{"id":107935,"date":"2018-02-17T09:51:00","date_gmt":"2018-02-17T09:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:39:30","modified_gmt":"2023-01-08T10:39:30","slug":"bomba-atomica-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/bomba-atomica-2\/","title":{"rendered":"Bomba Atomica"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
    <\/span>“…Nu exist\u00e3 nimic altceva dec\u00e2t atomi \u015fi vid “<\/span> a afirmat Democrit.A\u015fa \u00eencepe oare istoria bombei atomice  <\/span>Cu 400 de ani \u00eenaintea erei noastre Democrit din Abdera descoper\u00e3 c\u00e3 sf\u00e3r\u00e2m\u00e2nd un obiect material se obtin buc\u00e3ti mai mici, care la r\u00e2ndul lor se descompun \u00een buc\u00e3t<\/span>ele \u015fi mai mici de materie \u015fi a\u015fa mai departe. La sf\u00e2r\u015fitul acestei serii de opera\u0163ii repetate vor exista ni\u015fte particule foarte mici care nu mai pot fi divizate. Aceste particule Democrit le-a numit ‘atomi<\/u>‘ (indivizibili) \u015fi a formulat prima teorie refefritoare la atom : Atomii sunt particule eterne, simple \u015fi impenetrabile, diferite unele de altele numai prin form\u00e3, pozitie \u015fi mi\u015fcare, constituind alfabetul universului. Aceast\u00e3 teorie este pe cale de a fi r\u00e3sturnat\u00e3 \u00een 1896, c\u00e2nd un profesor de fizic\u00e3 francez, Antoine-Henri Becquerel, descoper\u00e3 proprietatea atomilor de Uraniu de a emite raze, proprietate denumit\u00e3 mai t\u00e2rziu de c\u00e3tre sotii Curie ‘radioactivitate’. A\u015fadar, materia poate s\u00e3 emit\u00e3 energie.<\/span> \u00cen anul 1903 un fizician neozeelandez, Ernest Rutherford, d\u00e3 prima explicatie fenomenului de radioactivitate, demonstr\u00e2nd c\u00e3 atomii elementelor radioactive emit trei feluri de radiat<\/span>ii : radia\u0163ii <\/span>\uf061<\/span> cu sarcin\u00e3 electric\u00e3 pozitiv\u00e3, radiatii <\/span>\uf062<\/span> cu sarcin\u00e3 electric\u00e3 negativ\u00e3 \u015fi radiatii <\/span>\uf067<\/span> far\u00e3 sarcin\u00e3 electric\u00e3 \u015fi a ar\u00e3tat c\u00e3 atomul nu este indivizibil, radioactivitatea fiind o consecint\u00e3 a ‘dezintegr\u00e3rii’ atomilor, aceast\u00e3 dezintegrare eliber\u00e2nd energie sub form\u00e3 de radiatii. Astfel, Rutherford \u00ee\u015fi d\u00e3 seama c\u00e3 atomul <\/span>este format la r\u00e2ndul lui dintr-un mic nucleu (care con\u0163ine particule cu sarcina<\/span> electric\u00e3 pozitiv\u00e3-protoni) \u00eenconjurat de un anumit num\u00e3r de particule cu sarcin\u00e3 electric\u00e3 negativ\u00e3-electroni. \u00cen 1919, bombard\u00e2nd cu particule<\/span>\uf061<\/span> un anumit element-Azotul-, Rutherford a reu\u015fit s\u00e3 transforme atomii acestuia \u00een atomi ai elementelor Hidrogen \u015fi Oxigen. Prin mijloace artificiale, acest fizician a reu\u015fit s\u00e3 fac\u00e3 primul pas adev\u00e3rat c\u00e3tre cucerirea energiei care tine unite particulele atomului – energia atomic\u00e3.<\/span><\/div>\n
            Astfel, Rutherford demonstreaz\u00e3 contrariul teoriei lui Democrit referitoare la indivizibilitatea atomului.<\/span><\/div>\n
            Mai t\u00e2rziu, studiind radiactivitatea, Albert Einstein \u00ee\u015fi d\u00e3 seama c\u00e3 a distruge cea mai mic\u00e3 p\u00e3rticic\u00e3 a materiei \u00eenseamn\u00e3 a elibera o mare cantitate de energie.<\/span><\/div>\n
