{"id":108691,"date":"2018-02-14T04:12:00","date_gmt":"2018-02-14T04:12:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:45:53","modified_gmt":"2023-01-08T10:45:53","slug":"contradictorialitatea-ca-forma-istorica-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/contradictorialitatea-ca-forma-istorica-3\/","title":{"rendered":"Contradictorialitatea ca form\u0103 istoric\u0103 a procesului penal"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Procesul penal nu \u00eentotdeauna a fost ceea ce \u00een\u0163elegem noi ast\u0103zi prin aceast\u0103 sintagm\u0103.
Evolu\u0163ia statului \u015fi \u00eempreun\u0103 cu el a modalit\u0103\u0163ilor de solu\u0163ionare a cauzelor penale \u015fi contracarare a infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii este de-a dreptul impresionant\u0103.
Istoria procesului penal ofer\u0103 posibilitatea de a concluziona anumite fapte \u015fi anume:
1. Forma contradictorial\u0103 a procesului penal a existat \u00eentotdeauna acolo unde statul a existat sub form\u0103 de democra\u0163ie,
2. Contradictorialitatea \u00een statele sclavagiste a fost condi\u0163ionat\u0103 de prezen\u0163a formei democratice de guvernare,
3. \u00cen societatea feudal\u0103 forma contradictorial\u0103 a procesului penal se realiza \u00een cadrul judec\u0103\u0163ii celor egali (unde se foloseau ordaliile \u015fi duelul judiciar \u00een calitate de probe)
Coraportul dintre formele istorice ale procesului penal \u015fi principiul contradictorialit\u0103\u0163ii necesit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd determinarea no\u0163iunii de \u201eform\u0103 a procesului penal\u201d.
\u00cenceputul studierii formei procesului penal a fost pus de c\u0103tre Abegg, Biner, Valter \u015f.a., care \u015fi-au \u00eendreptat aten\u0163ia asupra exprim\u0103rii externe a activit\u0103\u0163ii procesuale. Dar primii teoreticieni care au efectuat o abordare procesual\u0103 \u00een scopul depist\u0103rii formelor istorice ale procesului penal au fost Gartung \u015fi Planc. Ei au enun\u0163at caracteristicile formelor contradictoriale (acuzatoriale), inchizitoriale \u015fi mixte ale procesului penal \u015fi le-au caracterizat .
\u015etiin\u0163a despre formele procesului penal se bazeaz\u0103 pe no\u0163iunile de model al procesului penal inchizi\u0163ional \u015fi model al procesului penal contradictorial.
Forma procesului penal \u00eentr-un stat anumit \u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 respectiv\u0103 depinde de politic\u0103, filozofie \u015fi nivelul de dezvoltare a \u015ftiin\u0163elor juridice \u015fi altor \u015ftiin\u0163e.
Procesul penal, fiind o ramur\u0103 de drept dintre cele mai politizate este foarte receptiv la orice schimb\u0103ri ce survin \u00een sfera politic\u0103 a statului. Dup\u0103 cum men\u0163ioneaz\u0103 J. Sabo citat de S. \u015eestacova , influen\u0163a factorilor politici asupra raporturilor juridice procesuale este mult mai mare dec\u00e2t asupra raporturilor juridice materiale. Suntem absolut de acord cu aceast\u0103 opinie, deoarece norma procesual\u0103 este inert\u0103 f\u0103r\u0103 de participarea individului, iar indivizii dup\u0103 cum \u015ftim sunt cei mai influen\u0163a\u0163i de politic\u0103 .
\u00cen aceea\u015fi ordine de idei putem men\u0163iona c\u0103 statul, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 reprezint\u0103 for\u0163ele politice active, este acela care determin\u0103 structura puterii judec\u0103tore\u015fti \u015fi implicit a procesului penal.
Dependen\u0163a formei procesului penal de filozofie se prevede \u00een dou\u0103 aspecte: primul \u0163ine de interdependen\u0163a clasic\u0103 a dreptului cu filozofia, cea din urm\u0103, modeleaz\u0103 sistemele juridice statale din interior; al doilea aspect se refer\u0103 la interdependen\u0163a procesului penal \u015fi scopul acestuia de restabilire a adev\u0103rului \u015fi echit\u0103\u0163ii.
Dependen\u0163a procesului penal de realiz\u0103rile \u015ftiin\u0163elor \u00een general, rezult\u0103 din aceea c\u0103 procesul penal utilizeaz\u0103 din plin pentru a-\u015fi atinge scopul realiz\u0103rile acestor \u015ftiin\u0163e.
\u00cen \u00eencerc\u0103rile de a determina ce totu\u015fi reprezint\u0103 forma procesului penal, s-a mers pe calea utiliz\u0103rii legilor logice, deoarece se cunoa\u015fte c\u0103 forma oric\u0103rui fenomen este str\u00e2ns legat\u0103 de con\u0163inutul acestuia, iar specificul activit\u0103\u0163ii procesual penale const\u0103 \u00een aceea c\u0103 \u00een cadrul s\u0103u, ca element inevitabil apare persoana despre care exist\u0103 presupuneri c\u0103 ar fi vinovat\u0103 de comiterea unei infrac\u0163iuni.
Aceast\u0103 persoan\u0103 \u00een primul r\u00e2nd este cointeresat\u0103 ca activitatea procesual-penal\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare dup\u0103 anumite reguli. Concomitent pentru a-\u015fi realiza interesul propriu, aceast\u0103 persoan\u0103 trebuie s\u0103 dispun\u0103 de anumite mijloace procesuale. Implicit, aceste circumstan\u0163e sus expuse, presupun \u015fi existen\u0163a anumitor mijloace procesuale ce vor fi puse la dispozi\u0163ia organelor de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi a persoanei v\u0103t\u0103mate prin care ace\u015ftia vor putea s\u0103-\u015fi realizeze scopul propriu.
