{"id":107804,"date":"2018-02-17T12:04:00","date_gmt":"2018-02-17T12:04:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:38:25","modified_gmt":"2023-01-08T10:38:25","slug":"forme-de-testament-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/forme-de-testament-3\/","title":{"rendered":"Forme de testament"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
In vechiul drept roman existau trei forme de testament si anume: testamentul calatis comitiis ; testamentum in procinctu ; testamentum per aes liberam. Testamentul calatis comitiis imbraca forma unei legi votate de catre comitia curiata , de unde se deduce ca la inceput romanii priveau cu o anumita reticenta testamentul , act prin care succesiunea prevazuta in lege putea fi modificata . Comitiile calate erau intrunite intr-un scop religios , prin ele infaptuindu-se totodata si adoptarea testamentelor . Ele se intruneau de doua ori pe an , respectiv la 24 martie si 24 mai , pentru ca in zilele de 23 ale acestor luni avea loc ceremonia trimbetelor care serveau la convocarea poporului in curii . Un herald traversa orasul si chema cetatenii in curii . Comitiile jucau un rol de simpli martori sau legislatori , ca marturie a actului solemn. Testamentul era un vot al comitiilor calate dupa propunerea noului pontif . In forma initiala , el avea inteles de adrogatiune , fiind un act de completare a familiei , adica facut in lipsa copiilor. Femeile , care nu aveau acces in comitiile calate nu puteau sa faca testament sub aceasta forma . De asemenea , nici puberii care nu puteau lua parte viata cu caracter religios , rezervata patricienilor , nu puteau face testament si nici institui sub aceasta forma .<\/span><\/div>\n
Testamentul trebuia sa fie facut cit mai simplu . O declaratie in fata poporului sub arme ;tinea locul formalitatilor prin comitiile calate.<\/span><\/div>\n
Testamentul in procintu prezenta dezavantajul ca era accesibil numai militarilor , deci cetatenilor ce aveau virstele cuprinse intre 17 si 46 de ani .<\/span><\/div>\n
Testamentul per aes et libram reprezenta o aplicatiune a mancipatiunii .<\/span><\/div>\n
Cel care voia sa faca un act de dispozitie a bunurilor sale dupa moarte – testatorul – transmite prin mancipatiune patrimoniul unei persoane numite emptor familial . Acesta se efectua printr-o vinzare fictiva , insarcinind pe cumparator sa dispuna de bunuri dupa indicatiile lui , incheind asa numitele pacte fiduciare , in care se arata numele succesorului , precum si felul in care sa fie impartite .<\/span><\/div>\n
Aceasta forma de acte intre vii era accesibila si pentru plebei.<\/span><\/div>\n
Familiae emptor nu este un herede , el detine doar locul unui herede .<\/span><\/div>\n
Testatorul putea sa dea dispozitii oral . Romanii nu cunosteau iscalitura moderna , martorii intrebuintind drept pecete un inel ce se aplica in dreptul numelui lui.<\/span><\/div>\n
Testamentul per aes et libram publicum se numea astvel deoarece numele mostenitorului era comunicat celor prezenti care stiau ca vor fi mostenitori . El era tot o aplicatie a mancipatiunii dar de data aceasta mancipatiunea era deturnata de la scopul ei , deoarece nici unul din efectele sale reale nu se mai produceau . Emptor familiae nu mai devine proprietar al bunurilor mancipate  si el declara in mod solemn cu ocazia mancipatiunii ca in baza insarcinarii testorului bunurile se afla in paza lui , desi le-a cumparat . Testamentul per aes et liberam publicum  cuprinde doua acte distincte , respectiv \u2018mancipatio\u2019 si \u2018nuncupatio\u2019.<\/span><\/div>\n
Nuncupatio era partea principala a testamentului , mancipatio intervenind numai de forma.<\/span><\/div>\n
Totusi , strins legate unul de altul ,aceste doua acte trebuiau sa se indeplineasca , adica fara a fi intrrupte de nici un act strain testatorului.<\/span><\/div>\n
