{"id":108424,"date":"2018-02-14T09:25:00","date_gmt":"2018-02-14T09:25:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:43:43","modified_gmt":"2023-01-08T10:43:43","slug":"tratatul-de-la-maastricht-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/14\/tratatul-de-la-maastricht-3\/","title":{"rendered":"TRATATUL DE LA MAASTRICHT"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Edificiul construit de tratatul de la Roma \u015fi completat de Actul Unic European a angajat comunitatea c\u0103tre o politic\u0103 economic\u0103 \u015fi monetar\u0103 foarte ambi\u0163ioas\u0103 ce \u015fi-a propus ca scop final moneda unic\u0103. Datorit\u0103 derul\u0103rii rapide a evenimentelor \u00eentre \u0163\u0103rile Uniunii Europene, SME a trebuit s\u0103 efectueze o serie de modific\u0103ri care s\u0103 faciliteze, libera circula\u0163ie a capitalurilor \u00een spa\u0163iul comunitar.
\u00cen 1989 a fost prezentat un raport privind crearea UME de c\u0103tre Pre\u015fedinte \u015fi \u00een decembrie 1991 la Maastricht a fost finalizat. Uniunea este fondat\u0103 pe comunitatea European\u0103 \u015fi \u00eentregit\u0103 de noi forme de cooperare.
Astfel, la 1 noiembrie 1993 a intrat \u00een vigoare Tratatul asupra UE, dup\u0103 ce a fost ratificat de c\u0103tre cele 12 state membre ale UE \u00een 1992.
Tratatul aduce modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri celor trei tratate \u00eencheiate anterior (CECO-1951, CEE-1957 \u015fi Euratom-1957) pe linia reformei \u00eenceput\u0103 de Actul Unic European. Odat\u0103 cu punerea \u00een aplicare a acestui tratat, comunit\u0103\u0163ile Europene se vor numi UE \u015fi CEE se va numi Comunitatea European\u0103.
Actul Unic European a intrat \u00een vigoare la 1 iulie 1987; el a stabilit data realiz\u0103rii definitive a Pie\u0163ei Unice la 31 decembrie 1992, prev\u0103z\u00e2nd libera circula\u0163ie a bunurilor, serviciilor,capitalului \u015fi persoanelor pe tot cuprinsul comunit\u0103\u0163ii.
\u00cenainte, majoritatea hot\u0103r\u00e2rilor erau supuse deciziilor unanime al Consiliului, procesul era foarte lent \u015fi astfel Actul Unic european a prev\u0103zut ca toate hot\u0103r\u00e2rile necesare realiz\u0103rii Pie\u0163ei unice, s\u0103 fie luate cu vot majoritar.
Un principiu de baz\u0103 al Actului este acela al \u201esubsidiarit\u0103\u0163ii\u201d. Acesta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nici o hot\u0103r\u00e2re care trebuie luat\u0103 la nivel inferior s\u0103 nu fie luat\u0103 la nivelul guvernului european.
Legile \u015fi regulamentele care asigur\u0103 egalitate de tratament se refer\u0103 la un num\u0103r mare de domenii, \u00eencep\u00e2nd cu legea asupra companiilor, a libert\u0103\u0163ii de stabilire \u2013 permi\u0163\u00e2nd oamenilor de afaceri s\u0103 creeze \u00eentreprinderi proprii \u00een statele membre \u2013 \u015fi a armoniz\u0103rii standardelor tehnice \u015fi sf\u00e2r\u015find cu taxele, legisla\u0163ia \u00een domeniul transportului \u015fi recunoa\u015fterea reciproc\u0103 a diplomelor.
Standardele de prelucrare \u015fi calitatea produselor au trebuit s\u0103 fie armonizate , iar pie\u0163ele de capital au fost liberalizate.
La 1 ianuarie 1993 comunitatea celor 346 de milioane de persoane a devenit cea mai mare pia\u0163\u0103 unificat\u0103 din lume. Firmele europene vor beneficia de produc\u0163ia pe scar\u0103 larg\u0103, de care se bucura p\u00e2n\u0103 acum doar Japonia \u015fi Statele Unite. Pre\u0163ul de cost va fi mai sc\u0103zut pentru firmele capabile s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pe o imens\u0103 pia\u0163\u0103 intern\u0103, iar aceasta va face ca \u015fi pre\u0163ul la export s\u0103 fie mai sc\u0103zut.
