u0103 de Kant. Abordarea kantian\u0103 a problemei cunoa\u015fterii este una transcedental\u0103. Problemele teoriei critice a cunoa\u015fterii sunt formulate ca probleme de drept \u015fi nu ca probleme de fapt. Interoga\u0163ia kantian\u0103 prive\u015fte posibilitatea unei cunoa\u015fteri date, deja constituite. Formulele ,,a priori\u201d sunt examinate de Kant drept condi\u0163ii necesare ce fac posibil\u0103 experien\u0163a \u00een genere.
Un punct de vedere larg acceptat \u00een filosofia analitic\u0103 contemporan\u0103 a cunoa\u015fterii este acela c\u0103 problema cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d prive\u015fte numai \u00eentemeierea cunoa\u015fterii, o chestiune de drept \u015fi nu cercetarea originii \u015fi surselor ei, adic\u0103 o problem\u0103 de fapt. Atributul ,,a priori\u201d poate fi aplicat \u00een mod legitim numai no\u0163iunilor \u015fi judec\u0103\u0163ilor, adic\u0103 cunoa\u015fterii propozi\u0163ionale. Sunt ,,a priori\u201d acele judec\u0103\u0163i a c\u0103ror valoare de adev\u0103r poate fi stabilit\u0103 independent de experien\u0163\u0103 \u00een general.
Teoria lui Chomsky despre cunoa\u015fterea \u00eenn\u0103scut\u0103 a limbajului, o teorie apropiat\u0103 temei ra\u0163ionaliste clasice a ideilor \u00eenn\u0103scute, poate fi caracterizat\u0103 \u015fi ca o teorie despre ceea ce este ,,a priori\u201d din punct de vedere psihologic, adic\u0103 despre ceea ce preced\u0103 \u00een timp \u00eenv\u0103\u0163area din experien\u0163\u0103 a unei limbi \u015fi face cu putin\u0163\u0103 o asemenea \u00eenv\u0103\u0163are.
\u00cen \u00eencercarea sa de a determina \u015fi cerceta componenta ,,a priori\u201d a cunoa\u015fterii despre lume, austriacul K. Lorenz porne\u015fte de la supozi\u0163ia c\u0103 orice proces de cunoa\u015ftere este o func\u0163ie a creierului \u015fi conchide c\u0103 acest proces va trebui s\u0103 fie descris \u015fi exp\u015ficat drept un produs al evolu\u0163iei biologice. Prin raportare la filosofia critic\u0103 a lui Kant, dar \u015fi prin distan\u0163are fa\u0163\u0103 de conceptul cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d a idealismului transcedental, Lorenz apreciaz\u0103 c\u0103 toate acele dispozitive, mecanisme \u015fi structuri proprii speciei care fac posibil\u0103 cunoa\u015fterea despre lume a omului ar putea fi caracterizate drept ,,a priori\u201d \u00eentr-um sens genetic \u015fi descriptiv al termenului. Modalitatea de abordare a cercet\u0103rii cunoa\u015fterii pe care a inaugurat-o Lorenz este numit\u0103 \u015fi ,,epistemologie bazat\u0103 pe ideea selec\u0163iei naturale\u201d. Ea este dezvoltat\u0103 de autori care cred c\u0103 principiul selec\u0163iei naturale este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ofere o explica\u0163ie neteleologic\u0103 tuturor proceselor orientate spre scop din univers. Cunoa\u015fterea \u00een toate formele ei poate fi privit\u0103 ca un proces care comport\u0103 trei elemente esen\u0163iale: mecanisme pentru introducerea varia\u0163iilor; procese de selec\u0163ie; mecanisme de p\u0103strare \u015fi propagare a varia\u0163iilor selectate.
La fel ca \u015fi Chomsky, Lorenz asociaz\u0103 cunoa\u015fterea ,,a priori\u201d cu cea \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care calific\u0103 drept ,,a priori\u201d dispozitive \u015fi structuri de cunoa\u015ftere care au ap\u0103rut cu muta\u0163ii \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi au devenit apoi determin\u0103ri distinctive ale speciei prin ac\u0163iunea selec\u0163iei naturale.
Epistemologia de orientare nativist\u0103 a fost caracterizat\u0103 ca cea mai simpl\u0103 teorie a cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d. O alt\u0103 teorie naturalist\u0103 \u00een filosofia contemporan\u0103 a cunoa\u015fterii, epistemologia genetic\u0103 a lui J. Piaget, \u00eentemeiat\u0103 pe cercet\u0103ri de psihologie genetic\u0103, disociaz\u0103 ,,a priori\u201d \u2013ul de \u00eenn\u0103scut \u015fi urm\u0103re\u015fte s\u0103-i restituie celui dint\u00e2i atributele tradi\u0163ionale ale universalit\u0103\u0163ii \u015fi necesit\u0103\u0163ii. Pornind de la supozi\u0163ia c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 cunoa\u015ftere se trage din dou\u0103 surse distincte, Piaget contrasteaz\u0103 enun\u0163urile empirice, acele enun\u0163uri care nu pt fi nici formulate, nici \u00eentemeiate, independent de informa\u0163iile despre st\u0103rile reale pe care ni le furnizeaz\u0103 sim\u0163urile, cu enun\u0163uri pe care le nume\u015fte logico \u2013 matematice.
