{"id":108003,"date":"2018-02-16T20:00:00","date_gmt":"2018-02-16T20:00:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:40:03","modified_gmt":"2023-01-08T10:40:03","slug":"teoria-lui-henri-pirenne-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/teoria-lui-henri-pirenne-3\/","title":{"rendered":"Teoria lui Henri Pirenne"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Problema sf\u00e2r\u015fitului Antichit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenceputului Evului Mediu a preocupat de-a lungul timpului numero\u015fi istorici. Unul dintre ace\u015ftia este \u015fi Henri Pirenne, cunoscut prin monumentala sa Istorie a Belgiei<\/i> \u015fi numeroase alte studii; istoric na\u0163ional al patriei sale1<\/sup>, acesta a manifestat un deosebit interes fa\u0163\u0103 de influen\u0163a roman\u0103 t\u00e2rzie \u015fi cea islamic\u0103 asupra istoriei francilor dar \u015fi a Europei \u00een general. Deportat \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Holzminden, unde organizeaz\u0103 un curs de Istorie Economic\u0103 a Europei, Henri Pirenne \u00eencepe s\u0103 elaboreze planul unei lucr\u0103ri despre istoria Europei de la n\u0103v\u0103lirile barbare p\u00e2n\u0103 \u00een momentul respectiv, pe care o realizeaz\u0103 \u00een perioada de domiciliu for\u0163at la Creuzburg, \u00een Turingia (manuscrisul se opre\u015fte la mijlocul secolului XVI). \u00cen aceast\u0103 Histoire de l\u2019Europe des Invasions au XVI-e si\u00e8cle<\/i> este expus\u0103 tema pe care Pirenne o va relua \u00een 1922 \u00een Revue Belge de philologie et d\u2019histoire<\/i>: Evul Mediu nu \u00eencepe de la 476 (c\u0103derea Romei), ci odat\u0103 cu dinastia carolingian\u0103, ca urmare a cuceriri de c\u0103tre arabii musulmani a coastelor Mediteranei. Teza expus\u0103 sub titlulMahomed et Charlemagne<\/i>, este prezentat\u0103 ulterior la diferite congrese interna\u0163ionale de istorie \u015fi \u00een cadrul unor cursuri universitare, urm\u00e2nd s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 \u015fi printr-o serie de lucr\u0103ri care tratau diferite aspecte economice \u015fi sociale ale istoriei francilor merovingieni si carolingieni.<\/span><\/div>\n
Teoria lui Henri Pirenne are la baz\u0103 caracterul mediteranean al Imperiului Roman. \u00centins de jur \u00eemprejurul Mediteranei, aceast\u0103 mare intern\u0103 \u00eei asigura deopotriv\u0103 unitatea politic\u0103 \u015fi pe cea economic\u01032<\/sup>. Invazia Islamului transform\u0103 mare nostrum<\/i> \u00eentr-o barier\u0103 ce desparte dou\u0103 civiliza\u0163ii diferite \u015fi taie leg\u0103turile Europei Occidentale cu Orientul. Ca urmare centrul de gravitate al istoriei occidentale se mut\u0103 de pe \u0163\u0103rmurile m\u0103rii \u00een regiunile nordice; se na\u015fte astfel Imperiul carolingian. F\u0103r\u0103 Islam Imperiul franc nu ar fi existat f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, iar Carol cel Mare, f\u0103r\u0103 Mahomed ar fi fost de neconceput3<\/sup>.<\/span><\/div>\n
Pentru a sus\u0163ine ideea c\u0103 Evul Mediu \u00eencepe odat\u0103 cu invazia islamic\u0103, Pirenne eviden\u0163iaz\u0103 persisten\u0163a civiliza\u0163iei mediteraneene, de\u015fi degradat\u0103, \u00een urma n\u0103v\u0103lirilor barbare: \u00abDin orice punct de vedere am privi situa\u0163ia, constat\u0103m c\u0103 perioada \u00eenceput\u0103 cu stabilirea barbarilor \u00een Imperiu nu a introdus absolut nimic nou \u00een istorie\u00bb4<\/sup>. Neamurile germanice produc cel mult o schimbare politic\u0103; \u00een locul Imperiului apar o serie de state diferite. Caracterul Romaniei r\u0103m\u00e2ne mediteranean deoarece din punct de vedere economic, social, cultural \u015fi chiar juridic \u015fi lingvistic noile forma\u0163iuni continu\u0103 tradi\u0163ia roman\u0103. \u00cemp\u0103r\u0163irea de p\u0103m\u00e2nturi, \u00een virtutea principiului hospitalit\u0103\u0163ii<\/i>, nu schimb\u0103 cu nimic regimul persoanelor sau al p\u0103m\u00e2ntului. Cu excep\u0163ia \u0163inuturilor de grani\u0163\u0103 sau a celor de-a lungul Rhinului \u015fi Dun\u0103rii (Rethia, Noricum, Pannonia), adic\u0103 a zonelor foarte apropiate de teritoriile germanice, via\u0163a economico-social\u0103 nu sufer\u0103 schimb\u0103ri esen\u0163iale. Domeniile imperiale trec \u00een seama fiscului regal, comer\u0163ul at\u00e2t interior c\u00e2t \u015fi exterior (cu Orientul) continu\u0103; mirodeniile, papirusul sunt folosite \u00een continuare. Sistemul monetar, continu\u00e2ndu-l pe cel roman, \u00eenc\u0103 se bazeaz\u0103 pe moneda de aur, aceasta circul\u00e2nd intens \u00een fostele provincii imperiale. Clasele sociale r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi, dup\u0103 cum persist\u0103 o popula\u0163ie urban\u01035<\/sup>.<\/span><\/div>\n