Astfel prin Tratatul de la Maastricht, liderii celor 12 \u0163\u0103ri europene au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 peste divergen\u0163ele care \u00eei separa de Japonia \u015fi SUA. Prin acest tratat se instituie UEM p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1999 c\u00e2nd se va putea vorbi f\u0103r\u0103 echivoc de \u201eStatele Unite ale Europei\u201d, bloc integra\u0163ionist cu o putere politic\u0103 \u015fi probabil militar\u0103 ce ar putea rivaliza cu SUA.
Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la Maastricht sunt: \u00een primul r\u00e2nd ideea de uniune politic\u0103 vest-european\u0103, iar \u00een al doilea r\u00e2nd introducerea unei monede comune europene cel mai t\u00e2rziu \u00een 1999; la care se adaug\u0103 drepturile civice europene , competen\u0163ele noi ale Comunit\u0103\u0163ii Europene, intensificare protec\u0163iei comunitare a consumatorilor, etc.
Potrivit acestui document UE \u00ee\u015fi propune urm\u0103toarele obiective:
– s\u0103 promoveze un progres economic \u015fi social echilibrat \u015fi durabil, prin crearea unui spa\u0163iu f\u0103r\u0103 frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice \u015fi sociale \u015fi prin crearea unei uniuni economice \u015fi monetare care s\u0103 dispun\u0103 \u00een perspectiv\u0103 de o moned\u0103 unic\u0103.
– s\u0103-\u015fi afirme identitatea pe plan interna\u0163ional, \u00een special prin promovarea unei politici externe \u015fi de securitate comun\u0103, inclusiv definirea \u00een perspectiv\u0103 a unei politici de ap\u0103rare comun\u0103 care ar putea s\u0103 conduc\u0103 la un moment dat la o ap\u0103rare comun\u0103.
– s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 protec\u0163ia drepturilor \u015fi intereselor resortisan\u0163ilor statelor membre, prin instituirea unei cet\u0103\u0163enii a Uniunii,
– s\u0103 dezvolte o cooperare restr\u00e2ns\u0103 \u00een domeniul justi\u0163iei \u015fi afacerilor interne;
– s\u0103 men\u0163in\u0103 acquis-ul comunitar \u015fi s\u0103-l dezvolte \u00een scopul de a examina \u00een ce m\u0103sur\u0103 politicile \u015fi formele de cooperare instaurate prin tratat vor trebui s\u0103 fie revizuite \u00een vederea asigur\u0103rii eficacit\u0103\u0163ii mecanismelor institu\u0163iilor comunitare.
Evolu\u0163ia pozitiv\u0103 a ac\u0163iunilor Comunit\u0103\u0163ii are efect coordonarea politicilor economice ale statelor membre pe pia\u0163a intern\u0103, definirea de obiective comune, respectarea principiului unei economii de pia\u0163\u0103 deschise, \u00een care concuren\u0163a este liber\u0103. De asemenea, ac\u0163iunile statelor membre \u015fi ale comunit\u0103\u0163ii implic\u0103 respectarea urm\u0103toarelor principii: pre\u0163uri stabile, finan\u0163e publice \u015fi condi\u0163ii monetare s\u0103n\u0103toase \u015fi o balan\u0163\u0103 de pl\u0103\u0163i stabil\u0103.
Politicile Tratatului de la Maastricht prev\u0103d ca statele membre s\u0103 considere politicile lor economice comune , \u015fi s\u0103 le coordoneze \u00een cadrul Consiliului; de asemenea ca la propunerea Comisiei, Consiliul s\u0103 adopte cu majoritate calificat\u0103 de voturi, proiectul marilor orient\u0103ri ale politicilor economice ale statelor membre \u015fi ale comunit\u0103\u0163ii, \u015fi s\u0103 prezinte un raport despre aceasta Consiliului European.
Tratatul prevede \u015fi obliga\u0163ia ca statele membre s\u0103 evite deficitele publice excesive. Europa unit\u0103 nu va fi un stat centralizat cu structuri rigide. Diversitatea regiunilor \u0163\u0103rilor va fi men\u0163inut\u0103.
