{"id":107928,"date":"2018-02-17T09:55:00","date_gmt":"2018-02-17T09:55:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:39:26","modified_gmt":"2023-01-08T10:39:26","slug":"aparatul-de-fotografiat-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/aparatul-de-fotografiat-3\/","title":{"rendered":"Aparatul de fotografiat"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
<\/div>\n
Din timpuri str\u0103vechi \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, la baza tuturor \u015ftiin\u0163elor, a tuturor descoperirilor mai mari sau mai mici, se afl\u0103 observarea fenomenelor naturale, urmat\u0103 de o imita\u0163ie inteligent\u0103 a acestora. Nevoia, spiritul practic, curiozitatea, l-au \u00eendemnat pe om s\u0103 imite, s\u0103 repete, s\u0103 reporduc\u0103 fenomenele observate \u00een alte condi\u0163ii, cu mijloace la \u00eendem\u00e2na lui, \u00een ajutorul lui. Nu se \u015ftie c\u00e2nd \u015fi unde s-a z\u0103rit pentru prima oar\u0103 jocul unor forme curioase pe un perete. Desigur trebuie s\u0103 fi fost \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cald\u0103, sc\u0103ldat\u0103 de lumina puternic\u0103 a soarelui. Pentru a se feri de ar\u015fi\u0163\u0103, oamenii acopereau ferestrele \u015fi u\u015file cu ceea ce ast\u0103zi s-ar numi perdele groase, pentru ca \u00een\u0103untrul \u00eenc\u0103perilor s\u0103 domneasc\u0103 umbra deas\u0103 \u015fi r\u0103coroas\u0103. Dar iat\u0103 c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 fi r\u0103mas o mic\u0103 cr\u0103p\u0103tur\u0103 printre perdele. \u015ei se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103  ca cineva s\u0103 treac\u0103 pe uli\u0163\u0103. Stupoare! Pe peretele opus cr\u0103p\u0103turii se vede omul trec\u00e2nd, dar cu capul \u00een jos! Prima aplica\u0163ie practic\u0103 a acestuia a fost urm\u0103rirea eclipselor solare \u015fi referiri \u00een acest context se cunosc de prin anul 500 \u00ee.e.n. \u00een \u00eendep\u0103rtata Chin\u0103 la Mo Tzu \u015fi \u00een Grecia antic\u0103 la Aristotel (384 \u2013322 \u00ee.e.n.). totu\u015fi, prima men\u0163iune scris\u0103 despre acest fenomen cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, se g\u0103se\u015fte \u00een lucr\u0103rile c\u0103rturarului arab Ibn Al Haitan (956 \u2013 1038), Alhazen \u00een versiunea latin\u0103. Din textul lui reiese c\u0103 fenomenul era cunoscut \u015fi destul de r\u0103sp\u00e2ndit \u00een lumea c\u0103rturarilor din acea vreme. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 referirile \u015fi descrierile a ceea ce a \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 \u201ccamera obscur\u0103\u201d, au devenit din ce \u00een ce mai frecvente. Fizicianul \u015fi profesorul de matematici din Milano, Girolamo Cardano (1501 \u2013 1576), introduce \u00een gaur\u0103 o \u201crotunjime f\u0103cut\u0103 din sticl\u0103\u201d o lentil\u0103 convez\u0103 \u2013 ob\u0163in\u00e2nd o imagine mult mai luminoas\u0103 \u015fi mia clar\u0103. Urmeaz\u0103 alte amelior\u0103ri, cum ar fi cea a lui Daniel Barbaro care propune \u00een 1568 acoperirea marginilor lentilei, l\u0103s\u00e2nd numai o gaur\u0103 mic\u0103 la mijloc \u2013 diafragma de azi \u2013 pentru ob\u0163inerea unor imagini mai clare. \u00cen 1573 Igantio Danti recomand\u0103 utilizarea unei oglinzi concave pentru redresarea imaginii \u015fi \u00een 1585 Giovani Battista Benedetti sugereaz\u0103 adoptarea unei lentile biconvexe.<\/div>\n
