{"id":107707,"date":"2018-02-17T21:49:00","date_gmt":"2018-02-17T21:49:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:37:33","modified_gmt":"2023-01-08T10:37:33","slug":"fractura-de-femur-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/fractura-de-femur-3\/","title":{"rendered":"Fractura de femur"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
<\/div>\n
CUPRINS<\/span><\/h5>\n
<\/div>\n
1. Partea teoretic\u0103<\/span><\/div>\n
                        1.1.      No\u0163iuni de anatomie<\/span><\/div>\n
                        1.2.      Fractura, generalit\u0103\u0163i. Defini\u0163ie. Clasificare.<\/span><\/div>\n
                                   Simptomatologie<\/span><\/div>\n
1.3.            <\/span><\/span>Fracturile diafizare ale femurului. Defini\u0163ie.<\/span><\/div>\n
                                   Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic.<\/span><\/div>\n
                                   Evolu\u0163ie. Complica\u0163ii.<\/span><\/div>\n
                                               1.3.1. Tratament ortopedic. Tratament<\/span><\/div>\n
                                                           chirurgical. Tratament de recuperare.<\/span><\/div>\n
2. Procesul de \u00eengrijire \u2013 No\u0163iuni teoretice.<\/span><\/div>\n
3. Tehnici de nursing<\/span><\/div>\n
                        3.1.      Primul ajutor<\/span><\/div>\n
                        3.2.      Analize recoltate<\/span><\/div>\n
                        3.3.      Preg\u0103tire preoperatorie<\/span><\/div>\n
                        3.4.      \u00cengrijirea postoperatorie<\/span><\/div>\n
4. Supravegherea a unui numar de trei bolnavi cu diagnostic de<\/span><\/div>\n
    fractura diafizara de femur<\/span><\/div>\n
                        4.1.      Cazul nr. I<\/span><\/div>\n
                        4.2.      Cazul nr. 2<\/span><\/div>\n
                        4.3.      Cazul nr. 3<\/span><\/div>\n
5. Bibliografie<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
1.Partea teoretic\u0103<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
1.1. No\u0163iuni de anatomie<\/u><\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Anatomia coapsei.<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Scheletul coapsei<\/span><\/b> este format din femur. Femurul este format din epifiza proximal\u0103, ce reprezint\u0103 capul femurului, colul \u015fi dou\u0103 tuberozit\u0103\u0163i (marele \u015fi micul trohanter). Capul are forma a 2\/3 de sfera \u015fi se articuleaz\u0103 cu cavitatea acetabulara a coxalului mare \u015fi micul trohanter, sunt uni\u0163i anterior prin linia intertrohanteric\u0103 iar posterior prin creasta intertrohanteric\u0103.<\/span><\/div>\n
Diafiza<\/span><\/b> este prismatic\u0103 prezent\u00e2nd o fa\u0163\u0103 anterioar\u0103, una medial\u0103 \u015fi alta lateral\u0103. La unirea fe\u0163elor medial\u0103 \u015fi lateral\u0103, se observ\u0103 linia aspr\u0103 care \u00een sus se trifurc\u0103 iar \u00een jos se bifurc\u0103.<\/span><\/div>\n
Epifiza distal\u0103<\/span><\/b> prezint\u0103 dou\u0103 suprafe\u0163e articulare numite condilii femurale. Anterior \u00eentre cei doi condili, se afl\u0103 suprafa\u0163a paletat\u0103, iar posterior fosa intercodiliar\u0103. Deasupra condilului medial se afl\u0103 epicondilul medial, iar deasupra condilului lateral se afl\u0103 epicondiliul lateral.<\/span><\/div>\n