Un alt principiu al Uniunii este principiul subsidiarit\u0103\u0163ii, prin care \u201ecomunitatea ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een limitele competen\u0163elor care \u00eei sunt conferite \u015fi de obiectivele care \u00eei sunt atribuite prin prezentul tratat. \u00cen domeniile care nu \u0163in de competen\u0163a exclusiv\u0103, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidiarit\u0103\u0163ii, dec\u00e2t dac\u0103 obiectivele ac\u0163iunii avizate nu pot s\u0103 fie realizate de o manier\u0103 satisf\u0103c\u0103toare pentru statele membre \u015fi pot deci, av\u00e2nd \u00een vedere dimensiunile sau efectele ac\u0163iunii avizate, s[ fie mai bine realizate la nivel comunitar. Ac\u0163iunea comunit\u0103\u0163ii nu va dep\u0103\u015fi ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele prezentului tratat\u201d.
Alte principii ale UE sunt: codecizia \u015fi solidaritatea. Tratatul de la Maastricht asupra UE are dou\u0103 p\u0103r\u0163i: prima parte se refer\u0103 la UEM, iar cea de-a doua la Uniunea Politic\u0103.
Uniunea Economic\u0103 \u015fi Monetar\u0103 (UEM).
Uniunea Economic\u0103: liniile generale ale politicii economice ale statelor membre \u015fi ale Comunit\u0103\u0163ii sunt adoptate de c\u0103tre consiliul de mini\u015ftri, care, \u00een acela\u015fi timp, supravegheaz\u0103 evolu\u0163ia economiei \u00een fiecare stat membru \u015fi \u00een Comunitate.
Dac\u0103 aceast\u0103 politic\u0103 nu corespunde directivelor sau risc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol func\u0163ionarea \u00eens\u0103\u015fi a uniunii economice \u015fi monetare, consiliul ia m\u0103suri \u00een consecin\u0163\u0103. Statele membre vor \u00eencerca s\u0103 evite deficitele guvernamentale excesive.
Uniunea monetar\u0103: de la \u00eenceputul fazei finale a UEM (cel mai t\u00e2rziu la 1 ianuarie 1999), Uniunea va avea o singur\u0103 politic\u0103 monetar\u0103. Va exista de asemenea un singur etalon monetar \u2013 ECU (EURO) \u015fi o nou\u0103 institu\u0163ie, Banca Central\u0103 European\u0103 care va forma, \u00eempreun\u0103 cu b\u0103ncile centrale ale statelor membre, Sistemul European al B\u0103ncilor Centrale (SEBC).
Prin Tratat se stabilesc m\u0103surile ce urmeaz\u0103 a fi luate pentru realizarea UEM, e\u015falonat\u0103 pe trei etape distincte.
\u00cen prima etap\u0103, care a \u00eenceput \u00een iulie 1990 prin liberalizarea mi\u015fc\u0103rii capitalurilor \u00eentre statele membre ale comunit\u0103\u0163ii Europene \u015fi care a expirat \u00een decembrie 1993 prin realizarea convergen\u0163ei economice a statelor; fiecare stat stabile\u015fte, \u00een caz de necesitate programe pluri anuale menite s\u0103 asigure convergen\u0163a durabil\u0103, indispensabil\u0103 realiz\u0103rii UEM, \u00een special \u00een ceea ce prive\u015fte stabilitatea pre\u0163urilor \u015fi starea s\u0103n\u0103toas\u0103 a finan\u0163elor publice.
Deci, aceast\u0103 etap\u0103 vizeaz\u0103 crearea Uniunii Monetare, obiectivul stabilit fiind cre\u015fterea performan\u0163elor economice, \u00eent\u0103rirea coordon\u0103rii politicilor economice \u015fi monetare \u00een cadrul institu\u0163ional existent \u015fi renun\u0163area \u00een totalitate de c\u0103tre \u0163\u0103rile SME la controlul asupra capitalurilor.
A doua etap\u0103 a \u00eenceput la 1 ianuarie 1994 \u015fi s-a \u00eencheiat la finele anului 1996. Este considerat\u0103 faz\u0103 de tranzi\u0163ie c\u0103tre etapa final\u0103 \u015fi vizeaz\u0103 realizarea Uniunii Monetare. Dificultatea acestei tranzac\u0163ii reiese din organizarea transferului puterii de decizie a autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u00een m\u00e2na unei institu\u0163ii europene.