<\/div>\n
          Dar toate aceste cuno\u015ftin\u0163e nu circulau dec\u00e2t \u00een lumea restr\u00e2ns\u0103 a fizicienilor, astronomilor \u015fi matematicienilor. Cel care le-a dat o mare r\u0103sp\u00e2ndire a fost omul de \u015ftiin\u0163\u0103 Giovani Battista Porta (1538 \u2013 1615). Bog\u0103\u0163ia informa\u0163iilor date de Porta \u015fi talentul lui de a \u00eembina date \u015ftiin\u0163ifice cu sfaturi practice \u015fi aplica\u0163ii distractive  (\u00een cartea sa \u201cMagiae naturalis\u201d, tradus\u0103 \u00een principalele limbi europene \u015fi \u00een arab\u0103, retip\u0103rit\u0103 \u00een nenum\u0103rate edi\u0163ii) au contribuit ca \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u201ccamera obscur\u0103\u201d s\u0103 devin\u0103 cunoscut\u0103 publicului obi\u015fnuit.<\/div>\n
<\/div>\n
          Din descrierile de p\u00e2n\u0103 acum reiese c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u201ccamera obscur\u0103\u201d era o camer\u0103, o odaie \u00eentr-o cl\u0103dire \u015fi c\u0103 imaginea putea fi v\u0103zut\u0103 numai de cei care se aflau \u00een \u00eenc\u0103pere. Cu timpul, mai ales pentru realizarea unor lucr\u0103ri topografice, camera obscur\u0103 devine mai mic\u0103, portabil\u0103, put\u00e2nd fi instalat\u0103 chiar \u015fi \u00eentr-un cort. Ne-a r\u0103mas o interesant\u0103 relatare, datorat\u0103 lui Sir Henry Wattson, \u00een care este descris cortul folosit de vestitul astronom german Johann Kepler (1571 \u2013 1630) pentru a desena cu o mare precizie \u00een toate detaliile un peisaj panoramic. Cu ajutorul unui telescop, imaginea era proiectat\u0103 pe o h\u00e2rtie \u015fi Kepler, ghemuit \u00een cortul \u00eentunecos, o reproducea desen\u00e2nd toate formele. Apoi cortul era \u00eenv\u00e2rtit ca o moar\u0103 de v\u00e2nt, \u00een jurul axului \u015fi opera\u0163ia era reluat\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se completa turul de orizont.<\/div>\n
<\/div>\n
          Dar mic\u015forarea \u015fi portabilitatea camerei obscure merg \u015fi mai departe. Influen\u0163at de povestirile unui c\u0103l\u0103tor care v\u0103zuse \u00een Spania cutii at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t puteau fi purtate sub o pelerin\u0103, \u00eenv\u0103\u0163atul iezuit din W\u00fcrzburg, Kaspar Schott (1608 \u2013 1666), public\u0103 \u00een a sa \u201cMagia optic\u0103\u201d (1657), prima descriere a unei mici camere obscure format\u0103 din dou\u0103 cutii, dintre care una pu\u0163in mai mic\u0103 putea s\u0103 culiseze \u00een cealat\u0103 pentru ob\u0163inerea clarit\u0103\u0163ii. Imaginea format\u0103 de un tub ajustabil care con\u0163inea dou\u0103 lentile convexe putea fi v\u0103zut\u0103 din exterior printr-o gaur\u0103, astfel c\u0103 nu mai era nevoie ca cineva s\u0103 intre \u00een camera obscur\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