Din punct de vedere etnic \u015fi juridic, cuceritorii, o minoritate de altel, sunt asimila\u0163i \u00een cadrul popula\u0163iilor autohtone; dreptul germanic sufer\u0103 o puternic\u0103 influen\u0163\u0103 roman\u0103 odat\u0103 cu dispari\u0163ia bazei sale, organiza\u0163ia familial\u0103 germanic\u0103 \u2013 die Sippe<\/i>6<\/sup>. Cultura continu\u0103 tradi\u0163ia antic\u0103, mediteranean\u0103. Exist\u0103 totu\u015fi unele influen\u0163e bizantine. Via\u0163a religioas\u0103 graviteaz\u0103 \u015fi ea tot \u00een jurul Mediteranei.<\/span><\/div>\n
Singura excep\u0163ie este Britania. Aici n-a r\u0103mas nimic din statul roman cu idealul s\u0103u legislativ, cu popula\u0163ia sa civil\u0103, cu religia cre\u015ftin\u01037<\/sup>. Fenomenul este explicabil prin aceea c\u0103 pe de o parte provincia era printre cele mai pu\u0163in romanizate din Imperiu iar pe de alt\u0103 parte anglo-saxonii nu suferiser\u0103 nici o influen\u0163\u0103 roman\u0103 \u00eenainte de a ajunge pe insul\u0103. Astfel Britania se desparte radical de tradi\u0163ia antic\u0103, \u00eencep\u00e2nd o via\u0163\u0103 complet nou\u0103, pe baze germanice8<\/sup>.<\/span><\/div>\n
Pe continent \u00eens\u0103 invaziile barbare nu au pus cap\u0103t unit\u0103\u0163ii antice care se p\u0103streaz\u0103 datorit\u0103 raporturilor \u00eentre\u0163inute \u00eentre Orient \u015fi Occident prin intermediul M\u0103rii Mediterane. \u00cen ciuda transform\u0103rilor pe care le prezint\u0103, lumea nou\u0103 nu a pierdut caracterul mediteranean al lumii antice9<\/sup>. N\u0103v\u0103litorii se integreaz\u0103 \u00een civiliza\u0163ia roman\u0103 de care ajung \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie asimila\u0163i.<\/span><\/div>\n
Nimic nu anun\u0163a \u00een secolul VII sf\u00e2r\u015fitul caracterului mediteranean al comunit\u0103\u0163ilor din zona acelui mare nostrum<\/i>. Dup\u0103 campania din secolul VI a lui Justinian, Bizan\u0163ul \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 autoritatea asupra francilor, flota sa st\u0103p\u00e2ne\u015fte marea iar Papa consider\u0103 monarhul bizantin, suveran legitim.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 p\u0103rerea lui Henri Pirenne, Islamul va genera ceea ce invaziile barbare nu reu\u015fiser\u0103 s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103. Atacul s\u0103u fulger\u0103tor a distrus lumea antic\u0103. S-a terminat cu comunitatea mediteranean\u0103 \u00een care aceasta se grupa10<\/sup>. Limba arab\u0103 \u00eenlocuie\u015fte limbile latin\u0103 \u015fi greac\u0103, dreptul musulman pe cel roman. Mediterana devine un \u201elac islamic\u201d ce separ\u0103 Orientul de Occident, Imperiul Bizantin de regatele germanice. Succesul atacului se explic\u0103 prin epuizarea celor dou\u0103 imperii \u00eenvecinate cu Arabia: Imperiul Roman \u015fi cel Persan duseser\u0103 o lupt\u0103 \u00eendelungat\u0103 unul \u00eempotriva celuilalt f\u0103r\u0103 a b\u0103nui m\u0103car c\u00e2t de mare este pericolul arab. Grani\u0163ele fostului Imperiu Roman nu erau preg\u0103tite s\u0103 se opun\u0103 unui atac fulger\u0103tor din partea Islamului.<\/span><\/div>\n