Aceste \u201emijloace procesuale\u201d se realizeaz\u0103 prin drepturi \u015fi obliga\u0163ii ale participan\u0163ilor procesului penal \u015fi se constituie \u00een statutul lor procesual.
Posibilit\u0103\u0163ile oferite de c\u0103tre statutul procesual participan\u0163ilor procesului penal pot fi at\u00e2t egale, c\u00eet \u015fi discriminatorii.
Anume statutul procesual al p\u0103r\u0163ilor \u00een procesul penal \u015fi coraportul drepturilor \u015fi obliga\u0163iilor procesuale ale acestora apare ca factor decisiv \u00een determinarea formei istorice de proces penal.
Dup\u0103 cum arat\u0103 S.D. \u015eestacova, indicele de baz\u0103 al determin\u0103rii formei istorice a procesului penal este coraportul statutului procesual al organelor, persoanelor ce realizeaz\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 \u015fi statutul procesual al \u00eenvinuitului (b\u0103nuitului), altei persoane \u00een privin\u0163a c\u0103rora exist\u0103 probe) .
Acela\u015fi autor denume\u015fte statutul intern ce contribuie la determinarea formei procesului penal.
\u00cen calitate de criteriu extern (func\u0163ional) de clasificare a formelor procesului penal, S.D. \u015eestacova, indic\u0103 dou\u0103 momente:
1. Modul de distribuire a func\u0163iilor procesuale de baz\u0103;
2. Coraportul dintre posibilit\u0103\u0163ile procesuale ale organelor de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi \u00eenvinuit (b\u0103nuit, persoan\u0103 \u00een privin\u0163a c\u0103reia exist\u0103 probe) \u00een cadrul procesului de proba\u0163iune .
Al\u0163i autori definesc forma istoric\u0103 a procesului penal ca fiind \u201cmodalit\u0103\u0163i de baz\u0103 a organiz\u0103rii procesului penal, condi\u0163ionat\u0103 de structura politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u201d .
Formele istorice de proces penal mai sunt denumite \u015fi ca \u201carhetipuri reale ale procesului judiciar\u201d. Ele reprezint\u0103 quintesen\u0163a, con\u0163inutul de baz\u0103 a formelor de proces concrete, care au dezvoltat istoria \u00een anumite state \u015fi care s-au dovedit a fi at\u00e2t de reu\u015fite \u00eenc\u00e2t au servit ca model \u015fi pentru alte state .
\u00cen privin\u0163a clasific\u0103rii formelor procesului penal, opiniile autorilor \u00een acest sens sunt suficient de diverse.
Astfel se enumer\u0103 urm\u0103toarele forme istorice de proces-penal:
– forma contradictorial\u0103;
– forma inchizi\u0163ional\u0103 (de urm\u0103rire, de anchetare);
– forma mixt\u0103 .
Al\u0163i autori enumer\u0103 urm\u0103toarele forme istorice ale procesului penal:
– forma clasic\u0103 contradictorial-inchizitorial\u0103;
– forma contradictorial\u0103 (cu prec\u0103dere);
– forma inchizitorial\u0103 cu elemente ale procesului contradictoriu .
Din literatura cercetat\u0103 putem concluziona c\u0103 toate aceste forme sunt posibile, at\u00e2ta doar c\u0103 nici una dintre ele nu are existen\u0163\u0103 \u00een form\u0103 pur\u0103.
Prezint\u0103 interes opinia autorului rus A.V. Smirnov, care sus\u0163ine c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu exist\u0103 diferite forme de proces penal, ele fiind \u00eentotdeauna acelea\u015fi, at\u00e2t doar c\u0103 au \u201eslujit diferitor st\u0103p\u00e2ni\u201d .
\u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom descrie pe scurt fiecare din formele istorice ale procesului penal \u00een accep\u0163iunea lor clasic\u0103: forma contradictorial\u0103, forma inchizi\u0163ional\u0103 \u015fi forma mixt\u0103.
Forma istoric\u0103 inchizi\u0163ional\u0103 (inchizitorial\u0103) a procesului penal se prezint\u0103 ca un astfel de proces \u00een cadrul c\u0103ruia func\u0163ia de urm\u0103rire penal\u0103, func\u0163ia de ap\u0103rare \u015fi func\u0163ia de luare a deciziei \u00een cazul penal, adic\u0103 func\u0163ia judiciar\u0103, se contopesc \u015fi se prezint\u0103 ca activitate a unui singur organ statal.
Acest organ este \u00eemputernicit s\u0103 porneasc\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103, s\u0103 cerceteze circumstan\u0163ele cauzei, culege probe, se ocup\u0103 de aplicarea m\u0103surilor pentru asigurarea intereselor legale ale participan\u0163ilor procesuali \u015fi decide soarta cauzei. Din aceste considerente, \u00een cadrul procesului inchizitorial nici nu trebuie s\u0103 existe o parte a acuz\u0103rii \u015fi a ap\u0103r\u0103rii independente. De vreme ce nu exist\u0103 partea acuz\u0103rii, nu exist\u0103 ca atare \u00eenvinuire \u015fi nici \u00eenvinuitul. \u00cen locul lor \u00eens\u0103 exist\u0103 obiectul cercet\u0103rii – persoana aflat\u0103 sub urm\u0103rire penal\u0103. Organul de urm\u0103rire penal\u0103 \u00een acest context nu este egal cu persoana aflat\u0103 sub urm\u0103rire penal\u0103, care apare nu ca subiect al raportului juridic procesual penal, ci ca obiect al acestui raport.