          Astefl de camere obscure din ce \u00een ce mai mici, la care imaginea era v\u0103zut\u0103 din afar\u0103, sunt semnalate din ce \u00een ce mai des \u00een diferite \u0163\u0103ri. Interesant este faptul c\u0103 matematicianul francez Pierre H\u00e9rigone, \u00een cursul s\u0103u editat \u00een 1642 la Paris, descrie un \u201cpocal magic\u201d cu care gazda putea s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 musafirii f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 observe ceva. Razele de lumin\u0103 intrau printr-o lentil\u0103 convex\u0103 \u00een piciorul pocalului, erau deviate de o oglind\u0103 fixat\u0103 la 45\u00b0 \u015fi imaginea se forma pe suprafa\u0163a vinului alb \u015fi tulbure. Afl\u0103m astfel despre aplicarea \u00eenc\u0103 din mijlocul secolului al XVII lea a pricipiului aparatelor reflex din ziua de azi. Cel mai asiduu inovator \u015fi constructor de camere obscure cu \u015fi f\u0103r\u0103 oglind\u0103 pare s\u0103 fi fost c\u0103lug\u0103rul Johann  Zahn din W\u00fcrzburg care \u00eentr-o carte a sa din anul 1685 prezint\u0103 desene \u015fi schi\u0163e de tipuri diferite \u015fi este primul care propune utilizarea geamului mat pentru formarea imaginii. Helmut Gernsheim, un ilustru cercet\u0103tor al istoriei fotografice, scrie urm\u0103toarele \u00een careta sa \u201cThe history of photography\u201d: \u201cca m\u0103rime \u015fi construc\u0163ie, aparatele lui Zahn sunt prototipuri ale aparatelor cutie \u015fi reflex din secolul al XIX lea. Este \u00eentr-adev\u0103r remarcabil c\u0103 nici un progres n-a fost realizat p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului XIX:\u00een 1685 aparatul a fost gata \u015fi a\u015ftepta (apari\u0163ia) fotografiei\u201d.<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
          Camerele obscure de cele mai diferite construc\u0163ii \u015fi m\u0103rimi, chiar \u015fi \u00een stil rococo erau foarte r\u0103sp\u00e2ndite \u015fi utilizate \u00een topografie \u00een scopuri civile \u015fi militare, \u00een reproduceri exacte de desene, h\u0103r\u0163i \u015fi gravuri la sc\u0103ri diferite, chiar \u015fi \u00een medicin\u0103 pentru desene anatomice c\u00e2t mai precise.<\/div>\n
<\/div>\n
          Iat\u0103 deci c\u0103 la mijlocul secolului XVIII \u201caparatul\u201dera foarte cunoscut \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit. El avea aproape toate componentele esen\u0163iale: obiective din ce \u00een ce mai evoluate \u015fi de diferite distan\u0163e focale, oglind\u0103 montat\u0103 la 45 \u00b0 pentru reflex, posibilitatea de reglare a clarit\u0103\u0163ii, geam mat din sticl\u0103 fin\u0103 pentru redarea c\u00e2t mai acurat\u0103 a imaginii. Au existat \u015fi tendin\u0163e de \u201cminiaturizare\u201d, astfel c\u0103 unele camere obscure puteau fi montate \u00een pahare, c\u0103r\u0163i, bastoane sau chiar \u00een bro\u015fe. Nu mai era de f\u0103cut dec\u00e2t un pas: permanentizarea imaginii, prinderea ei \u00een capcana unor procese chimice.<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span>Principalele p\u0103r\u0163i componente<\/u><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Schematic, orice aparat fotografic este alc\u0103tuit din urm\u0103toarele componente: corpul aparatului, magazia cu sistemul de antrenare a peliculei fotosensibile, obiectivul, sistemul de obturare \u015fi vizorul. Corpul aparatului fotografic<\/b> este format din camera obscur\u0103 pe care sunt fixate obiectivul, vizorul \u015fi alte accesorii. Camera obscur\u0103 poate fi de tip rigid sau extensibil, cu burduf.<\/div>\n