Cucerirea arab\u0103 s-a declan\u015fat aproape simultan \u00een Europa \u015fi Asia; religia \u015fi cultura musulman\u0103 s-au r\u0103sp\u00e2ndit cu rapiditate. Toate acestea se explic\u0103 prin efectul de surpriz\u0103, prin deruta armatei bizantine dezorganizat\u0103 \u015fi nepreg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui nou mod de lupt\u0103. Trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont \u00eens\u0103 \u015fi de un alt factor: \u00een timp ce germanicii nu au avut nimic de opus cre\u015ftinismului, adoptat de Imperiu, arabii sunt exalta\u0163i de o nou\u0103 credin\u0163\u0103. Religia lor universal\u0103 este \u00een acela\u015fi timp na\u0163ional\u0103. Ei sunt slujitorii lui Dumnezeu11<\/sup> \u015fi al profetului s\u0103u Mohamed; pentru c\u0103 acesta din urm\u0103 este arab, cei pe care \u00eei cuceresc trebuie s\u0103 se supun\u0103 lui Allah \u015fi arabilor. \u00cen prim\u0103 faz\u0103 scopul lor nu este neap\u0103rat convertirea necredincio\u015filor. Ei preiau institu\u0163iile autohtone, arta \u015fi \u015ftiin\u0163a \u00een m\u0103sura \u00een care le sunt de folos. Marea diferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de germanici este aceea c\u0103 arabi domin\u0103. \u00cenvin\u015fii sunt supu\u015fii lor, numai ei pl\u0103tesc impozit, fiind exclu\u015fi din comunitatea credincio\u015filor. \u00centre musulmani \u015fi popoarele cucerite nu se poate realiza nici o fuziune12<\/sup>.<\/span><\/div>\n
De\u015fi Pirenne folose\u015fte adeseori sintagma \u201elac musulman\u201d pentru a descrie situa\u0163ia M\u0103rii Mediterane dup\u0103 expansiunea islamic\u0103, arabii st\u0103p\u00e2nesc Estul, Sudul \u015fi Vestul m\u0103rii, dar asupra Nordului nu au nici o putere. Imperiul franc lipsit de flot\u0103 nu poate face nimic. Doar Bizan\u0163ul, datorit\u0103 focului grecesc care face din flota sa o arm\u0103 de r\u0103zboi redutabil\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 resping\u0103 atacurile arabe. Mare nostrum<\/i> devine grani\u0163a dintre Islam \u015fi cre\u015ftin\u0103tate, dintre Orient \u015fi Occident. Mediterana Oriental\u0103 permite contactul, prin intermediul flotei, dintre Bizan\u0163 \u015fi avanposturile sale occidentale (Neapole, Vene\u0163ia, Gaeta, Amalfi). Marea cale de comunica\u0163ie devine o barier\u0103 de netrecut.<\/span><\/div>\n
Momentul \u00een care Islamul distruge unitatea mediteranean\u0103 care r\u0103m\u0103sese neatins\u0103 ca urmare a invaziilor germanice constituie sf\u00e2r\u015fitul tradi\u0163iei antice \u015fi \u00eenceputul Evului Mediu13<\/sup>. Astfel istoricul belgian \u201erezolv\u0103\u201d problema controversat\u0103 a stabilirii momentului de \u00eenceput a perioadei medii. Pentru a-\u015fi sus\u0163ine teoria, Henri Pirenne face \u00een Mahomed \u015fi Carol cel Mare<\/i> \u015fi \u00een Ora\u015fele Evului Mediu<\/i> o prezentare a epocilor merovingian\u0103 \u015fi carolingian\u0103, \u015fi ajunge la concluzia c\u0103 merovingienii sunt continuatori ai tradi\u0163iei romane \u015fi prin urmare evolu\u0163ia lor este complet diferit\u0103 de cea a carolingienilor. \u00cenainte de secolul VIII via\u0163a economic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 \u015fi religioas\u0103 de inspira\u0163ie mediteranean\u0103, roman\u0103 continu\u0103; \u00eencep\u00e2nd cu secolul VIII se produce ruptura.<\/span><\/div>\n
Urm\u0103rile imediate ale cuceririi arabe au fost evidente \u00een evolu\u0163ia naviga\u0163iei pe Mediterana. De la mijlocul secolului VII leg\u0103turile comerciale ale porturilor musulmane din Marea Egee cu porturile cre\u015ftine s-au diminuat sim\u0163itor. La mijlocul secolului VII e foarte pu\u0163in probabil ca \u00eens\u0103\u015fi flota bizantin\u0103 s\u0103 se fi aventurat mai departe de regiunile grece\u015fti din Adriatica, Italia Meridional\u0103 \u015fi Sicilia. \u00cen ceea ce prive\u015fte Africa, distrugerile din perioada 643-708 au pus cap\u0103t oric\u0103rei activit\u0103\u0163i comerciale. Se poate astfel afirma c\u0103 naviga\u0163ia spre Orient, spre regiunile situate la est de Sicilia \u00eenceteaz\u0103 cam de prin 650, pentru ca s\u0103 dispar\u0103 complet de pe toate \u0163\u0103rmurile occidentale \u00een a doua jum\u0103tate a secolului VII, iar la \u00eenceputul secolului VIII deja nu mai exist\u0103 trafic mediteranean \u00een afara \u0163\u0103rmurilor bizantine. Marsilia, escal\u0103 \u00eentre Orient \u015fi Occident, e pustiit\u0103, iar din secolul IX drumurile care traverseaz\u0103 Alpii \u00een direc\u0163ia Marsiliei nu mai sunt folosite. Din secolul IX Provence, odinioara regiunea cea mai bogat\u0103 a Galiei a devenit cea mai s\u0103rac\u010314<\/sup>. Marea Mediteran\u0103 este st\u0103p\u00e2nit\u0103 acum de pira\u0163ii mauri care cuceresc, distrug sau jefuiesc numeroase