{"id":107775,"date":"2018-02-17T15:49:00","date_gmt":"2018-02-17T15:49:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:38:09","modified_gmt":"2023-01-08T10:38:09","slug":"constitutiile-romanesti-si-importanta-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/constitutiile-romanesti-si-importanta-3\/","title":{"rendered":"CONSTITU\u0162IILE ROM\u00c2NESTI \u015eI IMPORTAN\u0162A LOR"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n

Constitu\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t constitu\u0163iile din \u0163\u0103rile europene din vest, cu toate c\u0103 apari\u0163ia ei a fost determinat\u0103 de acelea\u015fi cauze care au determinat constitu\u0163ia din restul lumii. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere se explic\u0103 prin aceea c\u0103 epoca modern\u0103, dezvoltarea tehnic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a \u00eenceput \u00een Rom\u00e2nia mult mai t\u00e2rziu datorit\u0103 domina\u0163iei Imperiului Otoman.<\/span><\/h1>\n

\u00cen cadrul premizelor istorice ale primei Constitu\u0163ii din Rom\u00e2nia, o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00eel are \u00een \u00eenf\u0103ptuirea \u00een anul 1859 a Statului Na\u0163ional, prin unirea Munteniei \u015fi Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.<\/span><\/h1>\n

Pe data de 2 mai 1864, prin lovitura de stat, a desfiin\u0163at Adunarea electiv\u0103 \u015fi a supus plebiscitului \u201e Statul dezvolt\u0103tor al Conven\u0163iei din 7\/19 august 1858 \u201d, cunoscut \u00een istorie ca \u201e statul lui Cuza \u201d,\u015fi Legea electoral\u0103. Aceste dou\u0103 acte alc\u0103tuiesc prima Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei.<\/span><\/h1>\n

Pe data de 10\/11 februarie 1866, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este obligat s\u0103 abdice, \u00eent\u00e2lnindu-se o locotenen\u0163\u0103 domneasc\u0103, ca apoi pe teritoriul Rom\u00e2niei s\u0103 fie adus un prin\u0163 str\u0103in.<\/span><\/h1>\n

\u00cen acela\u015fi an se adopt\u0103 Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei dup\u0103 modelul constitu\u0163iei belgiene, considerat\u0103, atunci, a fi cea mai liberal\u0103 constitu\u0163ie.<\/span><\/h1>\n

Constitu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1866 cuprinde 133 de articole, prin care se reglementeaz\u0103 cele mai importante rela\u0163ii sociale. Normele juridice cuprinse \u00een constitu\u0163ia sunt sistematizate \u00een opt titluri \u015fi anume :<\/span><\/h1>\n

Titlul I, despre teritoriul Rom\u00e2niei.<\/span><\/b><\/h1>\n

Chiar \u00een primul articol, Constitu\u0163ia prevede c\u0103 \u201ePrincipatele Unita Rom\u00e2ne constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de Rom\u00e2nia\u201d; astfel se consacr\u0103 caracterul unitar \u015fi indivizibil al statului rom\u00e2n.<\/span><\/h1>\n

Titlul II, despre drepturile rom\u00e2nilor.<\/span><\/b><\/h1>\n
Constitu\u0163ia proclam\u0103 drepturile fundamentale ale cet\u0103\u0163enilor, declar\u00e2nd c\u0103 \u00een stat nu exist\u0103 nici o deosebire de clas\u0103 \u015fi c\u0103 to\u0163i sunt egali \u00een fa\u0163a legilor.<\/span><\/div>\n
Dar datorit\u0103 faptului c\u0103 drepturile electorale se acord\u0103 \u00een raport cu averea, egalitatea \u00een drepturi a tuturor cet\u0103\u0163enilor este contrazis\u0103.<\/span><\/div>\n

Titlul III, despre puterile statului.<\/span><\/h2>\n

Constitu\u0163ia proclam\u0103 c\u0103 toate puterile eman\u0103 de la na\u0163iune. Puterea legiuitoare se exercit\u0103 colectiv de c\u0103tre Domnitor \u015fi Reprezentan\u0163a na\u0163ional\u0103, format\u0103 din dou\u0103 camere \u015fi anume : Senatul \u015fi Adunarea deputa\u0163ilor.<\/span><\/h1>\n

Puterea executiv\u0103 apar\u0163inea Domnitorului, Constitu\u0163ia stabilind regula monarhiei ereditare \u015fi numai dintr-o familie domnitoare str\u0103in\u0103.<\/span><\/h1>\n
Titlul IV, despre finan\u0163e.<\/span><\/b><\/div>\n
O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 este acordat\u0103 propriet\u0103\u0163ii private care este  declarat\u0103 sacr\u0103 \u015fi inviolabil\u0103 (atr.19), stabilindu-se \u015fi garan\u0163ia acestui drept, \u00een sensul c\u0103 \u201enici o lege nu poate \u00eenfiin\u0163a pedeapsa confisc\u0103rii averilor\u201d(art.17).<\/span><\/div>\n
Titlul V, despre puterea armatei.<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul VI, dispozi\u0163iuni generale.<\/span><\/b><\/div>\n
\u00cen art.128 se interzice suspendarea Constitu\u0163iei.<\/span><\/div>\n