<\/div>\n
Fiecare model constructiv a fost impus de formatul imaginii negative sau de cel al dimensiunii aparatului. Din punct de vedere geometric, imaginea fotografic\u0103 dat\u0103 de obiectiv este de form\u0103 circular\u0103, din care, prin decupajul ramei apratului fotografic sau a celui de m\u0103rit \u00een laborator, se ob\u0163ine formatul dorit: p\u0103trat, cu raportul laturilor 1\/1 sau dreptunghiular cu raportul 2\/3.<\/div>\n
<\/div>\n
De cele mai multe ori m\u0103rimea formatului cli\u015feului determin\u0103 \u015fi dimensiunile aparetului fotografic.<\/div>\n
<\/div>\n
Magazia <\/b>cuprinde sistemul de inmagazinare \u015fi de transport al materialului fotosensibil, format dintr-o serie de piese \u015fi dispozitive de mare importan\u0163\u0103 \u0103ertru bun\u0103 func\u0163ionare a aparatului. Magazia poate fi solidare\u0103 cu carcasa aparatului sau ata\u015fabil\u0103 c\u00e2nd este denumit\u0103 caset\u0103. Casetele au rolul de a proteja emulsia materialuluji fotosensibil \u00eempotriva luminii \u015fi sunt realizate \u00een dou\u0103 variante: pentru pl\u0103ci fotografice \u015fi pentru planfilme, rolfilme, etc. Casetele pentru pl\u0103ci nu se pot \u00eenc\u0103rc\u0103 dec\u00e2t la \u00eentuneric, pe c\u00e2nd acelea pentru plan filme, rol filme sau filme \u00eenguste de cinematograf, se pot \u00eenc\u0103rca \u015fi la lumina zilei, ele av\u00e2nd ambalaje protectoare. Pentru unele tipuri de aparate fotografice se furnizeaz\u0103 casete speciale, etan\u015fe, care se pot schimba \u00eentre ele \u00een orice moment, chiar la lumina zilei. Dispozitivul de transport, asociat la aparatele moderne \u015fi cu armarea orburatorului, cuprinde canalul filmului, placa presoare \u015fi rolele sau tamburele din\u0163ate, care asigur\u0103 avansarea filmului.<\/div>\n
<\/div>\n
Aparatele de fotografiat la care magazia este solidar\u0103 cu carcasa au fie o fereastr\u0103 contor, fie un disc numerotat care indic\u0103 num\u0103rul imaginii trase, precum \u015fi felul materialului fotosensibil.<\/div>\n
<\/div>\n
Obiectivul <\/b> reprezint\u0103 un sistem optic deosebit de complex, constituit din mai multe elemente de baz\u0103 numite lentile. O lentil\u0103 este on corp de sticl\u0103 optic\u0103 limitat de dou\u0103 suprafe\u0163e sferice .<\/div>\n
<\/div>\n
\u00centruc\u00e2t cu o singur\u0103 lentil\u0103 nu se poate ob\u0163ine o imagine de calitate, datorit\u0103 unor defecte ale acestora numite abera\u0163ii (astigmatism, abera\u0163ie cromatic\u0103, abera\u0163ie de sfericitate, distorsiune, com\u0103, curbura imaginii), s-a ajuns la concluzia c\u0103 un obiectiv trebuie s\u0103 fie format din mai multe lentile, care s\u0103 reprezinte \u0103n final echivalentul unei lentile convergente groase. Formarea imaginii printr-o asemenea lentil\u0103 este prezentat\u0103 \u00een figur\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii imaginii, majoritatea obiectivelor sunt