Structural, <\/span>la nivelul corpului (diafiza), se remarc\u0103 \u00een centru, canalul medular ce con\u0163ine m\u0103duva osoas\u0103. \u00cen jurul canalului medular, se afl\u0103 o zon\u0103 de \u0163esut osos compact care are \u00een structura sa sisteme hawersiene (osteoane) \u2013 unit\u0103\u0163imorfostructurale ale tesutului osos. \u00cen centrul osteonului se afl\u0103 canalul Hawers, \u0163esut conjuctiv \u015fi vase de s\u00e2nge. \u00cen jurul canalului Hawers sunt dispuse 10 \u2013 12 lamele osoase concentrice, \u00een care se afl\u0103 cavit\u0103\u0163i numite osteoplaste, \u00een interiorul c\u0103rora sunt ad\u0103postite osteocitele. \u00cen afara \u0163esutului osos compact, se dispune periostul, o membran\u0103 conjuctiv\u0103 vascular\u0103, cu rol \u00een cre\u015fterea osului \u00een grosime \u015fi \u00een refacerea\u0163esutului osos la nivelul fracturilor. Periostul este alc\u0103tuit din fibre conjuctive \u015fi este bogat vascularizat \u015fi inervat. La exterior, prezint\u0103 o p\u0103tur\u0103 fibroas\u0103 iar la interior o p\u0103tur\u0103 osteogenetic\u0103 cu rol \u00een formarea \u0163esutului osos. La locul de unire a diafizelor cu epifizele osoase apare cartilagiul de cre\u015ftere, responsabil de cre\u015fterea \u00een lungime a oaselor.<\/span><\/div>\n
Epifizele sunt <\/span>\u00een structura lor, \u0163esut spongios, \u00een interior \u015fi \u0163esut compact la periferie. \u0162esutul spongios din interiorul epifizelor, privit la microscop, este format dinlamele osoase care se \u00eentretaie \u015fi delimiteaz\u0103 spa\u0163ii numite areole, pline cu m\u0103duv\u0103ro\u015fie. Areolele sunt echivalentul canalului medular din diafiza oaselor lungi.<\/span><\/div>\n
Musculatura coapsei<\/span><\/b> se \u00eemparte \u00een trei grupe func\u0163ionale: extensori, flexori \u015fi aductori<\/i>.<\/span><\/div>\n
Mu\u015fchii extensori:<\/span><\/b><\/div>\n
a)           <\/span><\/span>mu\u015fchiul croitor este flexor \u015fi slab aductor al articula\u0163iei<\/span><\/b> <\/span><\/b>coxofemurale \u00een locomo\u0163ie, flexor al gambei pe coaps\u0103 \u015fi rotator intern al genunchiului (c\u00e2nd gamba este par\u0163ial flexat\u0103).<\/span><\/div>\n
b)          <\/span><\/span>mu\u015fchiul cvadriceps femural<\/span><\/b>, este extensor al articula\u0163iei genunchiului.<\/span><\/div>\n
Mu\u015fchii flexori<\/span><\/div>\n
a)             <\/span><\/span>mu\u015fchiul semitendinos<\/span><\/b> situat pe partea medial\u0103 a fe\u0163ei posterioar\u0103 a coapsei, este flexor al genunchiului, efectueaz\u0103 o rota\u0163ie interioar\u0103 dac\u0103 genunchiul se afl\u0103 \u00een flexie.<\/span><\/div>\n
b)             <\/span><\/span>mu\u015fchiul semimembranos<\/span><\/b> situat sub mu\u015fchiul precedent \u015fi are acea\u015fi ac\u0163iune ca \u015fi mu\u015fchiul semitendios.<\/span><\/div>\n
c)             <\/span><\/span>mu\u015fchiul bicept femural<\/span><\/b> ac\u0163ioneaz\u0103 ca flexor al genunchiului, efectueaz\u0103 \u015fi o rota\u0163ie lateral\u0103, dac\u0103 genunchiul se afl\u0103 \u00een flexie.<\/span><\/div>\n
Mu\u015fchii aductori<\/span><\/b> sunt situa\u0163i \u00een partea medial\u0103 a coapsei:<\/span><\/div>\n
a)                  <\/span><\/span>mu\u015fchiul pectineu<\/span><\/b> are o slab\u0103 ac\u0163iune de aduc\u0163ie, este mai mult un flexor \u015fi un rotor exterior al coapsei.<\/span><\/div>\n
b)                  <\/span><\/span>mu\u015fchiul aductor lung<\/span><\/b> are ac\u0163iune de aduc\u0163ie, flexie \u015fi rota\u0163ie a coapsei.<\/span><\/div>\n
c)                  <\/span><\/span>mu\u015fchiul aductor scurt<\/span><\/b>,<\/span> similar cu mu\u015fchiul aductor lung.<\/span><\/div>\n
d)                  <\/span><\/span>mu\u015fchiul gracilis<\/span><\/b>, situat pe partea median\u0103 a coapsei. Ca ac\u0163iune are o component\u0103 de aduc\u0163ie \u015fi de rota\u0163ie intern\u0103 a gambei, dac\u0103 genunchiul se afl\u0103 \u00een flexie.<\/span><\/div>\n
