{"id":108692,"date":"2018-02-14T04:11:00","date_gmt":"2018-02-14T04:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:45:56","modified_gmt":"2023-01-08T10:45:56","slug":"contradictorialitatea-ca-metoda-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/contradictorialitatea-ca-metoda-3\/","title":{"rendered":"Contradictorialitatea ca metod\u0103 juridic\u0103 de reglementare a raporturilor procesual penale"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Considerat oportun s\u0103 abord\u0103m aceast\u0103 problem\u0103 deoarece un proces penal de forma\u0163ie majoritar contradictorial\u0103 nu poate fi reglementat de o metod\u0103 ce nu s-ar supune cerin\u0163elor contradictorialit\u0103\u0163ii.
Contradictorialitatea nu este un fenomen simplu, ci unul socio-juridic complex, iar esen\u0163a sa nu poate fi confundat\u0103 cu tr\u0103s\u0103turile procesului penal \u00een general sau a unor faze, ac\u0163iuni procesuale \u00een particular.
De vreme ce contradictorialitatea apare ca element organiza\u0163ional al activit\u0103\u0163ii procesuale, este logic s\u0103 presupunem c\u0103 la nivelul macro, adic\u0103 la nivel de ramur\u0103 a dreptului, contradictorialitatea apare ca una din metodele de reglementare a raporturilor juridice procesual penale.
Teoria general\u0103 define\u015fte metoda de reglementare a unei ramuri de drept ca fiind totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaz\u0103 conduita subiec\u0163ilor participan\u0163i la raportul juridic.
Orice metod\u0103 de reglementare juridic\u0103 poate fi conceput\u0103 sub dou\u0103 aspecte: obiectiv \u015fi subiectiv.
Aspectul obiectiv rezult\u0103 din aceea c\u0103 specificul obiectului de reglementat (rela\u0163iile sociale \u00een cazul nostru) poate solicita o anumit\u0103 metod\u0103 de reglementare.
Aspectul subiectiv rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 dac\u0103 obiectul de reglementat permite a fi aplicate dou\u0103 sau mai multe metode de reglementare, r\u0103m\u00e2ne la atitudinea statului s\u0103 decid\u0103 care din aceste metode se aplic\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.
Anume coraportul acestor dou\u0103 aspecte ale metodei de reglementare juridic\u0103 explic\u0103 de ce una \u015fi aceea\u015fi ramur\u0103 de drept \u00een diferite timpuri a fost reglementat\u0103 prin metode diferite. Spre exemplu dreptul civil \u00een perioada URSS era reglementat de metoda imperativ-dispozitiv\u0103 \u015fi nu de cea dispozitiv\u0103 cum este \u00een prezent.
Dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een lucr\u0103rile de teorie general\u0103 a dreptului metoda de reglementare juridic\u0103 include \u00een sine:
1. Pozi\u0163ia p\u0103r\u0163ilor \u00een raportul reglementat;
2. Faptele juridice care genereaz\u0103, modific\u0103 sau sting raporturile reglementate;
3. Modul de ap\u0103rare a drepturilor lezate ale subiec\u0163ilor raportului juridic .
Cu scopul de a determina specificul metodei de reglementare a dreptului procesual penal ne vom referi \u00een primul r\u00e2nd la pozi\u0163ia subiec\u0163ilor (p\u0103r\u0163ilor) \u00een cadrul raportului procesual penal.
\u00cen primul r\u00e2nd, men\u0163ion\u0103m c\u0103 un subiect obligatoriu al raporturilor procesual penale \u00eentotdeauna este statul, reprezentat prin organe special \u00eemputernicite sau persoane cu func\u0163ii de r\u0103spundere . Ceilal\u0163i subiec\u0163i participan\u0163i la raporturile procesual penale pot fi clasifica\u0163i \u00een trei categorii mari dup\u0103 criteriul cauzei particip\u0103rii lor la raportul procesual penal.:
1. Subiec\u0163ii care particip\u0103 la raportul procesual penal pentru a-\u015fi ap\u0103ra interesele personale sau ale persoanelor pe care le reprezint\u0103 fa\u0163\u0103 de acuzare. \u00cen aceast\u0103 categorie sunt inclu\u015fi: b\u0103nuitul, \u00eenvinuitul, inculpatul, ap\u0103r\u0103torul, persoana fa\u0163\u0103 de care se \u00eenainteaz\u0103 ac\u0163iunea civil\u0103.