            \u00cen anul 1931, fizicianul englez, James Chadwick, descoper\u00e3 c\u00e3 nucleul contine, pe l\u00e2ng\u00e3 protoni, particule lipsite de sarcin\u00e3 electric\u00e3, pe care le nume\u015fte neutroni. Mai t\u00e2rziu, fizicianul italian Enrico Fermi avea s\u00e3 foloseasc\u00e3 neutronul pentru a bombarda \u015fi dezintegra nucleul, eliber\u00e2nd astfel energia din el. F\u00e3r\u00e3 s\u00e3-\u015fi dea seama, Chadwick g\u00e3sise cheia fisiunii<\/u> nucleare, adev\u00e3rata cheie pentru cucerirea energiei atomice.<\/span><\/div>\n
            \u00cen jurul anilor 1932-1933 fizica atomic\u00e3 a f\u00e3cut o serie de pa\u015fi impor<\/span>tan\u0163i. La laboratorul Cavendish din Cambridge, fizicienii Cockcroft \u015fi Walton dezvolta experien\u0163a profesorului lor, Rutherford, \u015fi bombardeaza nucleele de Litiu cu protoni, genera\u0163i pe cale artificiala, reu\u015find s\u00e3-i dezintegreze \u015fi s\u00e3-i transmute \u00een nuclee de Heliu.<\/span><\/div>\n
            \u00cen 1933, la Londra, fizicianul maghiar Leo Szilard intuie\u015fte posibilitatea folosirii \u00een scopuri militare a imensei energii nucleare. Dar nu este dec\u00e2t o intui\u0163ie, deoarece fizica este \u00eenca<\/span> departe de a poseda,fie chiar numai din punct de vedere teoretic, cheia pentru cucerirea energiei atomice.<\/span><\/div>\n
                        Din 1925 \u00een Germania se instaureaz\u00e3 guvernul lui Hitler care \u00eei persecut\u00e3 pe evrei \u015fi astfel foarte multi evrei printre care \u015fi mari fizicieni p\u00e3r\u00e3sesc Germania, refugiindu-se \u00een alte t\u00e3ri. \u00centre anii 1933-1935 pleac\u00e3 \u00een America mult<\/span>i oameni de \u015ftiin\u0163a<\/span> printre care : Albert Einstein, Edward Teller (fizician maghiar, p\u00e3rintele bombei cu Hidrogen), Eugen Wigner, James Franck, Leo Szilard, iar \u00een 1938 \u015fi Enrico Fermi. \u00cen ace\u015fti ani \u00een America are loc cea m<\/span>ai mare concentrare de oameni de \u015ftiin\u0163a<\/span>cunoscut\u00e3 vreodat\u00e3. Dac\u00e3 p\u00e2n\u00e3 acum oamenii de \u015ftiint\u00e3 din t\u00e3rile Europei studiau \u00eempreun\u00e3 la o universitate din Anglia, Franta sau Germania, iar descoperirile pe care le f\u00e3cea unul dintre ei aveu s\u00e3 fie cunoscute \u015fi<\/span> aprofundate de to\u0163i, de acum \u00eenainte fiecare \u0163ara<\/span> avea s\u00e3 tin\u00e3 \u00een secret mai ales descoperirile care se realizau \u00een fizica atomic\u00e3.<\/span><\/div>\n
            \u00cenainte de a pleca \u00een America, Enrico Fermi descoper\u00e3 react<\/span>iile nucleare efectuate de neutronii \u00eencetini\u0163i cu grafit sau a<\/span>p\u00e3 grea, \u015fi va folosi mai t\u00e2rziu neutronii \u00eencetinit<\/span>i pentru a determina reac\u0163iile \u00een lan\u0163.<\/span><\/div>\n
            \u00cen anul 1938 fizicienii germani Otto Hahn \u015fi Fritz Strassman descoper\u00e3, la Berlin, c\u00e3 \u00een procesul de fisiune (divizarea nucleului de Uraniu \u00een dou\u00e3 cu ajutorul unui neutron), se dezvolt\u00e3 o mare cantitate de energie.Tot atunci ei descoper\u00e3 \u015fi posibilitatea realiz\u00e3rii unei react<\/span>ii \u00een lan\u0163. Astfel se contureaza<\/span> ideea realiz\u00e3rii unei arme atomice pe baza unei react<\/span>ii \u00een lan\u0163. Dupa<\/span> aceast\u00e3 descoperire, \u00een Germania nu se <\/span>mai face nici un comentariu \u015fi nu mai apare nici o publica\u0163ie \u015ftiin\u0163ifica<\/span> referitoare la acest subiect. Acest lucru d\u00e3 de b\u00e3nuit oamenilor de \u015ftiint\u00e3 din America, b\u00e3nuielile lor confirm\u00e2ndu-se c\u00e2nd, pe nea\u015fteptate, nazi<\/span>\u015ftii interzic exploatarea Uraniului d<\/span>in bogatele mine cehoslovace pe care puseser\u00e3 st\u00e3p\u00e2nire, ceea ce \u00eensemna c\u00e3 fizicienii germani se g\u00e2ndeau la folosirea Uraniului pentru a construi o bomb\u00e3 atomic\u00e3. <\/span>\u015ei \u00eentradev\u00e3r, la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin, fizicianul german Werner Heisenberg lucreaz\u00e3 la proiectul bombei atomice.<\/span><\/div>\n
            \u00cen anul 1939 izbucnirea r\u00e3zboiului mondial \u00eentrerupe pa\u015fnicul “voiaj spre necunoscut” : \u015ftiinta \u015fi tehnica sunt mobilizate s\u00e3 slujeasc\u00e3 unor scopuri distructive.<\/span><\/div>\n
            <\/span>\u00cen acela\u015fi an trei dintre fizicienii emigra\u0163i \u00een Amer<\/span>ica, Szilard, Wigner \u015fi Fermi, \u00eei trimit , cu ajutorul lui Einstein, o scrisoare pre\u015fedintelui Americii, Francklin Delano Roosevelt, prin care \u00eei comunic\u00e3 descoperirile f\u00e3cute \u00een ultima perioad\u00e3 (o mas\u00e3 mare de Uraniu poate determina o react<\/span>ie \u00een lan\u0163, ace<\/span>ast\u00e3 reactie dezvolt\u00e2nd o uria\u015f\u00e3 cantitate de energie, iar acest fenomen nou ar putea duce la construirea unor bombe extrem de puternice), \u00eel \u00een\u015ftiinteaz\u00e3 pe pre\u015fedinte c\u00e3 germanii cunosc deja aceste lucruri \u015fi probabil c\u00e3 pl\u00e3nuiesc construirea unor bombe de acest fel, constituind astfel un pericol pentru \u00eentreaga lume \u015fi \u00eei cer aprobarea de a crea o arm\u00e3 atomic\u00e3, sper\u00e2nd s\u00e3 realizeze acest lucru \u00eenaintea germanilor. \u00cen acela\u015fi an pre\u015fedintele d\u00e3 acordul fizicienilor de a act<\/span>iona, toate planurile \u015fi opera\u0163i<\/span>unile devin strict secrete, \u00eens\u00e3 doar din 1941 se intr\u00e3 \u00een faza concret\u00e3 a realiz\u00e3rii bombei atomice. Aceast\u00e3 operatiune a fost numit\u00e3 ‘Proiectul Manhattan’ \u015fi a fost condus\u00e3 de generalul Leslei Richard Groves. <\/span>Pentru realizarea acestui proiect s-au cheltuit \u00een total aproximativ trei miliarde de dolari, iar dup\u00e3 doi ani aproape 150 de mii de persoane lucreaz\u00e3 \u00een cel mai mare secret la acest proiect. Acest secret nu \u00eel cuno\u015ftea  nici m\u00e3car Einstein care a aflat de existenta unei bombe atomice dup\u00e3 explozia de la Hiroshima, c\u00e2nd evenimentul a ap\u00e3rut \u00een ziare.<\/span><\/div>\n
     \u00cen 1942 Fermi construie\u015fte o pil\u00e3 atomic\u00e3 format\u00e3 din pl\u00e3ci de grafit \u015fi cilindri de Uraniu, dispu\u015fi alternativ, \u00een care react<\/span>ia \u00een lan\u0163 sa se auto\u00eentre\u0163ina<\/span>, bombardarea nucleelor de Uraniu realiz\u00e2nd<\/span>u-se cu neutronii \u00eencetini\u0163i care treceau prin grafit.<\/span><\/div>\n