Titlul VII, despre revizuirea Constitu\u0163iei<\/span><\/h2>\n

Titlul VIII, dispozi\u0163ii tranzitorii \u015fi suplimentare<\/span><\/h2>\n
Aceste dispozi\u0163ii stabileau un anumit program legislativ.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1866, de\u015fi o constitu\u0163ie cam rigid\u0103, a suferit mai multe modific\u0103ri; dintre cele mai importante , ar fi dispozi\u0163iile privitoare la drepturile politice \u00een 1879, cele privitoare domn, pres\u0103, sistemul electoral \u015fi la p\u0103m\u00e2nturile rurale \u00een 1884, dispozi\u0163iile privitoare la garantarea dreptului de proprietate \u015fi cele privitoare la dreptul de vot \u00een 1917 \u015fi cele mai importante \u00een 1918, ca urmare a des\u0103v\u00e2r\u015firii statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia de la 1866 a organizat statul rom\u00e2n av\u00e2nd la baz\u0103 principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat, a consacrat proprietatea privat\u0103 ca pe un drept sacru \u015fi inviolabil, a preluat anumite drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi politice, aceste prevederi constituind un progres.<\/span><\/div>\n
Totodat\u0103, Constitu\u0163ia din 1866 a instituit principiul monarhiei str\u0103ine ereditare.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia de la 1866 a r\u0103mas \u00een vigoare peste o jum\u0103tate de secol, perioad\u0103 de timp \u00een care societatea rom\u00e2neasc\u0103 s-au produs o serie de transform\u0103ri importante industriale, economice.<\/span><\/div>\n
Astfel a sporit produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi agrar\u0103, s-a desfiin\u0163at sistemul monetar na\u0163ional, s-a desfiin\u0163at sistemul breslelor (1873), s-a \u00eenfiin\u0163at sistemul monetar na\u0163ional, s-a adoptat legea \u00eenvoielilor agricole (1866). \u00cen 1921 s-a realizat reforma agrar\u0103, care a contribuit la dezvoltarea capitalist\u0103 \u00een agricultur\u0103. Apare proletariatul modern legat de fabric\u0103, apare mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 socialist\u0103, iar pozi\u0163ia mo\u015fierimii se sl\u0103be\u015fte treptat. \u00cen 1918 este \u00eenf\u0103ptuit\u0103 reforma electoral\u0103, votul devenind egal, direct, secret \u015fi obligatoriu.<\/span><\/div>\n
Proiectul Constitu\u0163iei din anul 1923 a fost elaborat de Partidul liberal \u015fi a fost votat\u0103 de Camera deputa\u0163ilor la 26 martie 1923 \u015fi publicat\u0103 la data de 29 martie, atunci intr\u00e2nd \u015fi \u00een vigoare. Cu privire la adoptarea acestei constitu\u0163ii s-au f\u0103cut aprecieri negative, \u00een sensul c\u0103 adoptarea ei ar fi nelegal\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu s-au respectat intru totul regulile de revizuire a Constitu\u0163iei stabilite \u00een art. 128 al Constitu\u0163iei din 1866.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 1923 este sistematizat\u0103 \u00een 8 titluri \u015fi anume:<\/span><\/div>\n
Titlul I, despre teritoriul Rom\u00e2niei;<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul II, despre drepturile rom\u00e2nilor.<\/span><\/b><\/div>\n
Constitu\u0163ia a proclamat drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i egale pentru to\u0163i, de\u015fi \u00een ce prive\u015fte femeile, \u00een art. 6 se prev\u0103d legi speciale care \u201evor determina condi\u0163ii sub care femeile pot avea dreptul exerci\u0163iilor politice\u201d, ceea ce constituie o inegalitate fa\u0163\u0103 de b\u0103rba\u0163i.<\/span><\/div>\n
Titlul III, despre puterile statului.<\/span><\/b><\/div>\n
Sistemul electoral constituie un mare pas \u00eenainte fa\u0163\u0103 de sistemul colegiilor pe avere instituit prin Constitu\u0163ia din 1866. Puterea executiv\u0103 apar\u0163inea Regelui \u015fi se exercita prin Guvern.<\/span><\/div>\n
Titlul IV, despre reprezentan\u0163a na\u0163ional\u0103.<\/span><\/b><\/div>\n
Puterea legislativ\u0103 se exercit\u0103 colectiv de Rege \u015fi Reprezentan\u0163a Na\u0163ional\u0103 (parlamentul), acesta fiind format din dou\u0103 camere: Camera Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul, alese prin vot universal, egal, direct, obligatoriu \u015fi secret.<\/span><\/div>\n
Titlul V, despre finan\u0163e.<\/span><\/b><\/div>\n