porturi. \u00cen multe locuri popula\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi dispare. \u015ei nimic nu ilustreaz\u0103 mai bine caracterul esen\u0163ialmente terestru al Imperiului franc dec\u00e2t neputin\u0163a de a organiza, at\u00e2t \u00eempotriva sarazinilor c\u00e2t \u015fi \u00eempotriva normanzilor, ap\u0103rarea coastelor sale15<\/sup> care nu se putea face dec\u00e2t cu ajutorul unei flote bine preg\u0103tite; statul carolingian nu avea nici o flot\u0103 sau nu a avut dec\u00e2t flote improvizate. \u00cen aceste condi\u0163ii nu putea exista un comer\u0163 de real\u0103 importan\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
De\u015fi \u00een texte din secolul IX sunt unele men\u0163iuni de negustori, nu li se poate oferi un rol deosebit; ei sunt mai degrab\u0103 negustori ocazionali, \u00een accep\u0163iunea lui Pirenne.Negociator<\/i>-ul merovingian (cel care \u00eemprumuta bani cu dob\u00e2nd\u0103, care era \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een sarcofag \u015fi dona bunuri s\u0103racilor \u015fi bisericilor), coloniile de negustori, domus negotiantum<\/i> \u015fi \u00een\u015fi\u015fi negustorii, ca clas\u0103 social\u0103, dispar. Comer\u0163ul nu dispare \u00eens\u0103; el cap\u0103t\u0103 un alt caracter. Num\u0103rul celor care \u015ftiu s\u0103 citeasc\u0103 sau s\u0103 scrie scade foarte mult (de aici \u015fi evolu\u0163ia scrisului: Henri Pirenne e convins c\u0103 scrierea carolingian\u0103 e mai clar\u0103 \u015fi mai frumoas\u0103 pentru c\u0103, spre deosebire de cea merovingian\u0103, era cunoscut\u0103 \u015fi folosit\u0103 de majoritatea clericilor \u015fi mai pu\u0163in de celelalte clase sociale), astfel \u00eenc\u00e2t devine imposibil\u0103 existen\u0163a unei clase sociale care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din v\u00e2nzare-cump\u0103rare sau din c\u0103mat\u0103. Musulmanii din Africa, Spania sau chiar din Siria nu i-ar fi putut \u00eenlocuit pe negustorii bizantini din cauza st\u0103rii permanente de r\u0103zboi dintre musulmani \u015fi cre\u015ftini. Nu se g\u0103se\u015fte nici un indiciu privind existen\u0163a vreunui trafic \u00eentre Africa \u015fi lumea cre\u015ftin\u0103 dup\u0103 cucerirea primei de c\u0103tre Islam, cu excep\u0163ia cre\u015ftinilor din Italia de sud, ceea ce nu este nici decum cazul cu cei din Provence16<\/sup>.<\/span><\/div>\n
Importul de papirus, mirodenii \u015fi m\u0103t\u0103suri a \u00eencetat. Cancelariile merovingiene folosesc p\u00e2n\u0103 \u00een 659-677 exclusiv papirus. Dup\u0103 secolul VIII \u00eens\u0103 nu mai exist\u0103 nici un astfel de document. Acest fapt nu se explic\u0103 prin \u00eencetarea fabric\u0103rii papirusului ci printr-o stagnare \u015fi apoi o dispari\u0163ie a comer\u0163ului. \u00cen aceste condi\u0163ii apare pergamentul de\u015fi este foarte pu\u0163in r\u0103sp\u00e2ndit (Gr\u00e9goire de Tours arat\u0103 c\u0103 era fabricat de c\u0103lug\u0103ri pentru folosin\u0163a proprie). \u00cen Italia papirusul se utilizeaz\u0103 \u00eenca, de\u015fi la scar\u0103 redus\u0103 ca urmare a comer\u0163ului dintre porturile bizantine. Pentru Galia \u00eens\u0103 se terminase definitiv.<\/span><\/div>\n
Din moment ce a disp\u0103rut papirusul au disp\u0103rut \u015fi mirodeniile; erau transportate cu acelea\u015fi cor\u0103bii. Nu se mai citeaz\u0103 \u00een chip de mirodenii dec\u00e2t plante care se pot cultiva \u00een villae<\/i>, dar piperul, cui\u015foarele, scor\u0163i\u015foara, curmalele, fisticul nu se mai \u00eent\u00e2lnesc din secolul VIII. Este evident c\u0103 dac\u0103 se mai g\u0103seau erau foarte scumpe. Aduse doar \u00een cantit\u0103\u0163i mici de negustori ambulan\u0163i, mirodeniile devin la nord de Alpi daruri pre\u0163ioase. Ele vor fi folosite din ce \u00een ce mai mult \u00eencep\u00e2nd cu secolul XII, odat\u0103 cu restabilirea comer\u0163ului pe mare.<\/span><\/div>\n
Uleiul nu mai e importat din Africa. E \u00eenlocuit cu cel fabricat \u00een Provence. Iluminatul se va face de acum cu cear\u0103. M\u0103tasea de asemenea devine extrem de rar\u0103. Simplitatea vestimenta\u0163iei carolingiene, contrast\u00e2nd cu luxul merovingian, este generat\u0103 de lipsa acestui articol.<\/span><\/div>\n