\u00cen acela\u015fi an, unui t\u00e2n\u00e3r fizician, pe nume Julius Robert Oppenheimer, i s-a cerut s\u00e3 se ocupe de partea proiectului referitoare la fabricarea armelor atomice.           \u00centre timp, \u00een Germania studiile \u015fi proiectele pentru realizarea unei bombe atomice se desf\u00e3\u015furau foarte greu, deoarece mai r\u00e3m\u00e3seser\u00e3 foarte putini fizicieni care s\u0103 se ocupe de acest lucru. <\/span>Era nevoie de mult<\/span>i tehnicieni, mecanici, chimi\u015fti \u015fi de foarte mul\u0163i bani pe care guvernul german nu \u00ee\u015f<\/span>i permitea s\u00e3-l risipeasc\u00e3 \u015fi, de asemenea, nu dispuneau de Uraniul \u015fi de apa grea necesare. Convin\u015fi c\u00e3 \u00een aceste conditii nu vor reu\u015fi niciodat\u00e3 s\u00e3 realizeze o bomb\u00e3 atomic\u00e3, fizicienii germani au hot\u00e3r\u00e2t s\u00e3 realizeze ni\u015fte reactoare nucleare. Ei f\u00e3ceau rost de apa grea necesar\u00e3 de la uzina din Rjukan (Norvegia), care era sub st\u00e3p\u00e2nirea lor. Dar, \u00een 1943, ni\u015fte soldat<\/span>i norvegieni, instrui\u0163i de englezi, bombardeaza<\/span> uzina, distrug\u00e2nd toat\u00e3 cantitatea de ap\u00e3 grea care se afla acolo \u015fi bloc\u00e2nd astfel planurile germanilor.<\/span><\/div>\n
            La sf\u00e2r\u015fitul anului 1942 lui Robert Oppenheimer \u00eei vine ideea de a construi un laborator imens care s\u00e3 reuneasc\u00e3 pe toti atomi\u015ftii din America \u015fi toate cercet\u00e3rile care se refereau la proiectul construirii unei bombe atomice. Acest superlabo<\/span>rator a fost construit pe podi\u015ful Los Alamos din New Mexico, un podi\u015f izolat, \u00eenconjurat de mun\u0163i. Laboratorul a \u00eenceput sa func\u0163ioneze din 1943, iar conducerea lucrarilor de aici i-au fost \u00eencredin\u0163ate lui Oppenheimer. Astfel, Oppenheimer va deveni parintele bombei atomice. <\/span>\u00cente anii 1943-1945, c\u00e2t a durat construirea bombei, Los Alamos a cunoscut o concentrare de oameni f\u00e3r\u00e3 precedent \u00een istorie.<\/span><\/div>\n
            Tot \u00een 1943 fizicienii de la Los Alamos au mai construit \u00eenc\u00e3 trei pile atomice, mai mari \u00eens\u00e3 dec\u00e2t cea a lui Fermi. Cunosc\u00e2nd pericolul pe care \u00eel reprezentau germanii dac\u00e3 construiau o bomb\u00e3 atomic\u00e3 \u015fi ne\u015ftiind \u00een ce stadiu au ajuns fizicienii nemti cu cercet\u00e3rile, cei de la Los Alamos se gr\u00e3beau, lucr\u00e2nd de dimineata p\u00e2n\u00e3 noaptea t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
            \u00cen timp ce la Los Alamos lucr\u00e3rile se desf\u00e3\u015furau \u00eentr-un ritm febril, colonelul Boris Pash, \u015feful serviciului de contraspionaj, a primit o important\u00e3 misiune : s\u00e3 se deplaseze \u00een Europa ca s\u00e3 afle adev\u00e3rata situat<\/span>ie a armelor secrete germane. Astfel ia fiin\u0163a<\/span> misiunea ‘Alsos’ : colonelul Boris Pash \u00eempreun\u00e3 cu un fizician atomist din America pleac\u00e3 \u00een Europa. Nereu\u015find s\u00e3 obtin\u00e3 nici o informat<\/span>ie despre acest lucru din \u0163arile Italia, Fran\u0163a, Olanda, ei intra<\/span> \u00eempreun\u00e3 cu armata anglo-american\u00e3 \u00een Germania. Aici reu\u015fesc s\u00e3 p\u00e3trund\u00e3 \u00een laboratoarele fizicienilor germani de unde iau toate informatiile \u015fi datele de acolo \u015fi \u00eei captureaz\u00e3 pe fizicieni pentru a nu da posibilitatea ru\u015filor s\u00e3 pun\u00e3 m\u00e2na pe planurile atomice. Astfel misiunea ‘Alsos’ a fost \u00eendeplinit\u00e3.<\/span><\/div>\n
            \u00cen aprilie 1945 m<\/span>oare pre\u015fedintele Americii, Roosevelt, omul care, pentru a-l preceda pe Hitler \u00een construirea bombei atomice, ini\u0163iase colosalul ‘Proiect Manhattan’. Noul pre\u015fedinte al Americii devine Harry Truman.<\/span><\/div>\n