\u00cen cadrul acestei etape statele membre sunt chemate s\u0103 ac\u0163ioneze pentru evitarea \u00eenregistr\u0103rii de deficite publice excesive \u015fi s\u0103 realizeze independen\u0163a fa\u0163\u0103 de b\u0103ncile lor centrale. \u00cen 1990, se creeaz\u0103 Banca Central\u0103 European\u0103 (EUROFED); aceasta este precedat\u0103 de crearea Institutului Monetar European (IME), care este embrionul viitoarei B\u0103nci Centrale Europene (BCE), \u015fi care a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze de al 1 ianuarie 1994, av\u00e2nd sediul la Frankfurt.
Atribu\u0163iile Institutului Monetar European sunt:
– s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 coordonarea politicilor monetare ale statelor membre \u00een vederea asigur\u0103rii stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor;
– s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 cooperarea \u00eentre b\u0103ncile centrale na\u0163ionale,
– s\u0103 supervizeze func\u0163ionarea SME;
– s\u0103 organizeze consult\u0103ri cu privire la problemele aflate \u00een competen\u0163a b\u0103ncilor centrale na\u0163ionale \u015fi care afecteaz\u0103 stabilitatea institu\u0163iilor \u015fi pie\u0163elor financiare;
– s\u0103 faciliteze utilizarea ECU \u015fi s\u0103 supravegheze dezvoltarea sa.
Referitor la mi\u015fc\u0103rile de capitaluri \u00eentre statele membre \u015fi \u0163\u0103rile ter\u0163e, Tratatul prevede, prin derogarea de al principiul totalei liberaliz\u0103ri a circula\u0163iei capitalurilor \u00eentre statele membre \u015fi \u0163\u0103rile ter\u0163e, c\u0103 statele membre care beneficiaz\u0103 la 31 decembrie 1993, de o derogare \u00een virtutea dreptului comunitar \u00een vigoare vor fi autorizate s\u0103 men\u0163in\u0103, p\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu 31 decembrie 1995, restric\u0163iile privind circula\u0163ia capitalurilor autorizate prin derog\u0103rile existente la aceast\u0103 dat\u0103.
O \u0163ar\u0103 se poate al\u0103tura Uniunii dac\u0103 \u00eendepline\u015fte urm\u0103toarele criterii de convergen\u0163\u0103:
– rata infla\u0163iei s\u0103 nu fie mai mare de 1,5% fa\u0163\u0103 de media celor mai mici rate ale infla\u0163iei \u00een primele trei \u0163\u0103ri, cele mai performante din acest punct de vedere (adic\u0103 s\u0103 fie sub 3%).
– rata dob\u00e2nzii, pe termen lung s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 cu mai mult de 2% media acesteia \u00een trei \u0163\u0103ri cu cele mai mici rate de dob\u00e2nd\u0103 (adic\u0103 s\u0103 fie sub 8,5%).
– s\u0103 nu fi procedat la o devalorizare a monedei proprii pe parcursul a doi ani ce preced intrarea \u00een Uniune.
– deficitul bugetar s\u0103 nu reprezinte mai mult de 3% din PIB.
– datoria public\u0103 s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 60% din PIB.
– valuta na\u0163ional\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din ERM de minim 2 ani.
Dac\u0103 majoritate \u0163\u0103rilor SME ar fi \u00eendeplinit aceste condi\u0163ii, cea de-a a treia ar fi \u00eenceput de la 1 ianuarie 1997, dar p\u00e2n\u0103 la data preconizat\u0103 nici una din \u0163\u0103rile UE nu \u00eendeplineau simultan cele 5 criterii de convergen\u0163\u0103 \u015fi astfel, trecerea la cea de-a treia etap\u0103 a \u00eenceput la 1 ianuarie 1999.
Au fost incluse urm\u0103toarele 12 state: Austria, Irlanda, Olanda, Finlanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia, Germania, Italia, Fran\u0163a, Turcia.
\u00cen raportul publicat de IME \u015fi Comisia European\u0103 \u00een martie 1998 se f\u0103cea referire la faptul c\u0103 14 \u0163\u0103ri din 15 au \u00eenregistrat o rat\u0103 a infla\u0163iei sub 2% pe o perioad\u0103 de un an (p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 1998). Acelea\u015fi 14 \u0163\u0103ri au respectat criteriul stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor, criteriul ratelor dob\u00e2nzii pe termen lung.
Monedele a 10 state membre au participat pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de 7 ani la mecanismele de schimb europene. 12 \u0163\u0103ri din 15 au participat la mecanismul de schimb european, iar cursul monedelor acestora s-au situat aproape la nivelul central stabilit.
