{"id":107717,"date":"2018-02-17T16:24:00","date_gmt":"2018-02-17T16:24:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:37:40","modified_gmt":"2023-01-08T10:37:40","slug":"globalizarea-in-sistemul-relatiilor-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/globalizarea-in-sistemul-relatiilor-3\/","title":{"rendered":"Globalizarea \u00een sistemul rela\u0163iilor interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
In anii 1980, t. globalizare<\/strong> avea in vedere progresele tehnologice care au f\u0103cut mai u\u015foare \u015fi mai rapide tranzac\u0163iile interna\u0163ionale. <\/strong>Una din defini\u0163iile cele mai folosite ale conceptului de globalizare in lucrarea Globalization, <\/em>a lui R. Robertson, care subliniaz\u0103: \u201cGlobalizarea este procesul complex de multiplicare a leg\u0103turilor \u015fi<\/em> interconexiunilor dintre statele ce compun sistemul mondial\u201d. <\/em><\/strong>Unii critici consider\u0103 c\u0103 globalizarea nu ar fi altceva decat o americanizare. Thomas Friedman o considera ca un proces de extindere dinspre centru spre periferie a valorilor modelului unic global. Globalizarea <\/strong>presupune o nou\u0103 ordine economic\u0103 \u015fi politic\u0103 in lume, a c\u0103rui principiu ordonator nu mai este principiul adversit\u0103\u0163ii. De fapt, a\u015fa cum sus\u0163inea Zbigniew Brezezinski, ultima manifestare a acestui principiu este stadiul actual al hegemonismului american. Deoarece problemele globale nerezolvate nu-\u015fi pot g\u0103si solu\u0163ii prin nici o form\u0103 de ordine global\u0103 bazat\u0103 pe principiul adversit\u0103\u0163ii, globalizarea trebuie s\u0103 vin\u0103 cu un alt principiu de ordonare a lumii. Acest principiu trebuie s\u0103 ofere o variant\u0103 radical diferit\u0103 de alocarea resurselor pe planet\u0103 \u015fi de gestionarea puterilor, in scopul de a creea o nou\u0103 ordine economic\u0103 \u015fi politic\u0103 interna\u0163ional\u0103. Desigur c\u0103 globalizarea este o stare poten\u0163ial\u0103 ce \u0163ine de viitor Pan\u0103 la globalizare sa considerat c\u0103 starea ideal\u0103 a omenirii este echilibru de for\u0163e<\/strong>. una din<\/a> problemele teoretice pe larg dezb\u0103tut\u0103 in leg\u0103tur\u0103 cu fenomenul globaliz\u0103rii vizeaz\u0103 momentul declan\u015f\u0103rii lui. \u00cen termeni formali se poate spune c\u0103 globalizarea \u201cdeposedeaz\u0103 \u00een bun\u0103 parte statul na\u0163ional de puterea de obiectivizare fa\u0163\u0103 de realitatea social\u0103 mondial\u0103\u201d a noului model mondial de dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece. Cu alte cuvinte, pe ordinea de zi a istoriei au intrat, mai imperios ca oric\u00e2nd, problemele unei gestiuni globale a prezentului \u015fi a viitorului lumii, de\u015fi con\u015ftiin\u0163a acestei tendin\u0163e este difuz\u0103 individual \u015fi colectiv. Crearea societ\u0103\u0163ii globale mai presupune o reformare a institu\u0163iilor specifice globaliz\u0103rii, cum ar fi Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI ), Banca Mondial\u0103 (BM), impreun\u0103 cu institu\u0163iile ce compun grupul BM, Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului (OMC), Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite (ONU) etc. Acestea trebuie s\u0103 sprijine prcesul de globalizare \u015fi s\u0103 nu mai fie in favoarea unor fundamentalisme ale pie\u0163ei, a unor aspecte deviante, de natur\u0103 ideologic\u0103, priviind strategiile economice de aplicat. Unii consider\u0103 c\u0103 totul a \u00eenceput odat\u0103 cu politicile de liberalizare-privatizare-dereglementare puse in oper\u0103 in anii \u201980 de administra\u0163iile Reagan in S.U.A. \u015fi Tatcher in Marea Britanie. Al\u0163ii merg mai in urm\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 elementul declan\u015fator l-a constituit instituirea cursurilor de schimb flotante in anii \u201970, incepind cu administra\u0163ia Nixon \u015fi liberalizarea mi\u015fc\u0103rilor de capital \u00eencep\u00e2nd cu administra\u0163ia Ford. G<\/strong>lobalizarea trebuie privit\u0103 ca o tendin\u0163\u0103 de reordonare a lumii cu scopul de a se dep\u0103\u015fi limitele vechii ordini. Globalizarea presupune un alt mod de func\u0163ionare a economiei globale, adic\u0103 o func\u0163ionare a acesteia intr-o societate global\u0103 care instituie structuri de decizie global\u0103 pentru solu\u0163ionarea problemelor globale. <\/strong>\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu procesul de globalizare s \u2013 au structurat dou\u0103 opinii opuse: una care sus\u0163ine acest proces, iar alta care opune, ambele fiind sprijinite de ac\u0163iuni concrete pe plan economic, diplomatic \u015fi politic. Efectele negative ale globaliz\u0103rii: Distruge politica<\/em><\/strong>. Dispari\u0163ia politicii ca instan\u0163a autonom\u0103 \u015fi absorbirea sa \u00een plan economic face s\u0103 reapar\u0103 starea de r\u0103zboi a tuturor contra tuturor, competi\u0163ia \u015fi concuren\u0163a. Se manifest\u0103 \u015fi datorit\u0103 conflictelor armate \u00een diferite zone ale globului \u015fi comer\u0163ului ilicit cu arme. Distruge