Una din temele principale ale epistemologiei lui Piaget este elaborarea unei explica\u0163ii psihogenetice a unor rela\u0163ii elementare care sunt resim\u0163ite introspectiv drept necesare, sunt valabile pentru orice obiecte reale \u015fi au atributele necesit\u0103\u0163ii \u015fi universalit\u0103\u0163ii. \u00cen m\u0103sura \u00een care cercet\u0103rile psihogenetice \u00eentemeiaz\u0103 distinc\u0163ia dintre experien\u0163a logico \u2013 matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103, respectiv dintre cunoa\u015fterea logico \u2013 matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103, ele relev\u0103 existen\u0163a a dou\u0103 surse distincte ale cunoa\u015fterii: constat\u0103rile perceptive \u015fi schemele de coordonare a ac\u0163iunilor. Cunoa\u015fterea logico \u2013 matematic\u0103 este o cunoa\u015ftere ,,a priori\u201d deoarece este o cunoa\u015ftere independent\u0103 de experien\u0163a fizic\u0103. Experien\u0163a fizic\u0103 este o surs\u0103 a cunoa\u015fterii, dar nu a \u00eentregii cunoa\u015fteri.
\u00cencercarea lui Piaget este foarte ambi\u0163ioas\u0103 deoarece d\u0103 conceptului cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d un sens mai apropiat de semnifica\u0163ia lui tradi\u0163ional\u0103, kantian\u0103. Enun\u0163urile logico \u2013 matematice sunt caracterizate drept enun\u0163uri ce l\u0103rgesc cunoa\u015fterea \u015fi posed\u0103 atribu\u0163iile universalit\u0103\u0163ii \u015fi necesit\u0103\u0163ii. Cunoa\u015fterea logico \u2013 matematic\u0103 este pentru Piaget o cunoa\u015ftere foarte s\u0103rac\u0103 \u00een con\u0163inut \u00een raport cu ceea ce el nume\u015fte cunoa\u015ftere fizic\u0103, cunoa\u015ftere bazat\u0103 pe experien\u0163a fizic\u0103.
Pentru Chomsky, ca \u015fi pentru ra\u0163ionali\u015ftii sec. XVII, cunoa\u015fterea ,,a priori\u201d este cunoa\u015fterea \u00eenn\u0103scut\u0103. Cunoa\u015fterea \u00eenn\u0103scut\u0103, aceea cunoa\u015ftere ce va fi activat\u0103 o dat\u0103 cu maturizarea biologic\u0103 sub influen\u0163a declan\u015fatoare a stimul\u0103rilor senzoriale din ambian\u0163\u0103, este o cunoa\u015ftere bogat\u0103 din punctul de vedere al con\u0163inutului.
Pentru Lorenz, ca \u015fi pentru Chomsky, cunoa\u015fterea ,,a priori\u201d este cunoa\u015fterea \u00eenn\u0103scut\u0103. Lorenz propune un concept considerabil mai slab al cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d. Este un concept mai slab \u00een ceea ce prive\u015fte con\u0163inutul dec\u00e2t cel chomskyan \u00een m\u0103sura \u00een care numai structura specific\u0103 a aparatului senzorial al omului \u015fi categoriile g\u00e2ndirii comune, solidare cu anumite structuri neurofiziologice proprii speciei, sunt \u00eenn\u0103scute, deci ,,a priori\u201d. Acest concept este mai slab \u015fi \u00een m\u0103sura \u00een care dispozitivele, mecanismele \u015fi structurile senzoriale \u015fi intelectuale de prelucrare a informa\u0163iei sunt datorate acelor condi\u0163ii accidentale ale ambian\u0163ei care au conferit valoare unui anumit program genetic \u015fi au asigurat promovarea lui prin selec\u0163ie natural\u0103. Conceptul cunoa\u015fterii ,,a priori\u201d propus de Lorenz se sus\u0163ine cel mai bine \u00een ceea ce prive\u015fte baza faptic\u0103 \u015fi \u00eentemeierea lui empiric\u0103.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/p>\n

1. M. Flonta, Cognitio. O introducere critic\u0103 \u00een problema cunoa\u015fterii, Ed. All, Bucure\u015fti, 1994;
2. K. R. Popper, Filosoful \u2013 Rege ?, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 1992;
3. A. Einstein, Cum v\u0103d eu lumea ?, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 1992;
4. S. Budnariu, Istoria ideilor politice, Sibiu, 2000;
A. P. Iliescu, E. M. Socaciu, Fudamentele g\u00e2ndirii politice moderne, Ed. Polirom, 1999. <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cuv\u00e2ntul ,,cunoa\u015ftere\u201d este utilizat pentru a desemna at\u00e2t o activitate prin care iau na\u015ftere cuno\u015ftin\u0163ele, c\u00e2t \u015fi rezultatele acestei activit\u0103\u0163i. \u00cen primul sens sunt considerate capacit\u0103\u0163ile de cunoa\u015ftere ale min\u0163ii \u015fi func\u0163ionarea lor, iar \u00een al doilea sens, sunt avute \u00een vedere cuno\u015ftin\u0163ele gata constituite, no\u0163iuni, judec\u0103\u0163i, teorii. Filosofii s-au interesat at\u00e2t de facult\u0103\u0163ile \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108709"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}