14 \u0163\u0103ri din 15 au \u00eenregistrat un deficit bugetar mai mic sau egal cu 3% di PIB \u00een 1997.
\u00cen majoritatea statelor membre raportul datoriei publice \u00een PIB s-a situat sub 60% din PIB. Este interesant de v\u0103zut cum se prezint\u0103 situa\u0163ia economiilor mondiale \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 important\u0103 a lans\u0103rii EURO. Datele luate \u00een considera\u0163ie au fost publicate \u00een Raportul Semestrial al OECD din noiembrie 1998, urmat\u0103 de o relaxare \u00een 2000.
Ca o concluzie general\u0103, perspectivele zonei OECD se caracterizeaz\u0103 printr-o relansare a cre\u015fterii \u00een 1999, urmat\u0103 de o relaxare \u00een 2000. PIB a crescut \u00een 1998 cu numai 2,2% \u00een 29 de \u0163\u0103ri considerate cele mai dezvoltate. Cre\u015fterea global\u0103 va fi mai mic\u0103 cu 1,7% \u00een 1999, pentru a reveni al un nivel superior cu 2,3% \u00een 2000.
SUA se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie foarte diferit\u0103 \u015fi paradoxal\u0103 \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere \u00een 1998 de 3,5% \u00een loc de 2,7% c\u00eet se estima la \u00eenceputul acestui an. \u00cens\u0103 previziunile pentru 1999 ar\u0103tau un nivel de cre\u015ftere sensibil\u0103 datorit\u0103 dezvolt\u0103rii cererii interne, consumului intern. Dup\u0103 o cre\u015ftere \u00een 1998 a PIB de 2,9% se estimeaz\u0103 o cre\u015ftere de numai 2,5% \u00een 1999 pentru a atinge apoi un nivel superior de circa 2,7% \u00een 2000.
A treia etap\u0103 a fost prev\u0103zut\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 la 1 ianuarie 1997 dar s-a am\u00e2nat pentru 1 ianuarie 1999 \u015fi se \u00eencheie \u00een anul 1999. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 intr\u0103 \u00een func\u0163iune sistemul european al b\u0103ncilor Centrale (SEBC) format din banca Central\u0103 European\u0103 (BCE) \u015fi b\u0103ncile centrale na\u0163ionale (BCN) ale statelor membre, \u015fi s\u0103 fie adoptat\u0103 o moned\u0103 unic\u0103 ECU, apoi EURO care va \u00eenlocui monedele na\u0163ionale ale statelor membre.
Aceast\u0103 etap\u0103 va debuta cu trecerea la parit\u0103\u0163i fixe \u015fi atribuirea competen\u0163elor economice \u015fi monetare institu\u0163iilor comunitare. \u00cen domeniul monetar fixarea irevocabil\u0103 a parit\u0103\u0163ilor va deveni efectiv\u0103, iar tranzi\u0163ia c\u0103tre o politic\u0103 monetar\u0103 unic\u0103 va fi asigurat\u0103 de IME. Deciziile privind interven\u0163iile pe pie\u0163ele de schimb \u00eentr-o ter\u0163\u0103 moned\u0103 vor fi luate sub singura r\u0103spundere a IME p\u00e2n\u0103 la constituirea BCE. Anglia a manifestat rezerve prev\u0103z\u00e2ndu-se pentru ea o clauz\u0103 de op\u0163iune care \u00eei va permite s\u0103 se al\u0103ture atunci c\u00e2nd va dori celorlalte state membre, f\u0103r\u0103 a fi legat\u0103 de un anumit termen.
Pentru a intra \u00een ultima faz\u0103 final\u0103 a \u00eenf\u0103ptuirii Uniunii Economice \u015fi Monetare statele membre trebuiau s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 urm\u0103toarele criterii de convergen\u0163\u0103:
– stabilitatea pre\u0163urilor \u2013 infla\u0163ia din aceste \u0163\u0103ri nu trebuia s\u0103 fie mai mare de 1,5 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de media celor mai performante trei state comunitare \u00een materie de infla\u0163ie,
– finan\u0163ele publice \u2013 deficitul bugetar s\u0103 nu fie mai mare de 3% din PIB;
– datoria public\u0103 s\u0103 nu fie mai mare de 60% din PIB;
– ratele de schimb nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 marjele normale (\u00b12,25% fa\u0163\u0103 de ECU) prev\u0103zute \u00een cadrul SME;
– rata dob\u00e2nzii nu trebuie s\u0103 fie mai mare de 2 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de media pe termen lung a primelor trei state performante \u00een acest domeniu.