Comer\u0163ul \u00een stil mare a disp\u0103rut \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului VIII. Tot ceea ce a putut s\u0103 se men\u0163in\u0103 este un trafic de obiecte pre\u0163ioase, de provenien\u0163\u0103 oriental\u0103, practicat de c\u0103tre negustorii evrei17<\/sup>.<\/span><\/div>\n
O alt\u0103 realitate a vremii este r\u0103rirea aurului. \u00cencep\u00e2nd cu secolul VIII, monedele de aur con\u0163in un aliaj de argint din ce \u00een ce mai mare. Pepin cel Scurt \u00eencepe \u015fi apoi Carol cel Mare des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o reform\u0103 monetar\u0103 \u00een secolul IX prin care se renun\u0163\u0103 la aur la baterea de monede, \u00een favoarea argintului. Solul (sou<\/i>) nu mai este dec\u00e2t o moned\u0103 de calcul, denarul de argint devenind singura moned\u0103 real\u0103. Valoarea metalic\u0103 a denarului era de 45 de centime \u00een compara\u0163ie cu cea de 15 franci a sou<\/i>-ului de aur merovingian. S-a spus c\u0103 aceast\u0103 reform\u0103 a fost cauzat\u0103 de dezordinea monetar\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul perioadei merovingiene. Pirenne afirm\u0103 c\u0103 ar fi fost posibil s\u0103 se remedieze situa\u0163ia f\u0103r\u0103 a renun\u0163a la baterea monedei de aur. Ei nu au renun\u0163at la aceasta dec\u00e2t de nevoie \u015fi anume ca o consecin\u0163\u0103 a dispari\u0163iei metalului galben \u00een Galia18<\/sup>. Greutatea mic\u0103 a monedei dovede\u015fte \u015fi izolarea economic\u0103 a Imperiului carolingian. \u00cen acela\u015fi timp trebuie men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 statul nu poate p\u0103stra monopolul baterii monedelor. Unele t\u00e2rguri \u015fi biserici au propriul atelier monetar.<\/span><\/div>\n
Clasa marilor negustori profesioni\u015fti a disp\u0103rut. Nu mai sunt men\u0163iona\u0163i oameni de afaceri care s\u0103 doneze bisericilor, bog\u0103ta\u015fi care s\u0103 dea \u00eemprumuturi \u015fi nici aglomer\u0103ri de pr\u0103v\u0103lii \u00een ora\u015fe. Se p\u0103streaz\u0103 un comer\u0163 ocazional; oamenii v\u00e2nd bunuri proprii (gr\u00e2ne \u015fi alimente \u00een general) atunci c\u00e2nd acestea sunt \u00een surplus. Unii fac chiar comer\u0163 de arme la frontiere. O m\u0103sur\u0103 luat\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, interdic\u0163ia \u00eemprumutului cu dob\u00e2nd\u0103, dovede\u015fte dec\u0103derea economic\u0103. Biserica \u015fi apoi statul interzic orice profit ob\u0163inut din bani sau alte obiecte date cu \u00eemprumut.<\/span><\/div>\n
Comer\u0163ul s-a stins pentru c\u0103 nu mai existau pie\u0163e de desfacere, pentru c\u0103 la sf\u00e2\u015fitul secolului VIII-\u00eenceputul secolului IX se manifest\u0103 o dispari\u0163ie aproape total\u0103 a popula\u0163iei urbane. Statul carolingian e un stat eminamente rural19<\/sup>. Pe durata epocii merovingiene marile domenii \u00ee\u015fi desf\u0103cuser\u0103 excedentul de produse \u00een pie\u0163ele din ora\u015fe, aprovizion\u00e2nd astfel aglomer\u0103rile urbane. Din momentul c\u00e2nd Islamul a oprit circula\u0163ia \u00een Mediterana iar normanzii \u00een m\u0103rile din nord, au disp\u0103rut majoritatea pie\u0163elor de desfacere. Disp\u0103r\u00e2nd posibilitatea de a vinde \u00een afar\u0103, din lips\u0103 de cump\u0103r\u0103tori, a devenit inutil s\u0103 se persiste \u00een a mai produce mai mult dec\u00e2t minimul indispensabil pentru existen\u0163a oamenilor, proprietari sau \u0163\u0103rani dependen\u0163i, tr\u0103itori pe domenii20<\/sup>. Se profileaz\u0103 astfel o economie de consum; fiecare domeniu tr\u0103ie\u015fte din \u015fi pentru el \u00eensu\u015fi, v\u00e2nz\u0103ri de produse neav\u00e2nd loc dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care un domeniu poate ob\u0163ine un profit considerabil v\u00e2nz\u00e2nd surplusul \u00eentr-o regiune unde lipseau alimente. Astfel ora\u015fele se depopuleaz\u0103, iar locuitorii se orienteaz\u0103 spre zonele rurale unde \u00ee\u015fi pot asigura traiul.Marii proprietari au fost nevoi\u0163i s\u0103 nu mai v\u00e2nd\u0103 produsele p\u0103m\u00e2nturilor lor. Organizarea domenial\u0103, a\u015fa cum apare ea din secolul IX, este rezultatul circumstan\u0163elor exterioare21<\/sup>, generate de \u00eenchiderea M\u0103rii Mediterane de c\u0103tre Islam.<\/span><\/div>\n