            Lucr\u00e3rile continu\u00e3 \u00een laborator f\u00e3r\u00e3 \u00eencetare. \u00cen luna iulie a anului 1945 \u00een de\u015fertul New Mexico, \u00een locul numit Jornada del Muerto (Drumul Mortului), la aproximativ 80 de km de Alamogordo, geni\u015ftii au \u00een\u00e3lt<\/span>at un turn de o\u0163el pe care este montata<\/span> o bomb\u00e3. La 16 iulie ora 5.30 dimineta explodeaz\u00e3 \u00een acest de\u015fert prima bomb\u00e3 experimental\u00e3 cu Plutoniu. Dup\u00e3 explozie, \u00een de\u015fertul de la Alamogordo, pe locul unde fusese \u00een\u00e3lt<\/span>at turnul de o\u0163el, nu mai ra<\/span>m\u00e3sese dec\u00e2t un crater ad\u00e2nc. La acest experiment asist\u00e3, de la o dep\u00e3rtare de 15 km de locul unde a fost \u00een\u00e3ltat tu<\/span>rnul, to\u0163i fizicienii care s-au implicat \u00een construirea acestei arme distruga<\/span>toare. Dup\u00e3 acest experiment, Oppenheimer a afirmat:<\/span><\/div>\n
                        << A fost un spectacol emo\u0163ionant \u015fi solemn, ceva care ne-a silit sa<\/span>recunoa\u015ftem c\u00e3 viata nu va mai fi niciodat\u00e3 ceea ce fusese p\u00e2n\u00e3 atunci. >><\/span><\/div>\n
Dup\u00e3 ce Germania a capitulat \u00een mai 1945, fizicianul Leo Szilard, care la \u00eenceput i-a cerut lui Roosevelt aprobarea de a se construi o arm\u00e3 atomic\u00e3, \u00ee\u015fi d\u00e3 seama c\u00e3 nemtii nu mai reprezint\u00e3 un pericol \u015fi astfel nu mai era necesar ca bomba atomic\u00e3 s\u00e3 fie folosit\u00e3, iar de partea lui sunt mai multi fizicieni. Roosevelt murise f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 lase vreun document care s\u00e3 arate dac\u00e3 este pentru sau \u00eempotriva folosirii unei bombe atomice. Succesorul s\u00e3u ,pre\u015fedintele Truman, trebuia s\u00e3 decid\u00e3 acum dac\u00e3 bomba avea s\u00e3 fie folosit\u00e3 \u00eempotriva singurei t\u00e3ri care se mai afla \u00een r\u00e3zboi : Japonia. El a  format un comitet provizoriu \u00eens\u00e3rcinat cu propunerea unei solut<\/span>ii \u00een privin\u0163a folosirii bombei atomice.<\/span><\/div>\n
            Cei care nu erau de acord cu folosirea bombei au \u00eencercat s\u00e3 aduc\u00e3 la cuno\u015ftinta lui Truman, care nu cuno\u015ftea foarte bine ce \u00eenseamn\u00e3 cu adev\u00e3rat s\u00e3 folose\u015fti o arm\u00e3 atomic\u00e3, consecitele pe care le implica acest lucru, \u00eens\u00e3 generalul Groves, care era pentru folosirea bombei, a f\u00e3cut \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t rapoartele acestora s\u00e3 nu ajung\u00e3 \u00een m\u00e2inile lui Truman.<\/span><\/div>\n
            Comitetul numit de Truman nu vedea dec\u00e2t o singur\u00e3 solutie : dac\u00e3 Japonia nu va capitula neconditionat, atunci vor folosi bomba atomic\u00e3. La 1 iunie 1945 acest comitet aprob\u00e3 \u00een unanimitate lansarea saupra Japoniei a unui proiectil atomic, care nu era \u00eenc\u00e3 pus la punct. Pre\u015fedintele Truman este convins c\u00e3 aceast\u00e3 actiune va gr\u00e3bi \u00eencheierea r\u00e3zboiului \u015fi astfel s-a luat hot\u00e3r\u00e2rea ca prima bomb\u00e3 atomic\u00e3 s\u00e3 fie lansat\u00e3 pe 6 august 1945. Printre cei care erau pent<\/span>ru folosirea bombei erau \u015fi Robert Oppenheimer \u015fi Enrico Fermi.<\/span><\/div>\n