Dac\u0103 cele 7 state (respectiv 8) nu vor \u00eentruni criteriile de convergen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la finele anului 1996, atunci se va am\u00e2na trecerea la cea de-a a treia etap\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 1999 \u2013 se precizeaz\u0103 \u00een Tratat, fapt ce s-a \u015fi aprobat. De altfel \u00een \u015fedin\u0163a CEE din iunie 2000, au \u00eendeplinit criteriile de convergen\u0163\u0103 11 state, alte trei state de\u015fi le-au \u00eendeplinit, totu\u015fi nu au aderat la moneda unic\u0103 (Anglia, Danemarca, Suedia), iar alte dou\u0103 nu le-au \u00eendeplinit (Grecia \u015fi Spania).
Ca urmare, \u00eencep\u00e2nd cu 1 iulie 1998, a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze BCE care a preluat o parte din atribu\u0163iile autorit\u0103\u0163ilor monetare ale celor 11 state.
Participarea la un spa\u0163iu monetar comun, presupune beneficii (avantaje) dar \u015fi costuri. \u00cen cadrul beneficiilor includem:
a. reducerea costurilor pentru schimburile valutare.
C\u00e2nd un importator pl\u0103te\u015fte pentru m\u0103rfurile importate, trebuie s\u0103 converteasc\u0103 la o banc\u0103, moneda na\u0163ional\u0103 \u00een moneda exportatorului sau \u00een moneda convenit\u0103 pentru contract. Banca va ad\u0103uga un comision pentru opera\u0163iunea de schimb valutar efectuat\u0103. Pentru firmele care import\u0103 sau export\u0103 un volum mare de m\u0103rfuri \u00eentr-un num\u0103r extins de \u0163\u0103ri, asemenea tranzac\u0163ii de schimb valutar au \u015fi ele un volum \u00eensemnat, deci \u015fi costurile vor fi ridicat, ceea ce determin\u0103 recuperarea lor prin majorarea pre\u0163urilor, costuri suportate de consumatori. Se estimeaz\u0103 c\u0103 asemenea costuri s-au ridicat la circa 0,4% din PNB al \u0163\u0103rilor membre.
b. reducerea riscului valutar.
Cu toate c\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri se lucreaz\u0103 cu mecanisme flexibile ale cursurilor de schimb, \u0163\u0103rile membre au stabilit limite de fluctua\u0163ie a cursurilor valutare \u015fi s-au putut pune \u00een practic\u0103 ajust\u0103ri ale cursurilor \u00een momentul c\u00e2nd modific\u0103rile dintr-o \u0163ar\u0103 erau mult mai mari dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri. Nesiguran\u0163a \u00een ceea ce prive\u015fte nivelul viitor al cursului valutar al unei monede na\u0163ionale a dus la o serie de riscuri ale importatorilor \u015fi exportatorilor. S-au g\u0103sit metode de \u201ehedging\u201d al riscului valutar, prin contracte \u201eforward\u201d sau \u201efutures\u201d, dar acestea au implicat costuri pentru participan\u0163i.
Mul\u0163i economi\u015fti consider\u0103 c\u0103 unul din cle mai mari beneficiu deriv\u0103 de al efectul favorabil asupra comer\u0163ului interna\u0163ional prin cre\u015fterea competi\u0163iei.
c. prevenirea devaloriz\u0103rilor competitive.
Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, \u0163\u0103rile europene s-a angajat \u00een ac\u0163iuni care au fost denumite generic \u201e devaloriz\u0103ri competitive. O \u0163ar\u0103 \u015fi-a devalorizat moneda na\u0163ional\u0103 pentru a sprijini cre\u015fterea exporturilor; partenerii ei comerciali au procedat la fel cu monedele lor na\u0163ionale pentru a contracara m\u0103surile din \u0163ara partener\u0103 \u015fi a sprijini exporturile lor.
Devalorizarea monedei poate fi o m\u0103sur\u0103 infla\u0163ionist\u0103 \u00een decursul unei perioade, chiar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile \u00een care cursurile de schimb erau stabilite de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i \u015fi nu de for\u0163ele pie\u0163ei.
d. pre\u00eent\u00e2mpinarea unor atacuri speculative.