Din cauza lipsei p\u0103r\u0163ilor, nu are importan\u0163\u0103 juridic\u0103 nici litigiul privind obiectul cauzei, deoarece unicul promotor al cauzei nu este litigiul (\u015fi evident necesitatea de a-l solu\u0163iona), ci prescrip\u0163ia impersonal\u0103 a legii.
Aceast\u0103 modalitate a procesului penal nu con\u0163ine garan\u0163ii suficiente pentru ap\u0103rarea intereselor persoanei aflate sub urm\u0103rire penal\u0103, deoarece func\u0163ia ap\u0103r\u0103rii este pus\u0103 \u00een sarcina oponentului s\u0103u procesual – organul de urm\u0103rire penal\u0103.
Procesul inchizitorial reprezint\u0103 aplicarea metodei administrative \u00een solu\u0163ionarea cauzelor penale, metod\u0103 care presupune subordonare.
Procesul inchizitorial la r\u00e2ndul s\u0103u s-a manifestat prin mai multe modalit\u0103\u0163i:
I. Reprimarea penal\u0103 (\u0423\u0433\u043e\u043b\u043e\u0432\u043d\u0430\u044f \u0440\u0430\u0441\u043f\u0440\u0430\u0432\u0430). \u00cen cadrul acesteia instan\u0163a nu este doar organ de urm\u0103rire penal\u0103, ci \u015fi organ de administrare statal\u0103. Activitatea procesual\u0103 nu este separat\u0103 de cea administrativ\u0103, procedura judiciar\u0103 este rudimentar\u0103. O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 o are atitudinea personal\u0103 a judec\u0103torilor fa\u0163\u0103 de cauz\u0103, sistemul probelor formale lipse\u015fte.
Reprimarea penal\u0103 se utilizeaz\u0103 acolo unde probele sunt de prisos, sau au o importan\u0163\u0103 minor\u0103.
Istoria prezint\u0103 urm\u0103toarele forme ale reprim\u0103rii penale:
1. Judecata ob\u015ftii, judecata \u201eoamenilor buni \u015fi b\u0103tr\u00e2ni\u201d .
Prin analogie, o astfel de modalitate de solu\u0163ionare a litigiilor ast\u0103zi putem depista \u00een cadrul r\u0103spunderii disciplinare \u00een cadrul corpora\u0163iilor .
2. Judecata de ocin\u0103 (feudal\u0103).
3. Reprimarea penal-administrativ\u0103.
\u00cen cadrul acesteia se aplic\u0103 metode antidemocratice, iar propria convingere a instan\u0163ei este hot\u0103r\u00e2toare. Amintim \u00een acest sens \u201etroicile judec\u0103tore\u015fti\u201d \u015fi \u201eosoboie sovescianie\u201d, care au existat \u015fi pe teritoriul statului nostru \u00een anii 30, fiind ni\u015fte forma\u0163iuni anticonstitu\u0163ionale \u015fi extrajudiciare .
4. Judecata militar\u0103 de campanie este de regul\u0103 o instan\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103, care activeaz\u0103 \u00een cadrul forma\u0163iunilor militare \u015fi care utilizeaz\u0103 o procedur\u0103 simplificat\u0103. \u00cen cadrul ei nu particip\u0103 judec\u0103tori profesioni\u015fti.
II. Asiza
Este a doua modalitate a procesului inchizitorial.
Apare \u00een sec.IX-XI \u00een Anglia. Reprezint\u0103 un compromis \u00eentre judecata ob\u015ftii \u015fi reprimarea penal administrativ\u0103. \u00cen cadrul acestei forme procesuale jurisdic\u0163ia o executau persoanele special \u00eemputernicite, care circulau prin \u0163ar\u0103 \u015fi solu\u0163ionau cauzele penale existente, folosindu-se tot \u201eprobele\u201d de genul ordaliilor \u015fi jura\u0163ilor. Se consider\u0103 c\u0103 asiza reprezint\u0103 forma embrionar\u0103 a procesului cu jura\u0163i anglo-saxon.
III. Inchizi\u0163ia
Procesul inchizitorial apare \u00een perioada instaur\u0103rii absolutismului \u00een Europa (sec.XV-XVI).
Se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 judecata este separat\u0103 de administra\u0163ie, dar concomitent este responsabil\u0103 \u00een fa\u0163a sa.
Func\u0163ia de urm\u0103rire penal\u0103 nu este diferen\u0163iat\u0103, adic\u0103 pur \u015fi simplu aceasta nu exist\u0103, din aceast\u0103 cauz\u0103 toate chestiunile se solu\u0163ioneaz\u0103 \u00een instan\u0163a de judecat\u0103.
Un alt specific este faptul c\u0103 procesul inchizitorial este destul de detaliat reglementat.
Atitudinea personal\u0103 a judec\u0103torului este redus\u0103 la minim ca factor de influen\u0163\u0103. Persist\u0103 sistemul formal de proba\u0163iune \u00een cea mai dur\u0103 \u015fi inuman\u0103 form\u0103 de manifestare – ca temelie a proba\u0163iunii este considerat\u0103 recunoa\u015fterea vinov\u0103\u0163iei de c\u0103tre persoan\u0103, \u201esmuls\u0103\u201d prin aplicarea torturii. Persoana care \u00ee\u015fi recuno\u015ftea vina sub influen\u0163a torturii, chiar dac\u0103 ulterior renun\u0163a la depozi\u0163iile sale, oricum r\u0103m\u00e2nea a fi considerat\u0103 vinovat\u0103. Unul din principiile acestui tip de proces este acela c\u0103 orice dubii existente se interpreteaz\u0103 \u00eentru vinov\u0103\u0163ia persoanei.
Dup\u0103 cum men\u0163ionez\u0103 autorul A.V. Smirnov, inchizi\u0163ia apare ca o modalitate politic\u0103 a procesului inchizitorial, ca un tot \u00eentreg, deoarece aceasta a avut misiunea istoric\u0103 de a consolida statul unitar prin intermediul justi\u0163iei, \u00eenlocuind astfel formele statale feudale .