            La 26 iulie 1945 a ancorat \u00een insula Tinian cruci\u015f\u00e3torul ‘Indianapolis’ venind de la San Francisco. Pe<\/span><\/span> cheiul blocat de puternice for\u0163e ale securita\u0163ii a fost desca<\/span>rcat un cilindru de plumb lung de 60 de cm \u015fi lat de 45. Pe urm\u00e3, \u00een noaptea de 28 spre 29 iulie, la Tinian au aterizat trei avioane, av\u00e2nd fiecare la bord c\u00e2te un colet de dimensiuni mici. Toate aceste piese au fost transportate \u00eentr-o barac\u00e3 la care accesul era strict interzis.<\/span><\/div>\n
            \u00cen noaptea de 5 august 1945 obiectul montat \u00een barac\u00e3 a fost \u00eenc\u00e3rcat la bordul avionului de tip B-29 ‘Enola Gay<\/span>‘ pilotat de c\u00e3tre colonelul de aviatie Paul W.Tibbets Jr. de 29 de ani. Pe l\u00e2ng\u00e3 pilot, \u00een avion se mai aflau 11 oameni.<\/span><\/div>\n
La 6 august ora 1 \u015fi 37<\/span> de minute de pe insula Tinian au decolat trei avioane meteorologice, \u00eendrept\u00e2ndu-se fiecare c\u00e3tre un ora\u015f japonez. La ora 2 \u015fi 45 de minute avionul B-29 ‘Enola Gay’ s-a \u00een\u00e3ltat mai greu ca de obicei, pentru c\u00e3 avea o \u00eenc\u00e3rc\u00e3tur\u00e3 de 7,5 tone peste cea obi\u015fnuit\u00e3. Combustibilul pe care \u00eel avea \u00een rezervoare reprezenta jum\u00e3tate din greutatea total\u00e3 a avionului. Avionul era escortat de un alt B-29 cu numele ‘The Great Artist’ (‘Marele Artist’).<\/span><\/div>\n
            Bomba care se afla la bordul avionului ‘Enola Gay’ a fost numit\u00e3 “Little Boy<\/span>” (“B\u00e3ietelul”) \u015fi avea 4,25 metri lungime, 1,5 metri diametru, aproximativ 4500 de kg \u015fi o ‘inim\u00e3’ – un miez de Uraniu fisionabil, reprezent\u00e2nd 0,5% din greutatea total\u00e3 a bombei. Bomba era prev\u00e3zut\u00e3, de asemenea, cu dispozitive cronometrice, menite s\u00e3 intre \u00een functiune imediat dup\u00e3 lansare, spre a \u00eempiedica explozia \u00een urm\u00e3toarele 15 secunde. Dup\u00e3 15 secunde de c\u00e3dere indicatoarele de presiune actionau o caps\u00e3 reglat\u00e3 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u00e3 provoace explozia lui ‘Little Boy’ la \u00een\u00e3ltimea precis\u00e3 d<\/span>e 565 metri. Din cele 4 capse aflate \u00een interiorul bombei, cel pu\u0163in 2 trebuiau sa<\/span> se declan\u015feze exact la \u00een\u00e3ltimea fixat\u00e3 pentru ca s\u00e3 se poat\u00e3 produce explozia. O alt\u00e3 serie de dispozitive de sigurant\u00e3 \u00eempiedicau explozia bombei la mai mult de 3000 de metri \u00een\u00e3ltime. Punerea la punct a acestei bombe pe baz\u00e3 de Uraniu 235 a necesitat \u015fase ani.<\/span><\/div>\n
Ziua de 6 august 1945 era o zi ca oricare alta, o zi obi\u015fnuit\u00e3 din viata unui ora\u015f japonez. La 9 minute dup\u00e3 ora 7 s-a dat alarma aerian\u00e3. Un singur avion B-29 \u015fi-a f\u00e3cut aparitia la mare \u00een\u00e3ltime. S-a rotit de 2 ori deasupra ora\u015fului, apoi s-a dep\u00e3rtat \u015fi a disp\u00e3rut.<\/span><\/div>\n
La ora 7 \u015fi 9 minute, ora Japoniei, avionul meteorologic ‘Straight Flush’ s-a apropiat de ora\u015ful stabilit \u00een planul de opera\u0163ii. Deasupra obiectivului p<\/span>rincipal vizibilitatea era optim\u00e3, doar c\u00e2t<\/span>iva nori se aflau \u00een diminea\u0163a aceea pe cerul Hiroshimei. Pilotul avionului ‘Straight Flush’ i-a raportat prin radio lui Tibbets condi\u0163iile meteorologice. Tibbets a primit mesajul. Alegerea obiectivului era \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile meteorologice. Obiectivele de rezerva erau ora\u015fele Kokura \u015fi Nagasaki, obiectivul principal – <\/span>Hiroshima<\/span><\/u>.<\/span><\/div>\n