Mecanismul valutar premerg\u0103tor monedei unice era vulnerabil din perspectiva atacurilor speculative; dac\u0103 un speculator prevedea o devalorizare a unei monede na\u0163ionale, el vindea imediat cantit\u0103\u0163i de\u0163inute din astfel de moned\u0103.
Dac\u0103 un asemenea trend era v\u0103zut de mai mul\u0163i juc\u0103tori de pia\u0163\u0103, confiden\u0163a \u00een acea moned\u0103 \u00eencepea s\u0103 scad\u0103, ceea ce for\u0163a guvernul \u0163\u0103rii de origine s\u0103 o devalorizeze \u00een continuare for\u0163at, chiar dac\u0103 aceasta nu era inten\u0163ia ini\u0163ial\u0103.
Bine\u00een\u0163eles c\u0103 guvernele au ac\u0163ionat \u00eempotriva specula\u0163iilor cu moneda na\u0163ional\u0103 prin majorarea dob\u00e2nzilor, influen\u0163\u00e2nd astfel cre\u015fterea de\u0163inerilor \u00een moneda respectiv\u0103; dar reversul unei asemenea politici nu se las\u0103 mult a\u015fteptat, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor duc\u00e2nd la cre\u015fterea costurilor la \u00eemprumuturi, costuri care trebuie s\u0103 fie respectate de c\u0103tre \u00eemprumuta\u0163i, ace\u015ftia put\u00e2nd decide s\u0103 scad\u0103 volumul activit\u0103\u0163ii \u015fi al investi\u0163iilor \u015fi deci s\u0103 influen\u0163eze negativ cre\u015fterea economic\u0103.
e. Moneda unic\u0103 va favoriza extinderea \u015fi fuzionarea pie\u0163elor financiare. Acestea vor deveni mai lichide, adic\u0103 se va opera pe termen scurt sau la vedere \u015fi va sc\u0103dea mult sau de tot ponderea opera\u0163iunilor la termen. Prin urmare nu va mai fi nevoie de acoperire \u00eempotriva riscului.
Prin utilizarea monedei unice \u00een tranzac\u0163iile comerciale se a\u015fteapt\u0103 \u015fi o sc\u0103dere a rolului dolarului american (USD) care ast\u0103zi este folosit frecvent \u00een comer\u0163ul interna\u0163ional.
Emisiunea \u015fi gestionarea monedei unice vor fi \u00eencredin\u0163ate B\u0103ncii Centrale Europene care trebuie creat\u0103, \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci SEBC. Aceast\u0103 institu\u0163ie va realiza emisiunea monetar\u0103 \u015fi politica monetar\u0103.
Cea de-a doua parte a Tratatului de la Maastricht se refer\u0103 la Uniunea Politic\u0103 care are urm\u0103toarele componente:
– o politic\u0103 extern\u0103 de securitate \u015fi de ap\u0103rare comun\u0103 (PESC), care are ca obiectiv \u00eent\u0103rirea identit\u0103\u0163ii \u015fi rolului uniunii ca actor pe scena interna\u0163ional\u0103; cuprinde formularea pe termen lung a unei politici de ap\u0103rare, procesul conferin\u0163ei asupra securit\u0103\u0163ii \u015fi Cooper\u0103rii \u00een Europa (CSCE), dezarmare \u015fi controlul armamentului \u00een Europa.
Deciziile care privesc politica de securitate \u015fi implica\u0163iile \u00een sfera ap\u0103r\u0103rii pot fi puse \u00een practic\u0103 \u00een cadrul institu\u0163ional al UEO.
– cre\u015fterea rolului Parlamentului European;
– sporirea competen\u0163ei Comunit\u0103\u0163ii;
– o politic\u0103 comun\u0103 \u00een domeniul juridic \u015fi al afacerilor interne, ca de exemplu imigra\u0163ie, azil, viz\u0103, etc. un birou european de poli\u0163ie (EUROPOL) a fost creat \u00een scopul organiz\u0103rii schimbului de informa\u0163ii asupra drogurilor la nivelul celor cincisprezece state membre.
Actul Unic european din 1987, care a facilitat crearea Pie\u0163ei Unice cinci ani mai t\u00ee\u00e2ziu \u015fi Tratatul de la Maastricht, cu angajamentul de creare a UEM \u015fi a uniunii politice demonstreaz\u0103 c\u0103 mersul c\u0103tre Uniunea European\u0103 este acum ireversibil.