formate din 4-10 lentile, dintre care unele dintre ele sunt lipite cu o r\u0103\u015fin\u0103 transparent\u0103 numiot\u0103 \u201cbalsam de Canada \u201c. Obiectivele moderne sunt acoperite acum cu unul sau mai multe straturi antireflectante, ceea ce le confer\u0103 datorit\u0103 unor fenomene de interferen\u0163\u0103 o culoare alb\u0103struie-ro\u015fiatic\u0103. Acest tratament \u00eempiedic\u0103 producerea reflexelor pe interfa\u0163a lentilelor, f\u0103r\u0103 a d\u0103una \u00een cazul \u00een care se fotografiaz\u0103 pe materilal sensibil \u00een culori.<\/div>\n
<\/div>\n
Exist\u0103 o mare varietate de obiective, prezentate sud diferite denumiri comerciale.Important este gradul de corejare a abera\u0163iilor lor. \u00cen func\u0163ie de caracteristicile lor specifice putem men\u0163iona: obiectivul acromat, aplanat, anastigmat, etc., fiecare creat pentru anumite scopuri (portret, peisaj..).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea \u015fi distan\u0163a focal\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
Luminozitatea, indicat\u0103 de primul grup de cifre, arat\u0103 capacitatea maxim\u0103 a unui obiectiv de lumina materialul fotosensibil (pelicula).<\/div>\n
<\/div>\n
Aceasta depinde \u00een principal de m\u0103rimea deschiderii utile a diafragmei \u015fi de distan\u0163a focal\u0103 F. De exemplu, dac\u0103 deschiderea util\u0103 este de 25mm, iar distan\u015fa focal\u0103 este de 50mm, atunci luminozitatea =25\/50=1:2 sau mai simplu 2.<\/div>\n
<\/div>\n
Distan\u0163a focal\u0103 sau lungimea focal\u0103 a obiectivului reprezint\u0103 cea mai mic\u0103 distan\u0163\u0103 \u00eentre lentil\u0103 \u015fi planul emulsiei fotosensibile la care se ob\u0163ine clar imaginea unui obiect situat la infinit. Ea este aproximativ egal\u0103 cu lungimea diagonalei imaginii pentru cazul obiectivului numit normal. <\/u>De distan\u0163a focal\u0103 a obiectivului depinde m\u0103rimea elementelor din imagine. De exemplu obiectivele cu distan\u0163e focale scurte (superangulare ) redau elementele la o scar\u0103 mic\u0103 \u00een raport cu obiectivul normal.<\/div>\n
<\/div>\n
Important este faptul c\u0103, cu c\u00e2t distan\u0163a focal\u0103 este mai lung\u0103 (80-1000mm), cu at\u00e2t scade unghiul vizual al imaginii c\u00e2t \u015fi profunzimea<\/i> adic\u0103 intervalul \u00een care apare clar imaginea obiectelor aflate de o parte \u015fi de alta a distan\u0163ei pentru care a fost reglat obiectivul.<\/div>\n
<\/div>\n
-Sistemul de obturare (obturatorul) are rolul de a doza durata ilumin\u0103rii stratului fotosensibil \u00eebn timpul fotografierii.<\/div>\n
<\/div>\n
Diafragma <\/b>( blanda) este dispozitivul destinat doz\u0103rii cantit\u0103\u0163ii de lumin\u0103 care intr\u0103 \u00een aparat , \u00eentocmai ca robinetul unei conducte de ap\u0103. Ea limiteaz\u0103 deschiderea relativ\u0103 a obiectivului, aceasta fiind indicat\u0103 pe montura lui sub forma unui \u015fir de numere , ca de exemplu: 1; 1,4; 2: 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 45; 64.<\/div>\n
<\/div>\n