La ora 7 \u015fi 31 de minute la Hiroshima a sunat \u00eencetarea alarmei. Via\u0163a \u015fi-a reluat pe nesim\u0163ite cursul normal.<\/span><\/div>\n
La ora 8 \u015fi 9 minute <\/span>avionul ‘Enola Gay’ se afla deasupra Hiroshimei ascuns dup\u00e3 nori. La ora 8 \u015fi 11 minute avionul s-a plasat \u00een pozitie de lansare la o altitudine de 9500 de metri, ie\u015find brusc din nori. <\/span>Acum probabil c\u00e3 putea fi v\u00e3zut de pe p\u00e3m\u00e2nt. La ora 8 \u015fi 15 minute di<\/span>n avionul ‘The Great Artist’ s-au desprins trei para\u015fute. Ele sus\u0163ineau instrumentele care trebuiau sa<\/span> transmit\u00e3 prin radio o serie de date avionului \u00eens\u00e3rcinat cu m\u00e3surarea exploziei.<\/span><\/div>\n
La ora 8, 15 minute \u015fi 17 secunde ‘Little Boy’ a prins s\u00e3 spintece aerul, dup\u00e3 care avionul a executat un viraj rapid de 158 de grade. Explozia trebuia s\u00e3 se produc\u00e3 peste 43 de secunde. La 565 de metri deasupra p\u00e3m\u00e2ntului capsa a provocat detonarea unei \u00eenc\u00e3rc\u00e3turi care a \u00eempins cu o vitez\u00e3 de 1500 de metri pe secund\u00e3 un mic fragment de Uraniu 235 spre  a-l face s\u00e3 se ciocneasc\u00e3 cu unul mai mare, de form\u00e3 conic\u00e3, din acela\u015fi Uraniu 235, amplasat \u00een partea din fat\u00e3 a bombei. \u00cen acea clip\u00e3 s-a produs explozia atomic\u00e3, ‘Little Boy’ dezvolt\u00e2nd o energie echivalent\u00e3 cu cea a aproximativ 13500 tone de Trinitrotoluen.<\/span><\/div>\n
\u015ei a izbucnit o lumin\u00e3 : parc\u00e3 s-ar fi dezintegrat o stea; a fost un fulger care a orbit 300 de mii de oameni \u015fi a f\u00e3cut s\u00e3 dispar\u00e3 orice umbr\u00e3 chiar \u015fi din cele mai \u00eentunecate unghere. Dup\u00e3 lumin\u00e3 a urmat explozia, dar aceasta n-a putut fi auzit\u00e3 dec\u00e2t la 40-50 de km de Hiroshima, fiindc\u00e3 pentru cei aflati mai aproape ea s-a transformat \u00een t\u00e3cere ve\u015fnic\u00e3.<\/span><\/div>\n
\u015ei c\u00e3ldura care s-a produs a topit acoperi\u015furile caselor, a pref\u00e3cut orice fiint\u00e3 \u00een nefiint\u00e3, \u00eentr-o simpl\u00e3 umbr\u00e3 \u00eentip\u00e3rit\u00e3 pe asfaltul str\u00e3zii, ca o dovad\u00e3 de net\u00e3g\u00e3duit a disparitiei sale. La 4 km de Hiroshima c\u00e3ldura le-a provocat oamenilor arsuri la fat\u00e3 \u015fi pe corp.<\/span><\/div>\n
\u015ei suflul provocat de explozie, care s-a n\u00e3pustit cu o vitez\u00e3 de 1300 de km pe or\u00e3 dinspre sfera de foc, a smuls din temelii pe o raz\u00e3 de multi km p\u00e3trati casele care mai r\u00e3m\u00e3seser\u00e3 \u00een picioare.<\/span><\/div>\n
\u015ei a \u00eenceput ploaia : pic\u00e3turi enorme \u015fi \u00eentunecate ca smoala, produse de evaporarea umidit\u00e3t<\/span>ii din interiorul sferei de foc \u015fi \u00eennegrite de cenu\u015fa \u015fi de pulbe<\/span>rea radioactiv\u00e3, care au c\u00e3zut odat\u00e3 cu aceast\u00e3 ploaie de p\u00e3m\u00e2nt.<\/span><\/div>\n