e)                  <\/span><\/span>mu\u015fchiul aductor mare<\/span><\/b>, mu\u015fchi profund, situat \u00een partea medial\u0103 a coapsei, este cel mai puternic aductor al coapsei, av\u00e2nd \u00eensa o ac\u0163iune de rota\u0163ie interna. Un mic fascicol cu origine pe puleib, face flexia coapsei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.2. Fractura generalitati. Definitie. Clasificare. Simptomatologie<\/u><\/span><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Defini<\/span><\/b>\u0163<\/span><\/b>ie<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Clasic, fractura se define\u015fte ca o discontinuitate a osului, produs\u0103 \u00een urma unui traumatism de mic\u0103 importan\u0163\u0103, care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra unui os fragilizat printr-o suferin\u0163\u0103 anterioar\u0103 (osteoporoz\u0103, tumoare osoas\u0103, osteotit\u0103, etc.). De aceea aste foarte important s\u0103 se studieze terenul pe care se produce fractura, \u00een aparen\u0163\u0103 banal\u0103, introduc\u00e2nd astfel numeroase erori \u00een pronosticul \u015fi tratarea leziunii.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 cum arat\u0103 R\u0103dulescu, putem vorbi de fracturi a oaselor s\u0103n\u0103toase \u015fi fracturi ale oaselor bolnave, impropriu denumite fracturi patologice.<\/span><\/div>\n
Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un proces de patologie complex care antreneaz\u0103 \u00eentreg organismul. Fractura este deci o boal\u0103 generalizat\u0103 (deregl\u0103ri post-traumatice generale) declan\u015fate mai ales prin intermediul S.N.<\/span><\/div>\n
Clasificare:<\/span><\/b><\/div>\n
1.        <\/span><\/span>Fractura direct\u0103<\/span><\/b> se produce la nivelul la care ac\u0163ioneaz\u0103 for\u0163a reprezentat\u0103 prin zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sunt fracturi ap\u0103rute la marile accidente, care se asociaz\u0103 cu leziuni mai mult sau mai pu\u0163in grave a p\u0103r\u0163ilor moi.<\/span><\/div>\n
2.        <\/span><\/span>Fractura indirect\u0103<\/span><\/b> se produce \u00een alt loc dec\u00e2t acolo unde a ac\u0163ionat agentul traumatic. Aceste fracturi sunt cele mai numeroase \u015fi dup\u0103 modul de aplicare a traumatismului, se pot produce diferite tipuri anatomo-patologice de fracturi.<\/span><\/div>\n
\u00cen fracturile indirecte traumatismele pot ac\u0163iona prin unul din urm\u0103toarele 4 mecanisme:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>flexiune<\/span><\/b>, c\u00e2nd for\u0163a se exercit\u0103 asupra unei curburi osoase care dep\u0103sind elasticitatea normal\u0103 rupe osul la maximum de curbur\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>trac\u0163iunea<\/span><\/b>, \u00een urma trac\u0163iilor musculare violente care duc la smulgerea unor fragmente osoase, ce prezint\u0103 zone de inser\u0163ie tendinoase sau fracturi parcelare ale epifizelor prin trac\u0163iune ligamentoas\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>compresiune<\/span><\/b>, \u00een lungul axului osului, duc\u00e2nd la fractura epifizei, ca \u00een fracturile de astragal sau pilon tibial \u00een urma c\u0103derii de la \u00een\u0103l\u0163ime;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>torsiunea<\/span><\/b>, c\u00e2nd for\u0163a vulnerant\u0103 produce o r\u0103sucire a membrului determin\u00e2nd totdeauna o fractur\u0103 spinoid\u0103 sau helicoidal\u0103.<\/span><\/div>\n