2. Subiec\u0163ii care particip\u0103 la raportul procesual penal pentru a-\u015fi restaura drepturile \u00eenc\u0103lcate prin comiterea infrac\u0163iunii, fie c\u0103 sunt drepturi personale sau ale persoanelor pe care le reprezint\u0103. \u00cen aceast\u0103 categorie sunt incluse: persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 \u015fi reprezentan\u0163ii s\u0103i, persoana care \u00eenainteaz\u0103 ac\u0163iunea civil\u0103.
3. Subiec\u0163ii participarea c\u0103rora este necesar\u0103 pentru buna desf\u0103\u015furare a procesului penal. Din aceast\u0103 categorie fac parte: martorii, exper\u0163ii, speciali\u015ftii, translatorii etc.
Pentru fiecare din aceste grupe este caracteristic\u0103 o pozi\u0163ie specific\u0103 a subiec\u0163ilor. Astfel, pozi\u0163ia subiec\u0163ilor ca element al metodei de reglementare poate fi \u015fi el clasificat \u00een 3 sub-elemente:
1. Pozi\u0163ia organelor de stat implicate \u00een proces vis-\u00e1-vis de b\u0103nuit (\u00eenvinuit, inculpat) \u015fi reprezentantul s\u0103u. Aceast\u0103 categorie de raporturi poate fi reglementat\u0103 de trei metode diferite. Prima metod\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin aceea c\u0103 raportul procesual este tripartit: partea acuz\u0103rii – instan\u0163a de judecat\u0103 – partea ap\u0103r\u0103rii. Pozi\u0163ia instan\u0163ei este una autoritar\u0103 \u015fi p\u0103r\u0163ile se subordoneaz\u0103 instan\u0163ei, dar \u00een raporturile dintre partea acuz\u0103rii \u015fi parte ap\u0103r\u0103rii subordonarea lipse\u015fte. P\u0103r\u0163ile au drepturi procesuale egale, ele pot \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103 intervin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 instan\u0163\u0103 pentru a-\u015fi ap\u0103ra drepturile \u015fi interesele fundamentale. Prin aceasta p\u0103r\u0163ile pot influen\u0163a deciziile instan\u0163ei – adic\u0103 a faptelor juridice generatoare, modificatoare sau \u00een virtutea c\u0103rora \u00eenceteaz\u0103 raporturile juridice. Ap\u0103rarea drepturilor \u015fi intereselor fundamentale ale p\u0103r\u0163ilor se poate face \u015fi prin atacarea actului de jurisdic\u0163ie dispus de instan\u0163\u0103.
Din analiza celor expuse putem lesne deduce c\u0103 metoda de reglementare descris\u0103 este aplicabil\u0103 procesului contradictorial \u015fi, dup\u0103 cum arat\u0103 S.D. \u015eestacova, trebuie s\u0103 fie denumit\u0103 metod\u0103 contradictorial\u0103 .
Celelalte dou\u0103 metode aplicabile subiectului cercetat vor fi caracteristice pentru procesul inchizitorial \u015fi mixt, astfel, vor fi denumite respectiv metoda inchizitorial\u0103 \u015fi metoda mixt\u0103. Nu le vom descrie deoarece ele nu prezint\u0103 interes pentru discursul nostru.