Sunt de re\u0163inut dispozi\u0163iile art. 17 care garanteaz\u0103 proprietatea privat\u0103 \u015fi art. 15 care interzic pedeapsa confisc\u0103rii averii.<\/span><\/div>\n
Titlul VI, despre puterea armat\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul VII, dispozi\u0163ii generale<\/span><\/b><\/div>\n
Dispozi\u0163iile art. 128 care interzic suspendarea Constitu\u0163iei \u015fi art. 131 care include unele dispozi\u0163ii din legile adoptate anterior.<\/span><\/div>\n
Titlul VIII, despre revizuirea Constitu\u0163iei, dispozi\u0163ii tranzitorii \u015fi suplimentare.<\/span><\/b><\/div>\n
Cu toate c\u0103 se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu Constitu\u0163ia din 1866, at\u00e2t \u00een con\u0163inut c\u00e2t \u015fi prin formularea textelor, Constitu\u0163ia adoptat\u0103 \u00een 1923 este mult mai democratic\u0103, prin aceea c\u0103 acord\u0103 drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i mai largi, \u00eenlocuie\u015fte sistemul cenzitar cu un sistem electoral democratic.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 1923 ocrote\u015fte proprietatea privat\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp a fost o constitu\u0163ie rigid\u0103, deoarece procedura de revizuire stabilit\u0103 prin art. 129 \u015fi art. 130 era o procedur\u0103 greoaie.<\/span><\/div>\n
\u00centre 1922 \u015fi 1928 exista o stabilitate par\u0163ial\u0103 \u015fi vremelnic\u0103 a capitalismului, perioada 1929 \u2013 1933 se caracterizeaz\u0103 printr-o profund\u0103 criz\u0103 industrial\u0103 \u015fi agrar\u0103, iar \u00een perioada 1934 \u2013 1938 printr-o sensibil\u0103 \u00eenviorare a \u00eentregii economii rom\u00e2ne\u015fti, cre\u015fterea puterii politice a burgheziei, grup\u0103ri ale for\u0163elor politice \u015fi unele fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale.<\/span><\/div>\n
\u00cen condi\u0163iile concrete ale anului 1938 Regele Carol al II-lea a instaurat la 10 februarie 1938 dictatura personal\u0103.<\/span><\/div>\n
Aceast\u0103 dictatur\u0103 este consacrat\u0103 \u015fi realizat\u0103 juridic prin noua Constitu\u0163ie, numit\u0103 \u015fi Constitu\u0163ia Carolian\u0103. Proiectul de Constitu\u0163ie a fost supus la 24 februarie  plebiscitului, promulgat\u0103 la 27 februarie \u015fi publicat\u0103 la 28 februarie 1938.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia cuprindea 100 de articole, sistematizate \u00een opt titluri.<\/span><\/div>\n
Titlul I, despre teritoriul Rom\u00e2niei.<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul II, despre datoriile \u015fi drepturile rom\u00e2nilor.<\/span><\/b><\/div>\n
Consacr\u00e2nd dictatura regal\u0103, dispozi\u0163iile Constitu\u0163iei exprimau limitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor democratice. Astfel pentru prima dat\u0103 se prev\u0103d datoriile cet\u0103\u0163eanului, dup\u0103 care se face referire la drepturi.<\/span><\/div>\n
S-a interzis propov\u0103duirea schimb\u0103rii formei de guvern\u0103m\u00e2nt, \u00eemp\u0103r\u0163irea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite \u015fi lupta de clas\u0103.<\/span><\/div>\n
Titlul III, despre puterile statului.<\/span><\/b><\/div>\n
Constitu\u0163ia proclam\u0103 c\u0103 puterea eman\u0103 de la na\u0163iune, afirma\u0163ie inexact\u0103, \u00eentruc\u00e2t prezenta constitu\u0163ie concentreaz\u0103 puterile \u00een m\u00e2inile regelui, declarat \u201eCapul Statului\u201d (art. 30). Regele exercita puterea legislativ\u0103 prin reprezentan\u0163a na\u0163ional\u0103, avea ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103. Regele sanc\u0163iona \u015fi promulga legile, sanc\u0163iunea regal\u0103 fiind condi\u0163ia de valabilitate a legii. Regele putea emite decrete cu putere de lege, putea dizolva adun\u0103rile, putea declara r\u0103zboi, putea \u00eencheia pacea.<\/span><\/div>\n
Puterea executiv\u0103 apar\u0163inea regelui care era inviolabil.<\/span><\/div>\n
Titlul IV, despre finan\u0163e.<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul V, despre o\u015ftire.<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul VI, dispozi\u0163ii generale.<\/span><\/b><\/div>\n
Titlul VII, despre revizuirea constitu\u0163iei.<\/span><\/b><\/div>\n
