{"id":107744,"date":"2018-02-17T16:09:00","date_gmt":"2018-02-17T16:09:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:37:52","modified_gmt":"2023-01-08T10:37:52","slug":"eferenta-cardio-vasculara-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/eferenta-cardio-vasculara-3\/","title":{"rendered":"Eferen\u0163a cardio-vascular\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
   Eferen\u0163a parasimpatic\u0103<\/span><\/div>\n
Fibrele preganglionare, provenite din diver\u015fi nuclei parasimpatici situa\u0163i \u00een trunchiul cerebral, intr\u0103 \u00een constitu\u0163ia unor nervi cranieni \u015fi, dup\u0103 ce fac sinaps\u0103 \u00een ganglioni din \u00eenvecin\u0103tatea organelor pe care le inerveaz\u0103, prin fibrele postganglionare regleaz\u0103 activitatea \u015fi iriga\u0163ia lor.<\/span><\/div>\n
Contingentul cel mai important de fibre parasimpatice bulbare provine din nucleul dorsal al vagului, de unde fibrele preganglionare merg prin nervii vagi p\u00e2n\u0103 \u00een vecin\u0103tatea organelor pe care le inerveaz\u0103 \u015fi dup\u0103 sinaps\u0103 se distribuie vaselor organelor toracice \u015fi din abdomenul superior. Segmentul sacral al parasimpaticului prin ramurile pelvine ale nervilor sacra\u0163i (S2-S4), inerveaz\u0103 vasele viscerelor pelvine (colonul sigmoid, \u015fi rectul, vezica urinar\u0103, organele genitale), control\u00e2nd iriga\u0163ia lor.<\/span><\/div>\n
Inerva\u0163ia parasimpatic\u0103 eferent\u0103 a cordului provine din ambii vagi, fibrele preganglionare pleac\u0103 din nucleul dorsal al vagului, fac sinaps\u0103 \u00een ganglioni situa\u0163i \u00een vecin\u0103tatea sau chiar \u00een miocardul atrial \u015fi ventricular, iar fibrele postganglionare scurte se distribuie at\u00e2t sistemului excitoconductor c\u00e2t \u015fi miocardului atrial \u015fi ventricular.<\/span><\/div>\n
            Prin inhibarea principalelor propriet\u0103\u0163i ale inimii \u015fi \u00een special prin bradicardie \u2013efectul principal al stimul\u0103rii vagale-, parasimpaticul reprezint\u0103 sistemul de protec\u0163ie al cordului.<\/span><\/div>\n
 Nervii vagi \u00een condi\u0163ii fiziologice exercit\u0103 o ac\u0163iune frenatoare permanent\u0103 asupra inimii (tonusul vagal), efect \u00eentre\u0163inut reflex prin aferen\u0163ele provenite \u00een special de la zonele reflexogene principale (sinocarotidian\u0103 \u015fi cardioaortic\u0103). De aceea, sec\u0163ionarea vagilor este urmat\u0103 la animal de cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace, iar la om administrarea de blocan\u0163i muscarinici (atropin\u0103) produc cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace de la 70 la 150-180<\/span>\/min. Inerva<\/span>\u0163<\/span>ia parasimpatic\u0103 eferent\u0103 vascular\u0103 are o importan\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 minor\u0103 comparativ cu cea simpatic\u0103, fibrele parasimpatice fiind absente \u00een anumite sectoare vasculare (capilare).<\/span><\/div>\n
            Cercet\u0103ri fiziologice \u015fi histochimice<\/span> au dovedit existen\u0163a unui control vasomotor colinergic la nivelul creierului, inimii, pl\u0103m\u00e2nilor, ficatului, musculaturii scheletice \u015fi uterului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Eferen\u0163a simpatic\u0103, constituit\u0103 din doi neuroni, conduce impulsuri de la aria presoare a centrului cardiovasomotor bulbar la cord \u015fi vasele sanguine.<\/span><\/div>\n
Neuronii preganglionari sunt situa\u0163i \u00een coarnele intermediolaterale medulare \u00eentre segmentele T1 \u015fi L2 sau chiar L3<\/span>.<\/span><\/div>\n
Neuronii postganglionari se g\u0103sesc \u00een ganglioni paravertebrali, \u00een ganglioni separa\u0163i prevertebrali (celiac, mezenteric) sau chiar \u00een vecin\u0103tatea vezicii urinare \u015fi a rectului. Fibrele postganglionare simpatice (ramurile comunicante cenu\u015fii), \u00een general mai lungi dec\u00e2t cele parasimpatice , se adun\u0103 \u00een nervi separa\u0163i (cardiaci, splanhnici) sau reintr\u0103 \u0103n r\u0103d\u0103cinile ventrale ale nervilor spinali \u015fi se distribuie vaselor sanguine.<\/span><\/div>\n
            Stimularea simpaticului cardiac este urmat\u0103 de eliberarea de norepinefrin\u0103 care cre\u015fte propiet\u0103\u0163ile fundamentale ale inimii, cu excep\u0163ia excitabilit\u0103\u0163ii pe care o scade; de asemenea, exercit\u0103 \u015fi un efect metabolic ergotrop, mobiliz\u00e2nd rezervele miocardice de glicogen \u015fi de substan\u0163e fosfatmacroergice.<\/span><\/div>\n