Aceasta este scara interna\u0163ional\u0103 pentru indicii diafragmei; trecerea de la o treapt\u0103 la alta se ob\u0163ine prin multiplicarea cu \u221a2=1,41; de pild\u0103 4×1,41=5,6. O trapt\u0103 admite de dou\u0103 ori mai  mult\u0103 lumin\u0103 fa\u0163\u0103 de treapta urm\u0103toare \u015fi pe jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de cea precedent\u0103. Cu alte cuvinte, dac\u0103 se  utilizeaz\u0103 diafragma 5,6, cu un timp de expunere de 1\/100 s, pentru diafragma imediat urm\u0103toare (8) timpul de expunere va trebui dublat la 1\/50 s, iar pentru diafragma precedent\u0103 de 4 timpul de expunere se va reduce la jum\u0103tate, adic\u0103 1\/200 s.<\/div>\n
<\/div>\n
Prin \u00eenchiderea \u015fi deschiderea diafragmei (diafragmare) se realizeaz\u0103 2 opera\u0163ii de o importan\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00een fotografie:<\/div>\n
<\/div>\n
a)                        <\/span>se adaptez\u0103 luminozitatea obiectivului la condi\u0163iile de expunere impuse de iluminarea subiectului fotografiat;<\/div>\n
<\/div>\n
b)                       <\/span>se m\u0103re\u015fte profunzimea c\u00e2mpului de claritate al obiectivului cu c\u00e2t diafragma este mai \u00eenchis\u0103 \u015fi invers.<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
La obiectivele moderne intervalul de claritate este indicat pe montura lor. De pild\u0103, la un obiectiv pus la punct la distan\u0163a de 3 m, c\u00e2nd se fotografiaz\u0103 cu o diafragm\u0103 de 1:8 zona clar\u0103 este cuprins\u0103 \u00eentre 2-6 m. profunzimea se mai poate citi \u015fi \u00een tabelele aflate \u00een prospectele aparatelor foto.<\/div>\n
<\/div>\n
Tipurile de diafragme obi\u015fnuite pot fi: o pl\u0103cu\u0163\u0103 cu orificii circulare, \u00eent\u00e2lnit\u0103 la aparatele fotografice mai vechi (box); un disc cu orificii (revolver) cu care sunt echipate aparatele simple \u015fi diafragma iris, constuit\u0103 din mai multe lamele sub\u0163iri metalice sau din material plastic, astfel \u00eenc\u00e2t prin \u00eenchidere s\u0103 formeze un orificiu cu diametru variabil.<\/div>\n
<\/div>\n
Obiectivele moderne ale aparatelor cu vizare prin obiectiv sunt echipate cu diafragme perfec\u0163ionate, care regleaz\u0103 automat deschiderea \u00een raport cu sensibilitatea filmului \u015fi iluminarea subiectului fotografiat.<\/div>\n
<\/div>\n
Obturatorul <\/b> este un mecanism care permite luminii s\u0103 p\u0103trund\u0103 prin obiectiv \u015fi s\u0103 impresioneze materialul fotosensibil un anumit timp. Num\u0103rul \u015fi ordinea timpilor de expunere<\/b> cuprind o gam\u0103 de viteze pentru instantanee \u00eencep\u00e2nd de la 1 s p\u00e2n\u0103 1\/2000 s uneori chiar \u015fi mai scurte. Timpii uzuali sunt cuprin\u015fi \u00eens\u0103 \u00eentre 1\/30 \u2013 1\/250 s.<\/div>\n
<\/div>\n
Scara timpilor este \u00een concordan\u0163\u0103 cu scara diafragmelor \u015fi anume: 1\/1, \u00bd, \u00bc, 1\/8, 1\/15, 1\/30, 1\/60, 1\/125, 1\/ 250, 1\/500, 1\/1000, 1\/2000, adic\u0103 tot cu raportul 2 \u00eentre trepte.<\/div>\n
<\/div>\n
Constructiv, obturatoarele se \u00eempart \u00een 2 mari grupe:<\/div>\n
<\/div>\n
a)     <\/span>obturatoarele dispuse \u00een fa\u0163a sistemului optic (oturatorul adi\u0163ional cu perdea \u015fi oturatourl disc) sau \u00eentre lentilele sitemului optic (obturatorul central);<\/div>\n
<\/div>\n