2. Pozi\u0163ia organelor de stat implicate \u00een proces vis-\u00e1-vis de persoana a c\u0103ror drepturi \u015fi interese legitime au fost \u00eenc\u0103lcate prin comiterea infrac\u0163iunii poate fi de dou\u0103 tipuri:
Primul const\u0103 \u00een aceea c\u0103 pornirea procesului penal se face indiferent de voin\u0163a persoanei v\u0103t\u0103mate, adic\u0103 \u201cex officio\u201d. Faptul juridic care genereaz\u0103, modific\u0103 sau \u00eenceteaz\u0103 raportul juridic este decizia organului competent manifestat\u0103 unilateral.
Al doilea tip rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 procedura penal\u0103 porne\u015fte numai \u00een urma manifest\u0103rii voin\u0163ei persoanei v\u0103t\u0103mate, iar faptul juridic \u00een acest caz este chiar voin\u0163a materializat\u0103 a persoanei v\u0103t\u0103mate.
A\u015fadar, metoda de reglementare la acest moment este imperativ – dispozitiv\u0103.
3. Cea de-a treia situa\u0163ie apare c\u00e2nd sunt puse vis-\u00e1-vis organele de stat implicate \u00een procesul penal \u015fi subiec\u0163ii ce contribuie la desf\u0103\u015furarea normal\u0103 a procesului penal (exper\u0163ii, speciali\u015ftii, martorii, translatorii etc.). \u00cen acest caz raporturile dintre subiec\u0163ii nominaliza\u0163i sunt reglementate de metoda imperativ\u0103 \u015fi nu permit nici un fel de alternative. Din \u00eens\u0103\u015fi con\u0163inutul activit\u0103\u0163ii procesual-penale rezult\u0103 c\u0103 persoanele utile pentru realizarea scopului procesului penal se atrag \u00een proces din oficiu, prin simpla manifestare a voin\u0163ei organelor competente (fie instan\u0163a, fie organele de urm\u0103rire penal\u0103). Faptul juridic \u00een aceste condi\u0163ii se prezint\u0103 ca fiind voin\u0163a organului competent de a atrage un astfel de subiect \u00een procesul penal.
\u00cen cele din urm\u0103 putem concluziona c\u0103 fiecare dintre formele istorice de proces penal cunosc o metod\u0103 de reglementare proprie denumit\u0103 identic cu \u00eensu\u015fi tipul istoric de proces. Fiecare dintre aceste metode determin\u0103 un cerc specific de subiecte \u015fi concretizeaz\u0103 pozi\u0163ia lor \u00een cadrul raporturilor procesual-penale. La fel, metoda de reglementare este determinat\u0103 de caracterul faptelor juridice specifice \u015fi modul de ap\u0103rare de c\u0103tre subiect al drepturilor \u015fi intereselor legale proprii.
Astfel, putem deduce c\u0103 pentru, ca contradictorialitatea s\u0103 fie pe deplin realizat\u0103 ea trebuie s\u0103 dispun\u0103 \u015fi de metodele de reglementare ce asigur\u0103 egalitatea procesual\u0103 a p\u0103r\u0163ilor, separa\u0163ia celor trei func\u0163ii procesuale de baz\u0103 \u015fi rolul diriguitor al instan\u0163ei, precum \u015fi dreptul exclusiv al acesteia de a solu\u0163iona cauza.
Preciz\u0103m c\u0103 contradictorialitatea ca element al metodei de reglementare nu poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een form\u0103 pur\u0103 ci de regul\u0103 este combinat\u0103 cu alte metode de reglementare.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Considerat oportun s\u0103 abord\u0103m aceast\u0103 problem\u0103 deoarece un proces penal de forma\u0163ie majoritar contradictorial\u0103 nu poate fi reglementat de o metod\u0103 ce nu s-ar supune cerin\u0163elor contradictorialit\u0103\u0163ii.Contradictorialitatea nu este un fenomen simplu, ci unul socio-juridic complex, iar esen\u0163a sa nu poate fi confundat\u0103 cu tr\u0103s\u0103turile procesului penal \u00een general sau a unor faze, ac\u0163iuni procesuale […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108692"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108692"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108692\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}