Negustorii au disp\u0103rut pentru c\u0103 nu puteau vinde, pentru c\u0103 le lipseau pie\u0163ele de des-facere, iar atitudinea general\u0103 fa\u0163\u0103 de ei era una negativ\u0103. Se men\u0163ine o form\u0103 de comer\u0163 cu palatul; ace\u015fti \u201enegustori\u201d erau mai degrab\u0103 agen\u0163i ai serviciului de aprovizionare, cu r\u0103spundere civil\u0103 fa\u0163\u0103 de palat \u015fi a\u015feza\u0163i sub ordinele unor magistri<\/i>. Existau desigur pie\u0163e, dar erau mai mult locuri de \u00eent\u00e2lnire. Capitularele care se refer\u0103 la acestea ni le prezint\u0103 ca fiind frecventate doar de \u015ferbi (deci \u0163\u0103rani) \u015fi negustori ambulan\u0163i care umbl\u0103 din pia\u0163\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 pentru a vinde bunuri ocazionale. Erau spa\u0163ii care satisf\u0103ceau cerin\u0163ele popula\u0163iei locale; nu exist\u0103 dovezi c\u0103 \u00een aceste pie\u0163e s-ar fi stabilit negustori sau meseria\u015fi perma-nen\u0163i. Nu se vindeau \u015fi nici nu se cump\u0103rau m\u0103rfuri din alte \u0163\u0103ri. Tranzac\u0163iile importante se \u00eencheiau acolo unde se ivea ocazia22<\/sup>, nu neap\u0103rat \u00een pie\u0163e.<\/span><\/div>\n
Speciali\u015ftii, profesioni\u015ftii cum \u00eei nume\u015fte Henri Pirenne, erau majoritatea evrei. Ei men\u0163in leg\u0103tura dintre Europa Occidental\u0103 \u015fi Orient. Ibn-Kordadbeth \u00een Cartea drumurilor<\/i> (854-874) \u00eei aminte\u015fte pe evreii care \u00abvorbesc persana, latina, araba, limba francilor, a slavilor ca \u015fi a spaniolilor. Ei c\u0103latoresc din Occident \u00een Orient \u015fi din Orient \u00een Occident, c\u00e2nd pe uscat, c\u00e2nd pe mare. Ei aduc din Occident eunuci, femei sclave, b\u0103ie\u0163i, m\u0103tase, bl\u0103nuri \u015fi spade. Se \u00eembarc\u0103 \u00een \u0163ara francilor, pe Marea Occidental\u0103 \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre Farama, [\u2026] \u015fi se duc pe Indus p\u00e2n\u0103 \u00een India \u015fi China. La \u00eentoarcere aduc mosc, aloe, camfor, scor\u0163i\u015foar\u0103 \u015fi alte produse orientale. Al\u0163ii se \u00eendreapt\u0103 pe mare spre Constantinopol s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 marfa; al\u0163ii se duc \u00een \u0163ara francilor\u00bb23<\/sup>. Informa\u0163ii despre evreii din Galia avem de la Gr\u00e9goire de Tours; ei sunt la Cl\u00e9rmont, Paris, Orl\u00e9ans, Tours, Bourges, Bordeaux, Arles, chiar la Marsilia (\u00eenainte ca acest ora\u015f s\u0103-\u015fi fi \u00eencheiat rolul de capital\u0103 comercial\u0103 a statului franc). Se ocup\u0103 cu comer\u0163ul, \u00een special de sclavi, \u015fi c\u0103mata, de\u015fi ambele sunt interzise. \u00cen perioada de dinainte de secolul opt existau \u015fi negustori sirieni \u015fi chiar greci, dar dup\u0103 \u00eenchiderea bazinului mediteranean  ace\u015ftia devin din ce \u00een ce mai rari.<\/span><\/div>\n
Rolul important al evreilor \u00een perioada carolingian\u0103 este demonstrat de privilegiile pe care Ludovic cel Pios (814-840) li le acord\u0103. Omor\u00e2rea unui evreu se pedepsea cu plata unei amenzi foarte mari. Opusculele lui Agobard (822-830) subliniaz\u0103 bog\u0103\u0163ia evreilor, \u00eencrederea de care se bucur\u0103 la palat, actele pe care \u00eemp\u0103ratul i-a \u00eens\u0103rcinat pe missi<\/i>s\u0103 le aduc\u0103 pentru ei la Lyon \u015fi indulgen\u0163a acestor missi<\/i> fa\u0163\u0103 de evrei. E vorba desigur de c\u00e2\u0163iva mari negustori, furnizori de mirodenii \u015fi \u0163es\u0103turi pre\u0163ioase, \u015fi comercian\u0163i de sclavi a\u015fa cum se arat\u0103 \u00eentr-un text din 806. Fenomenul lingvistic este o alt\u0103 dovad\u0103 \u00een viziunea lui Pirenne, a importan\u0163ei acestora: \u201eevreu\u201d \u015fi \u201enegustor\u201d devin termeni sinonimi24<\/sup>.<\/span><\/div>\n
E evident \u00eens\u0103 c\u0103 evreii n-ar fi putut crea un import considerabil. Mirodeniile \u015fi obiectele de lux sunt foarte rare \u015fi prin urmare deosebit de scumpe, iar faptul c\u0103 acest comer\u0163 se practic\u0103 pe uscat \u015fi nu pe mare \u00eei reduce volumul.<\/span><\/div>\n