Regele avea ini\u0163iativa revizuirii constitu\u0163iei.<\/span><\/div>\n
Titlul VIII, dispozi\u0163ii tranzitorii \u015fi finale.<\/span><\/b><\/div>\n
Constitu\u0163ia ap\u0103ra proprietatea privat\u0103, cuprinz\u00e2nd dispozi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare cu cele din constitu\u0163iile anterioare.<\/span><\/div>\n
Cu privire la sistemul electoral, s-a introdus \u00een locul votului universal sistemul colegiilor de profesiuni, iar cu privire la v\u00e2rsta cet\u0103\u0163enilor cu drept de a alege \u015fi de a fi ale\u015fi pentru adunarea deputa\u0163ilor, ea a fost ridicat\u0103 la 30 de ani. Senatul era format din 3 categorii de senatori: senatori ale\u015fi de rege, senatori de drept \u015fi senatori ale\u015fi.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 1938 a \u00eenlocuit votul universal cu sistemul colegiilor de profesiuni, restr\u00e2ng\u00e2nd sfera \u015fi garan\u0163iile drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163ene\u015fti.<\/span><\/div>\n
Pe plan politic Regele a desfiin\u0163at partidele politice, iar prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) Rom\u00e2nia era  obligat\u0103 s\u0103 cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei, pierz\u00e2nd \u015fi alte teritorii.<\/span><\/div>\n
\u00cen septembrie 1940 Regele este obligat s\u0103 abdice \u00een favoarea fiului s\u0103u, Constitu\u0163ia este suspendat\u0103, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc drepturile regale, pre\u015fedintele consiliului de mini\u015ftri fiind investit cu puteri depline.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 23 august 1944 s-a repus \u00een vigoare, cu unele modific\u0103ri, Constitu\u0163ia din 1923 \u015fi s-au elaborat acte cu caracter constitu\u0163ional care s\u0103 stabileasc\u0103 organizarea statal\u0103. Aceste acte au alc\u0103tuit baza juridic\u0103 a organiz\u0103rii de stat provizorii a Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la adoptarea unei noi constitu\u0163ii.<\/span><\/div>\n
Organizarea statal\u0103 \u00een perioada 1948 \u2013 1989 a fost reglementat\u0103 prin constitu\u0163iile din 1948, 1952 \u015fi 1965.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 13 aprilie 1948 a reflectat realit\u0103\u0163ile politice, sociale \u015fi economice din perioada adopt\u0103rii sale, stabilind principalele direc\u0163ii de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een sensul dorit de guvernan\u0163i.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 24 septembrie 1952 a \u00eent\u0103rit monopolul politic al statului, precum \u015fi monopolul politic al unui singur partid.<\/span><\/div>\n
Constitu\u0163ia din 21 august 1965 a avut un caracter \u00een\u015fel\u0103tor democratic, menit s\u0103 ascund\u0103 un regim de dictatur\u0103, lipsa de drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i cet\u0103\u0163ene\u015fti, conducere despotic\u0103, exercitat\u0103 de o minoritate privilegiat\u0103.<\/span><\/div>\n
Revolu\u0163ia din decembrie 1989 a \u00eenl\u0103turat dictatura comunist\u0103 din Rom\u00e2nia. Noua Constitu\u0163ie a fost votat\u0103 \u00een Adunarea Constituant\u0103 \u015fi supus\u0103 referendumului na\u0163ional la 8 decembrie 1991, fiind aprobat\u0103 cu un procentaj de 77,3% dintre participan\u0163i.<\/span><\/div>\n
La data intr\u0103rii \u00een vigoare a noii constitu\u0163ii (8 decembrie 1991) constitu\u0163ia din 21 august 1965 a fost \u00een \u00eentregime abrogat\u0103 expres (art. 149 din Constitu\u0163ie).<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constitu\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t constitu\u0163iile din \u0163\u0103rile europene din vest, cu toate c\u0103 apari\u0163ia ei a fost determinat\u0103 de acelea\u015fi cauze care au determinat constitu\u0163ia din restul lumii. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere se explic\u0103 prin aceea c\u0103 epoca modern\u0103, dezvoltarea tehnic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a \u00eenceput \u00een Rom\u00e2nia mult mai t\u00e2rziu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107775"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107775"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107775\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}