In perioada dreptului clasic  apar noi forme de testament :<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul noncupativ – era actul care se infaptuia sub forma unei declaratii , nuncupatio ; pronuntate cu voce tare in prezenta a sapte martori prin care face sa se cunoasca numele heredelui si ultimile sale acte de vointa . Aceasta forma de testament se folosea de catre cei cei care nu aveau timp sa-si scrie testamentul , fiind surprinsi de apropierea mortii si totodata pentru cei ce nu cunosteau carte .<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul pretorian – consta intr-un inscris care purta sigilii a sapte martori in care gasim ramasite de la testamentul per aes et libram.<\/span><\/div>\n
Pretorul abandoneaza actul sub forma mancipatiunii , devenit fara continut juridic . Testamentul se reduce numai la un inscris cu sapte peceti ale martorilor.<\/span><\/div>\n
Pretorul a transformat pe emtori familiae in martori alaturi de cei cinci necesari pentru procesul de mancipatiune .<\/span><\/div>\n
Testamentul militar nu presupune vreo conditie  de forma . El  putea fi facut oricum cu conditia din partea testatarului , care trebuia sa fie clar exprimata .<\/span><\/div>\n
Mai tirziu , in perioada dreptului imperial , apar noi forme de testament specifice acestei perioade :<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul civil in forma orala – manifesta vointa testatarului , clar exprimata verbal fata de martori , cinci la inceput apoi sapte .<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul in forma scrisa – nu se mai executau pe table de ceara ci erau scrise pe papirus si pergament . Testamentul se putea prezenta martorilor , infasurat sub forma unui sul , atit cit este scris , ca numele si pecetile lor in subscriptio sa fie puse in reliqua parte , fara ca ei sa vada continutul.<\/span><\/div>\n
Pentru ca testamentul sa fie valabil nu era necesar sa fie incrisa o anumita data .<\/span><\/div>\n
Intre timp au aparut si alte forme de testament ca testamentul olograf – recunoscut de Valentin al III , trebuia sa fie scris in totalitate de testatar .<\/span><\/div>\n
Testamentul public a fost recunoscut ca o constitutie a lui Teodosiu si Honariu la 413 i.e.n.<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul public esre o declaratie verbala facuta inaintea autoritatilor judecatoresti  sau municipale , in urma careia se inchee un proces verbal .<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul principi obligatum , era scris si apoi remis pentru pastrare in cancelaria imperiala . Acesta era folosit de personalitatile de baza ale imperiului .<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul exceptional este acela facut in conditii speciale , cind testatarul  era in imposibilitate de a vorbi , auzi sau vedea . Astfel pe timpul lui Iustinian a aparut testamentul orbilor , care spre deosebire de alte forme de testament , trebuia scris nu de un martor ci de un tabularnes , ofiter public al cetatii , iar continutul actului de testament trebuia adus la cunostinta si martorilor .<\/span><\/div>\n
\u00b7<\/span> testamentul surdo-mutilor era actul prin care acestea trebuiau sa-si scrie singuri testamentul . La tara , unde gradul de instruire era mai scazut , era de ajuns ca la intocmirea actului sa fie prezenti cinci martori.<\/span><\/div>\n
Pe parcurs , s-au facut derogari in favoarea militarilor , astfel incit Caesar si apoi Traian le-au dat un caracter permanent .<\/span><\/div>\n
testamentul militar putea fi intocmit oricum , numai sa poata fi aprobat . El era valabil atita timp cit se gasea cineva sub arme sau un an dupa ce a fost eliberat printr-o misii a hortesa .<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In vechiul drept roman existau trei forme de testament si anume: testamentul calatis comitiis ; testamentum in procinctu ; testamentum per aes liberam. Testamentul calatis comitiis imbraca forma unei legi votate de catre comitia curiata , de unde se deduce ca la inceput romanii priveau cu o anumita reticenta testamentul , act prin care succesiunea […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107804"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107804"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107804\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}