IV. Procesul de instruc\u0163ie.
Acest tip de proces poate fi caracterizat ca o modalitate birocratic\u0103 a procesului inchizitorial. Ra\u0163ionalitate, impersonalitate, procedura strict reglementat\u0103, preeminen\u0163a formei asupra con\u0163inutului, limitarea r\u0103spunderii – toate aceste caracteristici birocratice sunt proprii acestui tip de proces penal.
\u00cen procesul de instruc\u0163ie pentru prima dat\u0103 apare ancheta sau cercetarea prealabil\u0103 ca modalitate de ra\u0163ionalizare a preg\u0103tirii materialelor cauzei pentru \u015fedin\u0163a de judecat\u0103. Cercetarea prealabil\u0103 este efectuat\u0103 de judec\u0103torul de instruc\u0163ie. Acesta \u00een calitate de reprezentant plenipoten\u0163iar al instan\u0163ei de judecat\u0103 execut\u0103 toate actele de cercetare care sunt necesare. \u00cen virtutea acestui fapt, ulterior judecata poate solu\u0163iona cauza \u00een lipsa martorilor \u015fi chiar a \u00eenvinuitului. Astfel, apare \u201eprocedura pe h\u00e2rtie\u201d, ac\u0163iunile se duc \u00eenscris, iar probele sunt examinate mijlocit. Tortura devine mult mai pu\u0163in sofisticat\u0103 \u015fi mult mai u\u015foar\u0103.
Procesul de instruc\u0163ie se efectua \u00een conformitate cu reguli care erau bine elaborate \u015fi puse la punct, iar persoanei i se recuno\u015fteau unele drepturi. \u00cen caz c\u0103 nu erau probe suficiente pentru demonstrarea vinov\u0103\u0163iei persoanei ea era declarat\u0103 nevinovat\u0103.
Observ\u0103m c\u0103 acest tip de proces reprezint\u0103 nu doar interesele statului, ci satisf\u0103cea \u015fi unele necesit\u0103\u0163i ale societ\u0103\u0163ii din perioada absolutismului iluminat.
V. Ordonan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103
Este o form\u0103 contemporan\u0103 de existen\u0163\u0103 a procesului penal inchizi\u0163ional. Sfera sa de aplicare se limiteaz\u0103 la contraven\u0163iile care nu prezint\u0103 un pericol social ridicat \u015fi care nu sunt cuprinse \u00een procedura penal\u0103. Aceasta se prezint\u0103 ca \u201eperiferia\u201d procesului penal care se hot\u0103rnice\u015fte cu procesul administrativ, de aceea metoda administrativ\u0103 aplicat\u0103 \u00een cadrul procesului inchizi\u0163ional este oportun\u0103 \u00een acest caz .
Specificul acestui tip de proces const\u0103 \u00een aceea c\u0103 el se va aplica numai la acordul \u00eenvinuitului, \u00een calitate de alternativ\u0103 procesului contradictorial, ceea ce permite de a nu \u00eenc\u0103lca drepturile \u00eenvinuitului. Dup\u0103 cum o nume\u015fte A.V.Smirnov, aceast\u0103 modalitate a procesului este o form\u0103 \u201erestr\u00e2ns\u0103\u201d a procesului contradictoriu .
Procedura ordonan\u0163ei judec\u0103tore\u015fti const\u0103 \u00een aceea c\u0103 judec\u0103torul, dac\u0103 faptele imputate reies f\u0103r\u0103 dubii din materialele prezentate, emite hot\u0103r\u00e2rea f\u0103r\u0103 a chema p\u0103r\u0163ile \u015fi martorii. Elementul inchizitorial \u00een acest caz const\u0103 \u00een aceea, c\u0103 instan\u0163a solu\u0163ioneaz\u0103 de una singur\u0103 cauza f\u0103r\u0103 a chema p\u0103r\u0163ile.
O a doua form\u0103 a procesului penal este procesul penal contradictorial (preciz\u0103m c\u0103 \u00een literatura de specialitate procesul contradictorial mai este numit \u015fi acuzatorial, dar consider\u0103m c\u0103 no\u0163iunea de proces contradictorial este mai larg\u0103 \u015fi cuprinde \u00een acest sens mai multe modalit\u0103\u0163i \u00eenrudite de proces penal, inclusiv \u015fi pe cea acuzatorial\u0103) .
Procesul contradictorial este o categorie ideal\u0103, care totu\u015fi este necesar\u0103 \u00een practic\u0103. De\u015fi nu se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een forma sa pur\u0103, elementele procesului contradictorial se \u00eent\u00e2lnesc \u00een alte multe modalit\u0103\u0163i de proces penal, cu at\u00e2t mai mult c\u0103 \u00een prezent ele sunt dominante.
La baza procesului contradictorial ideal s-a luat procesul contradictorial de tip anglo-saxon, care se bazeaz\u0103 pe egalitatea p\u0103r\u0163ilor \u015fi separarea func\u0163iilor \u00eentre \u00eenvinuire, ap\u0103rare, \u015fi func\u0163ia de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u0163iei pe tot parcursul procesului penal. Astfel justi\u0163ia penal\u0103 a fost definita ca c\u0103utare publica \u00een scopul afl\u0103rii adev\u0103rului, unde pentru atingerea real\u0103 a acestuia \u00eembrac\u0103 forma competentei \u00eentre acuzator \u015fi inculpat.