b)    <\/span>obturatoele dispuse pe suprafa\u0163a de formare a imaginii (obturatoare de plac\u0103).<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Tipurile de obturatoare obi\u015fnuite echipeaz\u0103 majoritatea aparatelor fotografice.<\/div>\n
<\/div>\n
Obturatorul disc are cel mai simplu mecanism \u015fi se monteaz\u0103 \u00een fa\u0163a sau \u00een spatele obiectivului, av\u00e2nd un singur timp de expunere 1\/25 sau 1\/30 s. Obturatorul central se armeaz\u0103 pentru declan\u015fare fie manual, fie odat\u0103 cu avansarea filmului \u00een aparat. Permite viteze de expunere pentru instantanee \u00eentre 1 s 1\/500 s.<\/div>\n
<\/div>\n
Obturatorul cu plac\u0103 (perdea) este construit dintr-o perdea de p\u00e2nz\u0103 neagr\u0103, cauciucat\u0103, opac\u0103, care se \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 pe un tambur \u015fi se elibereaz\u0103 prin ap\u0103sarea unui buton, de c\u0103tre un arc spiral. I se mai spune \u201cobturator de plac\u0103\u201d sau focal \u015fi are o \u201cfant\u0103\u201d de a c\u0103rei vitez\u0103 de deplasare depinde timpul de expunere. Perdeaua se afl\u0103 \u00een imediata apropiere a stratului fotosensibil.<\/div>\n
<\/div>\n
Obturatorul cu perdea prezint\u0103, \u00een general, avantajul de a lucra cu timpi scur\u0163i de expunere (p\u00e2n\u0103 la 1\/2000 s), dar \u015fi unele dezavantaje. Astfel, la temperaturi joase, perdeaua se mi\u015fca mai \u00eencet, iar la fotografierea subiectelor \u00een mi\u015fcare rapid\u0103, imaginea acestora poate ap\u0103rea deformat\u0103, de asemenea marginea cli\u015feelor poate ap\u0103rea \u00een anumite cazuri expus\u0103 neuniform.<\/div>\n
<\/div>\n
Gama timpilor de expunere indica\u0163i pe aparat cuprinde o serie de litere \u015fi cifre care au urm\u0103toarea semnifica\u0163ie, dup\u0103 \u0163ara produc\u0103toere a aparatului: Z \u2013 zeit = timp de poz\u0103 lung; D \u2013 dauer = durat\u0103; T \u2013 time = timp; D \u2013 dlinosti = durat\u0103; B \u2013 beliebig = oarecare, dup\u0103 dorin\u0163\u0103, 1\/20 \u2013 1\/500 s; Instantaneu (1 \u2013 1\/2000 s).<\/div>\n
<\/div>\n
Perfec\u0163ion\u0103rile recente au produs obturatoare electronice, care \u00eendeplinesc \u015fi func\u0163ia de diafragm\u0103 automat\u0103, precum \u015fi obturatoare sincronizate care comand\u0103, la deschiderea lor, \u015fi iluminarea l\u00eempii blitz.<\/div>\n
<\/div>\n
Pozi\u0163ia de sincronizare este \u00eensemnat\u0103 pe butonul gravat cu viteze de obturare, cu X<\/b> \u2013 pentru l\u0103mpile fulger electronice (blitz) \u015fi cu  F <\/b> – pentru l\u0103mpile flash cube (fulger chimic cu foi\u0163\u0103 de magneziu).<\/div>\n
<\/div>\n
Anexele optice ale obiectivelor <\/b> au fost create pentru a extinde aplicarea procedeelor fotografice \u00een diferite cazuri de fotografiere. Din categoria acestora fac parte:<\/div>\n
<\/div>\n