\u015ei v\u00e2ntul de foc care se pornise se \u00eentorcea c\u00e3tre centrul exploziei pe m\u00e3sur\u00e3 ce deasupra ora\u015fului aerul devenea tot mai dogor\u00e2tor. Iar apa r\u00e2urilor s-a \u00een\u00e3lt<\/span>at, \u00eenghi\u0163indu-i pe to\u0163i aceia <\/span>care \u00eencercaser\u00e3 s\u00e3 se salveze \u00een ea.<\/span><\/div>\n
De la momentul exploziei trecuser\u00e3 doar c\u00e2teva minute. La 18 km de punctul lans\u00e3rii dou\u00e3 unde de \u015foc au lovit una dup\u00e3 alta avionul ‘Enola Gay’, zguduindu-l puternic.<\/span><\/div>\n
51 de temple avea Hiroshima dar n-a r\u00e3mas \u00een picioa<\/span>re nici unul. \u00cen loc de 20000 de victime pronosticate de Oppenheimer, se vor \u00eenregistra 78150 mor\u0163i, 13983 disparu\u0163i \u015fi 37425 rani\u0163i. Pe o raza de 2,5 km de la centrul exploziei toate cl\u00e3dirile au fost distruse, f\u00e3c\u00e2nd loc unui de\u015fert atomic pe o suprafat\u00e3 de 11 km p\u00e3trati (17000 de victime pe km p\u00e3trat dintre care 8000 morti \u015fi disp\u00e3ruti).<\/span><\/div>\n
Nici dup\u00e3 aceste evenimente japonezii  nu doreau s\u00e3 capituleze. Dornici s\u00e3 determine precipitarea evenimentelor \u00eentre Japonia \u015fi Rusia, americanii hot\u00e3r\u00e3sc s\u00e3 devanseze cu dou\u00e3 zile lansarea celei de a doua bombe atomice, adic\u00e3 la 9 august, \u00een loc de 11, cum era prev\u00e3zut \u00een planul initial.<\/span><\/div>\n
La 9 august ora 3 \u015fi 49 de minute diminea\u0163a, un alt avion de tip  B-29, condus de maiorul Sweeney, decoleaza<\/span> de pe aerodromul din Tinian, av\u00e2nd la bord o bomb\u00e3 cu plutoniu de 5 tone, supranumit\u00e3 ‘<\/span>Fatman<\/span>‘ (‘Gr\u00e3sunul’). Puterea ei de distrugere este de 20000 de tone de Trinitrotoluen. Au fost stabilite dou\u00e3 obiective : Kokura \u015fi Nagasaki, la libera alegere a lui Sweeney.<\/span><\/div>\n
Ajuns la Sud de Kokura, maiorul constat\u00e3 c\u00e3 ora\u015ful este acoperit de nori. Se \u00eendreapt\u00e3 apoi spre Nagasaki, \u00een dreptul c\u00e3ruia ajunge la ora 10 \u015fi 58 de minute. Lanseaz\u00e3 bomba de la o altitudine de 9000 de metri. Se vor \u00eenregistra 73884 morti \u015fi 74904 r\u00e3niti, adic\u00e3 12000 de victime pe km p\u00e3trat dintre care 6000 morti.<\/span><\/div>\n
Dup\u00e3 un sert de secol de la aceste evenimente, japonezii consider\u00e3 c\u00e3, dac\u00e3 lansarea bombei de la Hiroshima mai poate fi explicat\u00e3, cea de a doua nu are justificare.<\/span><\/div>\n
Astfel zguduitoarea istorie a bombei atomice se \u00eencheie odat\u00e3 cu sf\u00e2r\u015fitul celui de al doilea r\u00e3zboi mondial.<\/span><\/div>\n
“Ast\u00e3zi -scria Fran\u00e7ois Mauriac la 10 august 1945, dup\u00e3 anuntarea celor petrecute la Hiroshima- lumea \u015ftie c\u00e3 materia poate s\u00e3 piar\u00e3 \u00een ziua \u00een care un om, poate chiar unul singur, va fi luat \u00een sinea lui o asemenea hot\u00e3r\u00e2re.”<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    “…Nu exist\u00e3 nimic altceva dec\u00e2t atomi \u015fi vid “ a afirmat Democrit.A\u015fa \u00eencepe oare istoria bombei atomice  Cu 400 de ani \u00eenaintea erei noastre Democrit din Abdera descoper\u00e3 c\u00e3 sf\u00e3r\u00e2m\u00e2nd un obiect material se obtin buc\u00e3ti mai mici, care la r\u00e2ndul lor se descompun \u00een buc\u00e3tele \u015fi mai mici de materie \u015fi a\u015fa mai departe. La […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107935"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107935\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}