Urm\u0103rirea penala \u00een procesul penal contradictorial se desf\u0103\u015foar\u0103 at\u00e2t de pe pozi\u0163ia \u00eenvinuirii, c\u00e2t \u015fi de pe pozi\u0163ia ap\u0103r\u0103rii, iar rolul judec\u0103torului este de a sanc\u0163iona o serie de m\u0103suri cu caracter de constr\u00e2ngere (aducere for\u0163at\u0103, arestare, perchezi\u0163ie \u015fi altele, desf\u0103\u015furate la aceasta etapa, iar pentru unele categorii de cauze de examinare preventiv\u0103 a materialelor prezentate de p\u0103r\u0163i). \u00cen faza urm\u0103ririi penale (la examinarea preventiv\u0103) audierea martorilor \u015fi exper\u0163ilor se f\u0103cea f\u0103r\u0103 excep\u0163ii \u00een prezen\u0163a \u00eenvinuitului sau ap\u0103r\u0103torului, care aveau dreptul s\u0103 participe la interogarea acestora. Interog\u0103rile se petreceau \u00een mod interactiv de c\u0103tre acuzator \u015fi de c\u0103tre \u00eenvinuit. Un criteriu important al procesului penal contradictorial era verbalitatea. Nu numai solu\u0163ionarea definitiva a cauzei penale, dar \u015fi procesul de interogare de c\u0103tre judec\u0103tor (procesul preliminar) decurgea \u00een form\u0103 verbal\u0103. Judecata trebuia s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu declara\u0163iile martorilor din r\u0103spunsurile lor verbale la \u00eentreb\u0103rile p\u0103r\u0163ilor, participante la proces. Imposibilitatea verific\u0103rii declara\u0163iilor martorilor prin confruntare \u00een toate cazurile era considerat\u0103 ca argument suficient pentru excluderea acestor declara\u0163ii din r\u00e2ndul probelor. \u00cens\u0103\u015fi faptul ca martorul nu se afla \u00een tara nu este o circumstan\u0163a care permitea \u00eenlocuirea declara\u0163iei verbale prin prezentarea \u00een judecata a declara\u0163iilor scrise .
La toate acestea se mai adaog\u0103 interzicerea unor a\u015fa numite declara\u0163ii din spusele altuia “hearsay”, adic\u0103 transmiterea de c\u0103tre martor a cuvintelor altor persoane, care i-a povestit lui despre fapta respectiv\u0103. O astfel de declara\u0163ie nu putea fi verificata prin confruntare, deoarece persoana care este izvorul probei nu este prezent\u0103 \u00een judecat\u0103. Un criteriu nu mai pu\u0163in important \u00een procesul contradictorial englez este publicitatea procesului. Procesul trebuia sa fie petrecut \u00een mod deschis iar concluziile puteau fi publicate. Procesul penal contradictorial a fost dominat de principiul prezum\u0163iei nevinovatei, care presupunea ca sarcina proba\u0163iunii cade pe partea acuz\u0103rii ce trebuia sa dovedeasc\u0103 faptul comport\u0103rii ilegale ale \u00eenvinuitului, reie\u015find din regula generala – cel ce afirma, trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul afirmat. Astfel, faptul c\u0103 inculpatul a executat pedeapsa pentru infrac\u0163iunea data, sau a fost gra\u0163iat sau achitat pentru aceea\u015fi acuza\u0163ie, se dovede\u015fte de cel acuzat, iar faptul c\u0103 \u00eenvinuitul este responsabil va fi probat de ap\u0103r\u0103tor, aplic\u00e2ndu-se \u00een ultimul caz prezum\u0163ia, c\u0103ci starea normala se presupune p\u00e2na c\u00e2nd nu se va dovedi contrariul. \u00cen sarcina \u00eenvinuitului se pune dovedirea “alibi-ului”, precum \u015fi a tuturor circumstan\u0163elor invocate \u00een ap\u0103rarea sa pe care le cunoa\u015fte. \u00cen procesul penal contradictorial englez, organele de stat, ce desf\u0103\u015furau urm\u0103rirea penal\u0103 (poli\u0163ia, procuratura) nu aveau obliga\u0163ia s\u0103 adune probe \u00een favoarea \u00eenvinuitului \u015fi, respectiv acesta trebuia s\u0103 \u00eentreprind\u0103 m\u0103suri active cu ajutorul avoca\u0163ilor, detectivelor particulari \u015fi exper\u0163ilor, s\u0103 administreze probe \u00een ap\u0103rarea sa. \u00cen acest scop legisla\u0163ia federala a SUA din 1964 privind justi\u0163ia penal\u0103 prevede acordarea unei sume de bani p\u00e2n\u0103 la 300 dolari, \u00eenvinuitului pentru cheltuielile \u00een scopul ap\u0103r\u0103rii sale .
Examinarea cauzei \u00een procesul penal contradictorial avea loc dup\u0103 forma procesului civil, unde p\u0103r\u0163ile prezentau probe \u00een acuzare sau \u00een ap\u0103rare \u00een fa\u0163a instan\u0163ei de judecat\u0103, care, avea rolul de arbitru. Desf\u0103\u015furarea anchetei judec\u0103tore\u015fti \u00een procesul anglo-saxon depindea de faptul recunoa\u015fterii sau nerecunoa\u015fterii vinov\u0103\u0163iei de c\u0103tre \u00eenvinuit. Astfel daca \u00eenvinuitul recuno\u015ftea vina sa la acuzarea interpretat\u0103 de c\u0103tre acuzator, ancheta judec\u0103toreasca nu se desf\u0103\u015fura, ci judec\u0103torul emitea ordin de \u00eenscriere \u00een procesul verbal al verdictului de achitare f\u0103r\u0103 a transmite cauza spre examinare jura\u0163ilor.