O situa\u0163ie deosebit\u0103 e reprezentat\u0103 de Vene\u0163ia. De la \u00eenceputul secolului IX, c\u00e2nd Carol cel Mare renun\u0163\u0103 la ora\u015fele de pe coasta dalmat\u0103 \u015fi la Vene\u0163ia \u00een favoarea bizanti-nilor, aceasta din urm\u0103 va gravita pe orbita bizantin\u0103 \u015fi prin men\u0163inerea suprema\u0163iei \u00een Marea Adriatic\u0103, va asigura naviga\u0163ia spre Orient. Vene\u0163ia face nego\u0163 cu musulmanii de\u015fi chiar din 814-820 \u00eemp\u0103ratul interzice comer\u0163ul cu arabii din Siria \u015fi Egipt. Cel mai \u00eensemnat profit este ob\u0163inut de vene\u0163ieni de pe urma v\u00e2nz\u0103rii de scalvi slavi de pe coastele Dalma\u0163iei; \u00een 876 dogele interzice acest lucru dar \u00een zadar. Chiar \u015fi la mijlocul secolului IX negustorii vene\u0163ieni v\u00e2nd musulmanilor sclavi cre\u015ftini25<\/sup>. \u00cen 836 tratatul dintre Neapole \u015fi ducele de Benevento le recunoa\u015fte vene\u0163ienilor libertate comercial\u0103, interzic\u00e2ndu-le \u00eens\u0103 s\u0103 cumpere sau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 sclavi longobarzi, adic\u0103 din Imperiul franc.<\/span><\/div>\n
Port \u015fi pia\u0163\u0103 de desfacere, Vene\u0163ia preia rolul Marsiliei. Aici sunt aduse mirodeniile \u015fi m\u0103tasea, reexportate apoi spre Occident; de aici se \u00eembarc\u0103 pasageri spre Orient \u015fi se export\u0103 spre Egipt lemn de construc\u0163ie. Vene\u0163ienii nu-\u015fi fac griji legate de interdic\u0163iile privind turpe lucrum<\/i> (c\u00e2\u015ftig necinstit), mentalitate ce disp\u0103ruse \u00een Europa de Apus. De\u015fi face comer\u0163 cu musulmanii, Vene\u0163ia refuz\u0103 totu\u015fi ,cu \u00eenver\u015funare, ca ace\u015ftia s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2nii ei sau ai m\u0103rii.<\/span><\/div>\n
\u00cen Italia meridional\u0103 \u015fi \u00een Bizan\u0163 se men\u0163ine o civiliza\u0163ie avansat\u0103 cu ora\u015fe, monede de aur \u015fi negustori profesioni\u015fti. Imperiul carolingian prezint\u0103 cel mai izbitor contrast cu cel bizantin26<\/sup>. Civiliza\u0163ia occidental\u0103 graviteaz\u0103 \u00een jurul zonei dintre Sena \u015fi Rhin, iar popula\u0163iile germanice vor participa la reconstruirea civiliza\u0163iei europene. Henri Pirenne subliniaz\u0103 astfel faptul c\u0103 tradi\u0163ia Antichit\u0103\u0163ii e distrus\u0103 prin destr\u0103marea de c\u0103tre Islam a unit\u0103\u0163ii mediteraneene. Noul imperiu al lui Carol cel Mare, cuprinz\u00e2nd comunitatea cre\u015ftin\u0103 a Occidentului (ecclesia<\/i>), marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Antichit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenceputul Evului Mediu. Statul carolingian este rezultatul ruperii echilibrului european. Dac\u0103 acest fenomen s-a putut produce, faptul se datoreaz\u0103 pe de o parte separ\u0103rii Orientului de Occident, ceea ce a limitat autoritatea Papei la Europa Occidental\u0103, pe de alt\u0103 parte cuceririi de c\u0103tre musulmani a Spaniei \u015fi Africii, ceea ce i-a permis regelui franc s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2nul Occidentului cre\u015ftin27<\/sup>. De altfel tot ceea ce a realizat Carol cel Mare este legat dac\u0103 nu de puterea militar\u0103, atunci de alian\u0163a cu Biserica. Statul laic a disp\u0103rut; Hincmar \u00eei scrie \u00een 868 lui Carol cel Ple\u015fuv: \u00abacestei binecuv\u00e2nt\u0103ri \u00eei datora\u0163i demnitatea regal\u0103, mult mai mult decat puterii voastre p\u0103m\u00e2nte\u015fti\u00bb28<\/sup>.<\/span><\/div>\n
\u00cen concluzie, \u00een viziunea lui Pirenne via\u0163a politic\u0103, religioas\u0103, cultural\u0103 \u015fi cea economic\u0103 \u00een special, din perioada carolingian\u0103, au avut la baz\u0103 invazia musulman\u0103 care la r\u00e2ndul s\u0103u a fost cauzat\u0103 de fanatismul religios al credincio\u015filor lui Mahomed. Teoria are astfel marea calitate de a reduce elementele diferite la o cauz\u0103 unic\u0103 \u015fi de a putea explica prin aceast\u0103 cauz\u0103 unic\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 istoric\u0103 a unei epoci f\u0103r\u0103 a neglija nici unul din aspectele sale principale29<\/sup>.<\/span><\/div>\n