Lentilele adi\u0163ionale<\/u><\/i>, care sunt montate \u00een partea frontal\u0103 a unui obiectiv \u00een scopul modific\u0103rii distan\u0163ei focale a acestuia. Ele pot fi de mai multe feluri: convergente sau pozitive (proxare)<\/u>, care scurteaz\u0103 distan\u0163a focal\u0103 a obiectivului fiind folosite la m\u0103rirea imaginii obiectelor, reproduceri etc;  divergente sau negative (distare)<\/u>, care m\u0103resc distan\u0163a focal\u0103 a obiectivului permi\u0163\u00e2nd folosirea lui ca superangular, cu unghiul de c\u00e2mp m\u0103rit. Lentilele au indicat pe montur\u0103 puterea exprimat\u0103 \u00een dioptrii, cu semnul plus (+) la cele convergente \u015fi minus  (-) la cele divergente.<\/div>\n
<\/div>\n
Tuburile \u015fi inelele de prelungire<\/u><\/i>, confec\u0163ionate de obicei din metal u\u015for, permit de asemenea m\u0103rirea distan\u0163ei focale a unui obiectiv normal. Ele se monteaz\u0103 prin \u00een\u015furubare, \u00eentre aparatul de fotografiat \u015fi obiectiv, punerea la punct a imaginii f\u0103c\u00e2ndu-se fie pe baz\u0103 de tabele oarbe, fie pe geamul mat la aparatele de tip reflex. \u00cen locul tuburilor de prelungire \u015fi a inelelor intermediare se poate procura \u00een acela\u015fi scop un burduf extensibil.<\/div>\n
<\/div>\n
Filtrele de lumin\u0103 sau cele fotografice<\/u><\/i> colorate, au rolul de a corecta prin unele deficien\u0163e de redare a culorilor pe filmele alb \u2013 negru \u015fi de a ob\u0163ine anumite efecte speciale. A\u015fezate \u00een calea razelor luminoase incidente las\u0103 s\u0103 treac\u0103 radia\u0163iile proprii unor culori \u015fi absorb, \u00een func\u0163ie de densitatea lor o anumit\u0103 cantitate din radia\u0163iile culorilor complementare. Filtrele acestea sunt formate din lamele de sticl\u0103 colorate \u00een masa lor, sau dintr-o pelicul\u0103 de gelatin\u0103 colorat\u0103 montat\u0103 \u00eentr-o ram\u0103 metalic\u0103 adaptabil\u0103 obiectivului.<\/div>\n
<\/div>\n
Ecranele de difuzare<\/u><\/i> permit ob\u0163inerea la fotografiere a unei imagini semidifuze, format\u0103 \u00een realitate din 2 imagini u\u015for suprapuse, una din ele av\u00e2nd contururile absolut clare, iar cea de-a doua u\u015for estompat\u0103. Ecranele de difuzare pot fi constituite din lentile de sticl\u0103, circulare sau p\u0103trate, cu suprafe\u0163e gravate cu cercuri concentrice sau alte figuri geometrice regulate. \u00cen lipsa lentilelor de sticl\u0103 se pot folosi \u0163es\u0103turi de voal \u015fi m\u0103tase.<\/div>\n
<\/div>\n
Parasolarul <\/u><\/i>este o pies\u0103 cu aspect de p\u00e2lnie, care se monteaz\u0103 \u00een fa\u0163a obiectivului pentru a schimba direc\u0163ia razelor luminoase ce cad oblic, \u00eempiedic\u00e2nd reflexia lor care ar strica claritatea imaginii.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din timpuri str\u0103vechi \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, la baza tuturor \u015ftiin\u0163elor, a tuturor descoperirilor mai mari sau mai mici, se afl\u0103 observarea fenomenelor naturale, urmat\u0103 de o imita\u0163ie inteligent\u0103 a acestora. Nevoia, spiritul practic, curiozitatea, l-au \u00eendemnat pe om s\u0103 imite, s\u0103 repete, s\u0103 reporduc\u0103 fenomenele observate \u00een alte condi\u0163ii, cu mijloace la \u00eendem\u00e2na lui, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107928"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107928"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107928\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}