\u00cen Tratatul UE, \u015fefii de state \u015fi de guverne au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 continue dezvoltarea gradual\u0103 a unei politici externe \u015fi de securitate comune, axat\u0103 pe urm\u0103toarele obiective:
– salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale \u015fi a independen\u0163ei uniunii,
– \u00eent\u0103rirea securit\u0103\u0163ii Uniunii \u015fi a statelor membre sub toate formele sale;
– men\u0163inerea p\u0103cii mondiale \u015fi \u00eent\u0103rirea securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, conform principiilor cartei ONU, ca \u015fi a principiilor \u015fi obiectivelor Conferin\u0163ei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa (CSCE) stabilit\u0103 prin Actul final de la Helsinki din 1975 \u015fi \u00een Carta de al Paris din 1990;
– promovarea cooper\u0103rii interna\u0163ionale;
– dezvoltarea \u015fi consolidarea democra\u0163iei \u015fi a statului de drept \u015fi asigurarea respectului pentru drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului.
Politica extern\u0103 \u015fi de securitate este prin defini\u0163ie un domeniu plasat tradi\u0163ional \u00een zona \u00een care statele insist\u0103 asupra p\u0103str\u0103rii suveranit\u0103\u0163ii. Datorit\u0103 diversit\u0103\u0163ii statelor comunitare \u015fi al statutelor de putere diferite, interesele comune sunt dificil de formulat. O problem\u0103 suplimentar\u0103 o reprezint\u0103 faptul c\u0103 doar unele state apar\u0163in unei alian\u0163e militare, \u00een spe\u0163\u0103 NATO sau UEO, \u00een timp ce altele sunt state membre, dornice s\u0103-\u015fi conserve acest statut.
Domeniile de ac\u0163iune comun\u0103 definite de politica extern\u0103 sunt: Organiza\u0163ia pentru Securitate \u015fi Cooperare (OSCE), politica de dezarmare \u015fi controlul armamentelor \u00een Europa, neproliferarea armelor nucleare, aspectele economice ale securit\u0103\u0163ii.
Tratatul impune \u00een mod explicit obliga\u0163ia statelor membre de a se consulta, informa \u015fi coordona \u00eentre ele. Forumul unde au loc toate acestea este Consiliul Uniunii Europene.
Politica de securitate comun\u0103 se sprijin\u0103 pe structurile UEO care este privit\u0103 ca o parte integrant\u0103 a dezvolt\u0103rii Uniunii Europene. Sarcina sa este de elabora \u015fi implementa decizii \u015fi ac\u0163iuni ale Uniunii, care au implica\u0163ii de securitate. Statele membre ale Uniunii Europene care sunt \u00een acela\u015fi timp \u015fi membre UEO, au stabilit un program al viitoarei cooper\u0103ri, al c\u0103rui obiectiv este de a construi UEO \u00een etape, ca pe componenta de ap\u0103rare a UE, \u015fi de a \u00eent\u0103ri flancul european al Alian\u0163ei Atlantice. Deciziile viitoare se vor lua exclusiv prin unanimitate.
Politica de ap\u0103rare comun\u0103 nu face p\u00e2n\u0103 \u00een prezent parte din politica de securitate comun\u0103: scopul afirmat este de a dezvolta un cadru pentru formularea unei politici de ap\u0103rare.
\u00cen raport cu tratatele anterioare, Maastrichtul aduce un supliment de natur\u0103 politic\u0103 unei construc\u0163ii p\u00e2n\u0103 atunci esen\u0163ialmente economic\u0103 \u015fi comercial\u0103.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Edificiul construit de tratatul de la Roma \u015fi completat de Actul Unic European a angajat comunitatea c\u0103tre o politic\u0103 economic\u0103 \u015fi monetar\u0103 foarte ambi\u0163ioas\u0103 ce \u015fi-a propus ca scop final moneda unic\u0103. Datorit\u0103 derul\u0103rii rapide a evenimentelor \u00eentre \u0163\u0103rile Uniunii Europene, SME a trebuit s\u0103 efectueze o serie de modific\u0103ri care s\u0103 faciliteze, libera circula\u0163ie […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108424"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108424"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108424\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108424"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108424"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108424"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}