 Cordul posed\u0103 predominant receptori adrenergici de tip \u03b2, \u00een atrii un amestec de \u03b21 \u015fi de \u03b22 \u015fi \u00een ventriculi numai \u03b21. At\u00e2t norepinefrina c\u00e2t \u015fi epinefrina se leag\u0103 de ambele tipuri de receptori adrenergici dar, \u00een timp ce prima are afinitate mai mare pentru \u03b1.receptori, cea de a doua se leaga at\u00e2t de a c\u00e2t \u015fi de \u03b2 receptori.<\/span><\/div>\n
            Densitatea receptorilor adrenergici la nivelul diferitelor vase sanguine \u015fi raportul dintre receptorii ? \u015fi \u03b2, (activarea receptorilor \u03b1 este urmata de vasoconstric\u0163ie iar cea a receptorilor \u03b2 de vasodilata\u0163ie) explic\u0103 efectele variate provocate de stimularea nervilor simpatici vasculari.<\/span><\/div>\n
Receptorii adrenergici sunt distribui\u0163i inegal \u00een vasele din diverse regiuni, ? receptorii, prezen\u0163i \u00een abunden\u0163\u0103 \u00een arteriolele renale, cutanate, splanhnice \u015fi din musculatura scheletic\u0103 \u015fi \u00een venulele cutanate \u015fi splahnice, sunt rari \u00een arterele coronare \u015fi cerebrale \u015fi \u00een venele mu\u015fchilor scheletici.<\/span><\/div>\n
Arteriolele con\u0163in ? receptori constrictori \u015fi \u03b2 receptori dilatatori, la nivelul venelor predomin\u0103 ? receptorii, iar \u03b2 receptorii se g\u0103sesc \u00een num\u0103r foarte redus sau chiar lipsesc. De aceea, norepinefrina produce constric\u0163ia arteriolelor \u015fi venelor, iar epinefrina provoac\u0103 arterioloconstric\u0163ie, dar are efecte minime asupra venelor.<\/span><\/div>\n
Stimularea nervilor simpatici care se distribuie vaselor periferice provoac\u0103 \u00een general vasoconstic\u0163ie, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd vasele coronare \u015fi cerebrale (iar vasodilata\u0163ie se produce pasiv, prin sc\u0103derea tonusului simpatic vasoconstrictor).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Eferen\u0163a peptidergic\u0103, mai recent descoperit\u0103, este \u00eenc\u0103 insuficient l\u0103murit\u0103, unele dintre neuropeptide sunt puternice vasodilatatoare. O aten\u0163ie deosebit\u0103 s-a acordat \u00een special VIP, prezent aproape unicuitar (creier, ganglioni, nervi, organe periferice) \u015fi oxidului nitric ca vasodilatator.<\/span><\/div>\n
 S-a ar\u0103tat c\u0103 vasodilata\u0163ia local\u0103 poate fi determinat\u0103 \u015fi prin reflexe de axon (Stricker 1876). S-a demonstrat c\u0103 stimularea unei r\u0103d\u0103cini dorsale rahidiene care \u00een mod normal transmite impulsuri senzoriale centripete, este urmat\u0103 de apari\u0163ia unei vasodilata\u0163i \u00een zonele cutanat\u0103 \u015fi muscular\u0103 deservite de acea r\u0103d\u0103cin\u0103.    Fenomenul s-a explicat prin capacitatea nervului de a conduce excita\u0163ia \u00een ambele sensuri, \u00een asemenea condi\u0163ii impulsurile lu\u00e2nd calea unui filet derivativ care inerveaz\u0103 arteriolele din vecin\u0103tate.<\/span><\/div>\n
Reflexul axonic se realizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 participarea neuronilor medulari, fiind prezent \u015fi dup\u0103 sec\u0163ionarea r\u0103d\u0103cinii posterioare, distal de ganglion. Asemenea reflexe au fost descrise \u015fi pentru alte segmente ale sistemului nervos somatic \u015fi vegetativ \u015fi se pare c\u0103 intervin \u00een reglarea local\u0103 a circula\u0163iei, \u00een special \u00een condi\u0163iile leziunilor tisulare.<\/span><\/div>\n
Nu este \u00eens\u0103 precizat rolul lor \u00een hemodinamica general\u0103.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

   Eferen\u0163a parasimpatic\u0103 Fibrele preganglionare, provenite din diver\u015fi nuclei parasimpatici situa\u0163i \u00een trunchiul cerebral, intr\u0103 \u00een constitu\u0163ia unor nervi cranieni \u015fi, dup\u0103 ce fac sinaps\u0103 \u00een ganglioni din \u00eenvecin\u0103tatea organelor pe care le inerveaz\u0103, prin fibrele postganglionare regleaz\u0103 activitatea \u015fi iriga\u0163ia lor. Contingentul cel mai important de fibre parasimpatice bulbare provine din nucleul dorsal al […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107744"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107744"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107744\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}