statul \u2013 na\u0163iune<\/em><\/strong> \u015fi gole\u015fte politica de substan\u0163a sa, ea face s\u0103 apese amenin\u0163\u0103ri enorme la adresa mediului, corupe etica \u015fi distruge culturile. Reduce suveranitatea statelor \u2013 <\/em><\/strong>guvernele au din ce \u00een ce mai pu\u0163in control asupra deciziilor cheie, care le pot afecta economiile \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 bun\u0103starea oamenilor, cele mai puternice companii transna\u0163ionale, structuri interguvernamentale \u015fi institu\u0163ii financiare private au o influen\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mare \u015fi tind s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acela\u015fi mod ca \u015fi guvernele. Distruge etica<\/em><\/strong>. Pretinsa deontologie a afacerilor \u015fi etica pie\u0163ei sunt minciuni. \u00cen\u015fel\u0103toria este regula \u015fi onestitatea excep\u0163ia. Orice lovitur\u0103 este folosit\u0103 c\u00e2nd \u00een joc este vorba de bani: manipularea pre\u0163urilor, spionajul industrial, oferte publice de cump\u0103rare etc. Distruge cultura<\/em><\/strong>. Imperialismul economic \u015fi imperialismul economiei care caracterizeaz\u0103 modernitatea, au redus cultura la folclor. Insecuritatea economic\u0103 \u015fi financiar\u0103, <\/em><\/strong>crize economice \u015fi extinse datorit\u0103 leg\u0103turilor dintre pie\u0163e. Insecuritatea personal\u0103<\/em><\/strong>, se desf\u0103\u015foar\u0103 <\/em><\/strong>datorit\u0103 utiliz\u0103rii noilor tehnologii \u00een mod fraudulos, cum sunt: trafic de droguri, comer\u0163 cu arme, sp\u0103larea banilor, crim\u0103 organizat\u0103 etc. Insecuritate mediului<\/em><\/strong>, datorat\u0103 degrad\u0103rilor produse de industrie \u015fi de exploatarea ira\u0163ional\u0103 a resurselor naturale. Insecuritatea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii,<\/em><\/strong>se bazeaz\u0103 \u00een special pe migra\u0163ia pe pia\u0163a muncii \u015fi turismul, care au permis r\u0103sp\u00e2ndirea HIV\/SIDA \u015fi altor boli grave. Principalele aspecte pozitive sunt: Redifinirea cet\u0103\u0163eniei.<\/span><\/strong> O nou\u0103 dimensiuni a cet\u0103\u0163eniei \u00ee\u015fi face apari\u0163ia, care este denumit\u0103 cet\u0103\u0163enie global\u0103. Aceasta combin\u0103 conceptul tradi\u0163ional de cet\u0103\u0163enie legat de exercitarea drepturilor politice \u015fi legate cu obliga\u0163ii, cum ar fi votul. A fi cet\u0103\u0163ean global \u00een ziua de azi, \u00eenseamn\u0103 a fi mai critic cu privire la ceea ce consumi \u015fi la condi\u0163iile \u00een care au fost produse bunurile \u015fi a fi mai con\u015ftient de probleme globale, cum ar fi s\u0103r\u0103cia care afecteaz\u0103 lumea, probleme de mediu sau violen\u0163a. Cre\u015fterea mobilit\u0103\u0163ii \u015fi comunica\u0163ii mai rapide.<\/span><\/strong> \u00cen ciuda discrepan\u0163ei tehnologice evidente din ce \u00een ce mai mari \u00eentre a avea \u015fi nu avea, care reprezint\u0103 unul dintre dezavantajele majore ale acestei tendin\u0163e, una dintre consecin\u0163ele pozitive ale deschiderii grani\u0163elor \u015fi dezvolt\u0103rii internetului \u015fi a altor tehnologii este c\u0103 a devenit mult mai u\u015for s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti de la o \u0163ar\u0103 la alta sau s\u0103 comunici cu oameni din \u00eentreaga lume. Desciderea treptat\u0103 a grani\u0163elor.<\/span><\/strong> Ar trebui s\u0103 faciliteze dezvoltarea \u015fi aplicarea sistemelor juridice regionale \u015fi transna\u0163ionale de protec\u0163ie a drepturilor omului care pot corecta \u00eenc\u0103lc\u0103rile drepturilor omului. Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului este un exemplu de sistem regional de protec\u0163ie eficient. Totodat\u0103, sus\u0163in\u0103torii globaliz\u0103rii pun accentul pe avantajele generate de procesul de mondializare: reducerea costurilor de produc\u0163ie, datorit\u0103 economiei la o scar\u0103 \u00eenalt\u0103 a tranzac\u0163iilor, schimburilor care se realizeaz\u0103 aproape \u00een timpii comunica\u0163i \u2013 fax, Internet, etc.; cre\u015fterea vitezei de derulare a opera\u0163iunilor comerciale, financiare \u015fi tehnologice; extinderea puternic\u0103 a pie\u0163elor \u015fi crearea de noi pie\u0163e independente de anumite surse sau zone tradi\u0163ionale.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In anii 1980, t. globalizare avea in vedere progresele tehnologice care au f\u0103cut mai u\u015foare \u015fi mai rapide tranzac\u0163iile interna\u0163ionale. Una din defini\u0163iile cele mai folosite ale conceptului de globalizare in lucrarea Globalization, a lui R. Robertson, care subliniaz\u0103: \u201cGlobalizarea este procesul complex de multiplicare a leg\u0103turilor \u015fi interconexiunilor dintre statele ce compun sistemul mondial\u201d. Unii critici consider\u0103 c\u0103 globalizarea nu ar fi altceva […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107717"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107717"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107717\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}