Prin urmare, \u00een concluzie, am caracteriza procesul penal contradictorial prin urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi de baz\u0103:
1. Existen\u0163a a dou\u0103 p\u0103r\u0163i procesuale cu interese opuse (ap\u0103rarea \u015fi \u00eenvinuirea). Aceasta este necesar m\u0103car din perspectiva faptului c\u0103 pentru orice competi\u0163ie sunt necesari minimum doi subiec\u0163i ce concureaz\u0103.
2. Egalitatea \u00een drepturi a p\u0103r\u0163ilor, deoarece o competi\u0163ie poate fi considerat\u0103 echitabil\u0103 numai dac\u0103 participan\u0163ii concuren\u0163i sunt plasa\u0163i \u00een aceea\u015fi categorie \u201ede greutate\u201d, adic\u0103 din start li se ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i egale pentru ap\u0103rarea intereselor legale \u00een viziunea jurispruden\u0163ei europene, ceea ce se nume\u015fte \u201eegalitatea armelor\u201d).
3. Existen\u0163a unei judec\u0103\u0163i independente fa\u0163\u0103 de p\u0103r\u0163i, de altfel, o competi\u0163ie este inimaginabil\u0103 f\u0103r\u0103 de un arbitru absolut neutru.
Din aceast\u0103 ultim\u0103 cerin\u0163\u0103 rezult\u0103 c\u0103 judecata nu-\u015fi poate atribui nici func\u0163ia de \u00eenvinuire, nici cea de ap\u0103rare, la fel judecata va examina cauza doar \u00een limita \u00eenvinuirii \u00eenaintate \u015fi nicidecum mai mult.
Principalul imbold al activit\u0103\u0163ii instan\u0163ei este litigiul dintre p\u0103r\u0163i \u00een privin\u0163a \u00eenvinuirii \u015fi nu ini\u0163iativa instan\u0163ei.
Concomitent men\u0163ion\u0103m c\u0103 nu doar instan\u0163a nu poate exercita func\u0163ia ap\u0103r\u0103rii sau \u00eenvinuirii ci \u015fi invers.
A\u015fadar, procesul penal contradictorial poate fi definit ca: forma ideal\u0103 a procesului \u00een care litigiul dintre p\u0103r\u0163i egale se solu\u0163ioneaz\u0103 de instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 independent\u0103 .
Metoda aplicat\u0103 \u00een cadrul acestui proces nu este nici dispozitiv\u0103, nici imperativ\u0103. Dup\u0103 cum expun unii cercet\u0103tori , metoda de reglementare a procesului contradictorial se rezum\u0103 la faptul c\u0103 raporturile dintre p\u0103r\u0163i legate de solu\u0163ionarea celor mai importante probleme, sunt dominate de prezen\u0163a a unui arbitru independent \u015fi impar\u0163ial – a instan\u0163ei judec\u0103tore\u015fti. De aceea metoda dat\u0103 se nume\u015fte arbitral\u0103 sau judiciar\u0103 .
Men\u0163ion\u0103m c\u0103 la aplicarea acestei metode nici una dintre p\u0103r\u0163i nu are o pozi\u0163ie superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de cealalt\u0103. Dup\u0103 cum putem constata, procesul contradictorial este posibil a fi realizat acolo unde exist\u0103 o participare tripartit\u0103 la exercitarea justi\u0163iei penale: p\u0103r\u0163ile egale \u015fi autonome \u00een drepturi \u015fi instan\u0163a independent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103.
\u00cen concluzie putem spune c\u0103 procesul contradictorial indiscutabil apare acolo unde este recunoscut\u0103 libertatea subiectiv\u0103 \u015fi individualitatea persoanei.
Sub aspect istoric, putem spune c\u0103 contradictorialitatea se poate manifesta \u00een procesul penal sub cele mai diverse aspecte, \u00een dependen\u0163\u0103 de condi\u0163iile interne \u015fi nivelul socio-psihologic al fiec\u0103rei societ\u0103\u0163i \u00een parte.
A\u015fadar, sub aspect istoric elemente ale procesului contradictorial sau manifestat \u00een mai multe modalit\u0103\u0163i \u015fi anume:
1. Procesul acuzatorial
Procesul acuzatorial \u00eentrune\u015fte elementele procesului contradictorial deoarece \u00een cadrul s\u0103u particip\u0103 \u00eenvinuitul \u015fi acuzatorul, iar hot\u0103r\u00e2rea instan\u0163ei de judecat\u0103 depinde de faptul c\u0103 cineva ob\u0163ine suprema\u0163ie \u00een litigiu. Dar, c\u00e2\u015ftigul cauzei nu depinde de faptul ai cui martori au fost conving\u0103tori, ale cui documente au fost mai veridice, cine a avut probe forte, ci depinde de aceea dac\u0103 p\u0103r\u0163ile au respectat sau nu condi\u0163iile formale ale procesului. Condi\u0163iile formale ale procesului pot fi de origine sacral\u0103 (ordaliile, jur\u0103minte, duelul judiciar) sau laic\u0103. \u00cen cel din urm\u0103 caz aceasta \u00ee\u015fi are originea \u00een faptul c\u0103 lipse\u015fte \u00eencrederea \u00een instan\u0163a judiciar\u0103 ca fiind capabil\u0103 s\u0103 determine adev\u0103rul de sine st\u0103t\u0103tor.
Procesul acuzatorial este \u201econtradictorialitate formal\u0103\u201d. De\u015fi litigiul \u201e\u00eentre p\u0103r\u0163i exist\u0103 cu adev\u0103rat, importan\u0163\u0103 pentru solu\u0163ionarea sa o au anumi\u0163i factori externi, str\u0103ini chiar procesului (for\u0163a fizic\u0103 \u015fi rezisten\u0163a persoanelor, arbitrariul \u015fi \u201evoia soartei\u201d, respectarea solemnit\u0103\u0163ilor, etc.). Prin aceasta procesul acuzatorial se deosebe\u015fte de procesul contradictorial clasic \u00een cadrul c\u0103ruia solu\u0163ia litigiului o d\u0103 instan\u0163a \u00een baza alegerii libere \u015fi convingerii intime.