Teoria lui Henri Pirenne a st\u00e2rnit la momentul apari\u0163iei lucr\u0103rilor \u00een care era explicat\u0103 pentru prima dat\u0103, o adev\u0103rat\u0103 controvers\u0103. Ferdinand Lot a admis necesitatea desp\u0103r\u0163irii epocii carolingiene de cea merovingian\u0103 ca urmare a invaziei arabe; el sus\u0163ine \u015fi apartenen\u0163a epocii merovingiene la Antichitate dar nu admite caracterul de regres economic al celei carolingiene. A. Dopsch \u015fi N. Iorga s-au opus acestei teorii. Primul, de-\u015fi era de acord c\u0103 invaziile barbare nu au dus la dispari\u0163ia institu\u0163iilor romane, nu a sus\u0163inut \u00eens\u0103 ideea regresului economic din perioada carolingian\u0103. N. Iorga nu a fost de acord cu ideea c\u0103 schimburile comerciale dintre Orient \u015fi Occident ar fi fost \u00eentrerupte. Acesta a pus \u00eenceputul unei noi epoci sub semnul afirm\u0103rii preten\u0163iilor imperiale ale Bisericii Romane, mai mult chiar, el sus\u0163ine existen\u0163a a numero\u015fi factori care apropie Europa Occidental\u0103 de Orient. Marc Bloch s-a opus de asemenea, \u00een special pe baza unor considerente socio-economice.<\/span><\/div>\n
Sus\u0163in\u0103torii lui Pirenne (E. Sabbe, F. Vercauteren, L. F. Ganshof) aduc dovezi ale existen\u0163ei unei economii de consum, ale dec\u0103derii ora\u015felor sub carolingieni, ajung\u00e2nd la aceea\u015fi concluzie conform c\u0103reia \u00een secolul IX Mediterana separa Occidentul de Orient.<\/span><\/div>\n
Cel mai aproape de adev\u0103r, probabil c\u0103 e G. Br\u0103tianu, care arat\u0103 \u00een studiul Le probl\u00e8me de l\u2019or et les raisons \u00e8conomiques de la division de l\u2019Empire romain<\/i> \u00een revista Istros<\/i>(1934) c\u0103 desp\u0103r\u0163irea dintre Apus \u015fi R\u0103s\u0103rit are cauze mult mai vechi dec\u00e2t invazia arab\u0103 (eveniment decisiv de altfel \u00een istoria Europei). Lipsa unei economii de schimb \u00een Occident este explicat\u0103 prin sec\u0103tuirea treptat\u0103 a acestuia; invazia musulman\u0103 a constituit doar premisa final\u0103 a acestei separ\u0103ri \u00eentre cele doua lumi.<\/span><\/div>\n
Dorind s\u0103 demostreze c\u0103 are dreptate f\u0103r\u0103 nici o urm\u0103 de \u00eendoial\u0103, Henri Pirenne aduce foarte multe argumente \u015fi le interpreteaz\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu \u00ee\u015fi contrazic\u0103 propria teorie. Totu\u015fi, uneori, nici el \u00eensu\u015fi nu pare hot\u0103r\u00e2t dac\u0103 Mediterana a fost \u00eenchis\u0103 par\u0163ial sau complet, dac\u0103 negustorii (sub orice form\u0103 sau denumire) au disp\u0103rut sau nu, dac\u0103 au existat sau nu leg\u0103turi \u00eentre Bizan\u0163 \u015fi Occident.<\/span><\/div>\n

Noutatea teoriei lui Henri Pirenne const\u0103 \u00een aceea c\u0103 ofer\u0103 o viziune de ansamblu, original\u0103 (de\u015fi exagerat\u0103) a unei epoci considerate, \u00een general, o perioad\u0103 de rena\u015ftere. Ideea pe care acesta o sus\u0163ine este aceea c\u0103 evolu\u0163ia cultural\u0103, religioas\u0103 \u015fi politic\u0103 este \u00eenso\u0163it\u0103 de un regres economic. Acesta este momentul c\u00e2nd se produce ruperea de Antichitate \u015fi se constituie cadrul Evului Mediu, odat\u0103 cu profilarea celor dou\u0103 mari civiliza\u0163ii care vor marca istoria ulterioar\u0103 a Europei \u015fi a lumii: cre\u015ftin\u0103tatea \u015fi Islamul<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Problema sf\u00e2r\u015fitului Antichit\u0103\u0163ii \u015fi \u00eenceputului Evului Mediu a preocupat de-a lungul timpului numero\u015fi istorici. Unul dintre ace\u015ftia este \u015fi Henri Pirenne, cunoscut prin monumentala sa Istorie a Belgiei \u015fi numeroase alte studii; istoric na\u0163ional al patriei sale1, acesta a manifestat un deosebit interes fa\u0163\u0103 de influen\u0163a roman\u0103 t\u00e2rzie \u015fi cea islamic\u0103 asupra istoriei francilor dar \u015fi a […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108003"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=108003"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/108003\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=108003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=108003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}