2. Modalit\u0103\u0163ile \u201eac\u0163ionare\u201d ale procesului contradictorial
Procesul ac\u0163ionar presupune constituirea \u00eenvinuirii sub form\u0103 de ac\u0163iune penal\u0103.
Adres\u00e2ndu-ne c\u0103tre r\u0103d\u0103cinile istorice \u015fi psihologice ale acestui institut, \u00eel determin\u0103m ca o reminiscen\u0163\u0103 a legii talionului \u00een proiec\u0163ie procesual\u0103.
Referitor la unele momente edificatoare ale procesului contradictorial de tip \u201eac\u0163ionar\u201d men\u0163ion\u0103m c\u0103 persoana care \u00eenainteaz\u0103 ac\u0163iunea este procesual activ\u0103. Ea culege \u015fi prezint\u0103 probe \u00ee\u015fi sus\u0163ine pozi\u0163ia \u00een judecat\u0103, \u00eentr-un cuv\u00e2nt ea sus\u0163ine \u00eenvinuirea, iar procesul \u00eenainteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd gra\u0163ie efortului ei. Prin aceasta procesul-ac\u0163ionar se deosebe\u015fte de cel inchizitorial, unde activitatea independent\u0103 a p\u0103r\u0163ii se reduce la cererea de acordare a ap\u0103r\u0103rii.
Ac\u0163iunea \u00eenaintat\u0103 are ca finalitate doar c\u00e2\u015ftigul \u00een litigiul judiciar, iar dac\u0103 partea care \u00eenainteaz\u0103 ac\u0163iunea este de acord din start sau cu acceptarea sau cu respingerea ac\u0163iunii, nu mai suntem \u00een prezen\u0163a procesului ac\u0163ionar.
Sus\u0163inerea ac\u0163iunii este dreptul persoanei care o \u00eenainteaz\u0103 \u015fi nicidecum obliga\u0163ia acesteia. Instan\u0163a nu poate cere de la cel care a \u00eenaintat ac\u0163iunea s\u0103 o sus\u0163in\u0103. At\u00e2t \u00eenvinuirea oficial\u0103 c\u00eet \u015fi cea privat\u0103 poate s\u0103 renun\u0163e la preten\u0163iile sale, fapt care duce la \u00eencetarea procesului.
\u00cen cadrul procesului ac\u0163ionar probele sunt apreciate de instan\u0163\u0103 dup\u0103 propria convingere. Probele se apreciaz\u0103 calitativ \u015fi, nu cantitativ ca \u00een procesul inchizitorial (testes pondenrantur, non nomerantur).
O alt\u0103 caracteristic\u0103 a procesului ac\u0163ionar este aceea c\u0103 instan\u0163a trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 procedura dac\u0103 i-a fost prezentat\u0103 o cerere (ac\u0163iune) dup\u0103 toate cerin\u0163ele legale, spre deosebire de procesul inchizitorial, unde pornirea procesului st\u0103 la atitudinea instan\u0163ei.
Putem deosebi dou\u0103 tipuri de proces contradictorial-ac\u0163ionar:
1. Proces ac\u0163ionar privat;
2. Proces ac\u0163ionar public.
1. Procesul ac\u0163ionar privat const\u0103 \u00een aceea c\u0103 exist\u0103 o \u00eenvinuire privat\u0103, exist\u0103 egalitatea \u00een drepturi a p\u0103r\u0163ilor, repartizarea ra\u0163ional\u0103 \u00eentre ele a sarcinii proba\u0163iunii, iar instan\u0163a are un rol pasiv \u00een proba\u0163iune. Condi\u0163ii social-politici pentru acest fel de proces se constituie acolo unde stabilitatea social-politic\u0103 se conjug\u0103 cu o anumit\u0103 libertate a persoanei \u015fi imposibilitatea sau nedorin\u0163a de a apela la organele publice pentru ca acestea s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00eenvinuirea.
2. Procesul ac\u0163ionar devine public atunci c\u00e2nd \u00eenvinuirea \u00eencepe s\u0103 fie exercitat\u0103 de organe publice permanente (procuratura, poli\u0163ia). \u00cenceputul public \u00een activitatea organelor de stat \u00eemputernicite cu sus\u0163inerea \u00eenvinuirii se manifest\u0103 prin aceea c\u0103 ele ac\u0163ioneaz\u0103 nu dup\u0103 bunul lor plac ci \u201eex oficio\u201d, adic\u0103 \u00een virtutea obliga\u0163iei de serviciu .
3. Procesul penal post contradictorial (procesul contradictorial public).
Dup\u0103 cum men\u0163ioneaz\u0103 autorul A.V.Smirnov acest tip de proces este abia la etapa de formare. El se va manifesta ca ceva net superior proceselor de tip contradictorial expuse mai sus. Aceast\u0103 modalitate a contradictorialit\u0103\u0163ii este posibil\u0103 a fi aplicat\u0103 numai \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i post-industriale. \u00cen cadrul acestei societ\u0103\u0163i scopul public se realizeaz\u0103 nu prin redistribuirea resurselor \u00eentre subiec\u0163ii de la putere, ci prin stimularea intereselor social importante a tuturor indivizilor .
Scopul \u00eenvinuirii nu mai const\u0103 \u00een condamnarea persoanei dup\u0103 principiul \u201efiat justi\u0163ia, pereat mundum\u201d. Scopul acuzatorului de stat \u00een primul r\u00e2nd este de a stabili adev\u0103rul \u015fi de a asigura respectarea intereselor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale individului uman. Reabilitarea persoanei nevinovate este \u00een aceste condi\u0163ii un rezultat la fel de a\u015fteptat \u015fi valoros ca \u015fi condamnarea celui vinovat.
Aceste modific\u0103ri \u00een concep\u0163ia acuz\u0103rii \u00eens\u0103 nu duc la pierderea contradictorialit\u0103\u0163ii procesului penal deoarece existen\u0163a justi\u0163iei independente, impar\u0163iale \u015fi a p\u0103r\u0163ilor egale nu se atinge \u00een nici un mod. Ba mai mult ca at\u00e2t, egalitatea p\u0103r\u0163ilor devine \u015fi mai profund\u0103, deoarece p\u0103r\u0163ile sunt asigurate cu posibilit\u0103\u0163i suficiente pentru sus\u0163inerea intereselor sale \u015fi nu doar sunt declarate formal ca egale. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 vorbim deja despre egalitatea func\u0163ional\u0103 a p\u0103r\u0163ilor \u015fi nu despre egalitatea \u00een drepturi a p\u0103r\u0163ilor. Egalitatea func\u0163ional\u0103 presupune c\u0103 func\u0163iile procesuale ale p\u0103r\u0163ilor sunt egale.
Procesul post contradictorial este un proces al posibilit\u0103\u0163ilor reale pentru to\u0163i participan\u0163ii s\u0103i. Totu\u015fi, pentru a crea fiec\u0103ruia dintre participan\u0163i posibilitatea de a-\u015fi realiza interesele \u00eentr-o atmosfer\u0103 at\u00e2t de \u00eengust\u0103 \u015fi exploziv\u0103, este absolut necesar de a efectua o distribuire c\u00e2t mai precis\u0103 a func\u0163iilor procesuale .
A\u015fadar, pe stindartul procesului post contradictorial am putea scrie: protejarea drepturilor \u015fi intereselor legale ale persoanei, noncombatan\u0163\u0103, activism, o separare strict\u0103 a func\u0163iilor \u015fi egalitatea posibilit\u0103\u0163ilor procesuale a p\u0103r\u0163ilor.
\u00cen cele de mai sus am \u00eencercat s\u0103 descriem cele dou\u0103 mari forme istorice ale procesului penal: procesul penal inchizitorial \u015fi procesul penal contradictorial cu multiplele modalit\u0103\u0163i \u00een care au existat.
Din studiul efectuat deducem o existen\u0163\u0103 pur\u0103 sau ideal\u0103 a acestor forme de proces penal este practic imposibil\u0103, fapt demonstrat \u015fi de istorie.
La \u00eenceputul acestui paragraf am enun\u0163at cele trei forme de proces penal:
– forma inchizitorial\u0103;
– forma contradictorial\u0103;
– forma mixt\u0103.
La acest moment dup\u0103 ce am analizat primele dou\u0103 forme ar trebui s\u0103 analiz\u0103m forma mixt\u0103 a procesului penal, fapt pe care \u00eel consider\u0103m inoportun din urm\u0103toarele considerente:
1. Forma mixt\u0103 a procesului penal nu are ni\u015fte elemente definitorii proprii, dar opereaz\u0103 cu elementele proceselor contradictorial sau inchizitorial combin\u00e2ndu-le \u00een propor\u0163ii diferite.
2. Nu putem defini o modalitate constant\u0103 de proces penal mixt, deoarece \u00een dependen\u0163\u0103 de condi\u0163iile socio-economice, politice \u015fi istorice procesul penal mixt de fiecare dat\u0103 va lua o turnur\u0103 nou\u0103.
3. Fiecare dintre modalit\u0103\u0163ile procesului penal de forma\u0163ie inchizitorial\u0103 sau contradictorial\u0103 poate fi determinat ca mixt. Exemplific\u0103m aici: asiza, ordonan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103, procesul acuzatorial.
A\u015fadar, procesul penal de forma\u0163iune mixt\u0103 nu este altceva dec\u00e2t o combinare mecanic\u0103 a elementelor de proces contradictorial sau inchizitorial, determinat\u0103 de condi\u0163iile sociale, istorice, politice, economice \u015fi care difer\u0103 de la caz la caz.
\u00cen concluzie la acest capitol men\u0163ion\u0103m c\u0103 contradictorialitatea nu a fost \u00eentotdeauna o constant\u0103 a procesului penal. \u00cen evolu\u0163ia statutului procesual al individului de la obiect al procesului p\u00e2n\u0103 la subiect cu posibilit\u0103\u0163i func\u0163ionale reale, contradictorialitatea \u015fi-a dob\u00e2ndit \u00eencet, dar sigur pozi\u0163ia dominant\u0103 pe care o de\u0163ine ast\u0103zi.
Riscul supraestim\u0103rii sale const\u0103 \u00een aceea c\u0103 separarea func\u0163iilor procesuale \u00een mod exagerat, ar duce la distrugerea leg\u0103turii de intercomunicare \u015fi astfel ar fi pierdut firul logic al activit\u0103\u0163ilor procesual penale.
Anume din acest considerent aplicarea contradictorialit\u0103\u0163ii trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai eficient\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Procesul penal nu \u00eentotdeauna a fost ceea ce \u00een\u0163elegem noi ast\u0103zi prin aceast\u0103 sintagm\u0103.Evolu\u0163ia statului \u015fi \u00eempreun\u0103 cu el a modalit\u0103\u0163ilor de solu\u0163ionare a cauzelor penale \u015fi contracarare a infrac\u0163ionalit\u0103\u0163ii este de-a dreptul impresionant\u0103.Istoria procesului penal ofer\u0103 posibilitatea de a concluziona anumite fapte \u015fi anume:1. Forma contradictorial\u0103 a procesului penal a existat \u00eentotdeauna acolo unde […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108691"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108691"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108691\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}