3. Fracturi incomplete<\/b> se observ\u0103 mai ales la copii \u015fi se prezint\u0103 sub urm\u0103toarele forme:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>deformarea osului \u00een grosime<\/span><\/b>, care are loc printr-un mecanism de presiune \u00een lungul osului. \u00cen aceste condi\u0163ii se produce mai mult o dislocare trabecular\u0103 \u00een regiunea metadiafizar\u0103, care se traduce radiografic printr-o u\u015foar\u0103 \u00eengro\u015fare fusiforma sau \u00een inel;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>ruperea incomplet\u0103 sau \u00een flexiune<\/span><\/b>, care se observ\u0103 la copii c\u00e2nd datorit\u0103 elasticit\u0103\u0163ii \u015fi grosimii periostului se produce un traiect de fractur\u0103 care, intereseaz\u0103 numai corticala dinspre conconvexitatea osului. Este clasica fractura\u201cen bois vert\u201d<\/b> (\u00een lemn verde<\/i><\/b>);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eenfundarea <\/span><\/b>, se observ\u0103 mai ales la oasele late ale craniului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>fisurile<\/span><\/b>, se \u00eent\u00e2lnesc mai ales la adul\u0163i \u015fi mai rar la copii, integritatea formal\u0103 a osului este p\u0103strat\u0103 \u015fi numai radiografii din inciden\u0163e diferite, pot s\u0103 arate traectul de fractur\u0103.<\/span><\/div>\n
4. Fracturi complete cu situa\u0163iile:<\/span><\/i><\/div>\n
a)       <\/span><\/span>traiectul de fractur\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 sediul variabil<\/span><\/b>, \u00een caz de fractur\u0103 direct\u0103 \u015fi dimpotriv\u0103, s\u0103 se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului dac\u0103 fractura este indirect\u0103. Traiectul poate fi transversal, oblic, spiroid, longitudinal, \u00een v\u00e2rf de clarinet \u015fi \u00een farin\u0103 de fluture<\/i>.<\/span><\/div>\n
b)      <\/span><\/span>fragmentele sunt \u00een general \u00een num\u0103r de dou\u0103, uneori un traiect de fractur\u0103 accesoriu separ\u0103 un al treilea fragment<\/span><\/b>. C\u00e2nd exist\u0103 mai multe traiecte fractur\u0103 este cominutiv\u0103, fragmentele osoase purt\u00e2nd numele de eschile;<\/span><\/div>\n
c)       <\/span><\/span>deplasarea fragmentelor este variabil\u0103 uneori minor\u0103, alteori este camplex\u0103<\/span><\/b>. Aceast\u0103 deplasare se poate face:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>prin transla\u0163ie<\/span><\/b> c\u00e2nd unul din fragmente este deplasat \u00eenainte, \u00eenapoi, intern sau extern, fa\u0163\u0103 de celelalte fragmente, produc\u00e2nd \u00eenc\u0103lecarea lor;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>prin rota\u0163ie<\/span><\/b>, c\u00e2nd un fragment se rote\u015fte \u00een jurul axului sau longitudinal, \u00een vreme ce cel\u0103lalt r\u0103m\u00e2ne imobil sau ambele fragmente se rotesc unele fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, \u00een aceste cazuri exist\u0103 decalajul fragmentelor;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>prin unghiularea unui fragment fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt<\/span><\/b>. De obicei, fragmentele sufer\u0103 deplas\u0103ri complexe, c\u00e2nd se asociaz\u0103 unghiularea cu \u00eenc\u0103lecarea sau deplasarea lateral\u0103 cu decalaj.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
5. Leziunile p\u0103r\u0163ilor moi<\/b>.<\/span><\/div>\n
\u00cen timpul sau dup\u0103 fracturarea unor oase, se produc leziuni ale p\u0103r\u0163ilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascu\u0163ite ale oaselor fracturate. Pot fi leza\u0163i muschii tendoanelor, vasele, nervii, pielea. Lezarea mu\u015fchilor \u015fi a tendoanelor duce la tulbur\u0103ri de mi\u015fcare. Lezarea oaselor poate determina tulbur\u0103ri extrem de rare, \u00eentruc\u00e2t dac\u0103 sunt lezate oase mari, se pot produce hematoame locale, uneori pot lua na\u015ftere chiar necroze \u015fi cangrene, prin neirigarea tendonului asigurat\u0103 de vasul respectiv. Leziunile nervoase pot provoca apari\u0163ia unor paralizii sau tulbur\u0103ri senzoriale \u00een zona respectiv\u0103. Lezarea pielii creaz\u0103 a fractur\u0103 deschis\u0103.<\/span><\/div>\n
6. Fracturi \u00eenchise cand segmentele osoase sunt acoperite cel pu\u0163in de piele.<\/span><\/div>\n
7. Fracturi deschise \u00een care pielea a fost lezat\u0103 \u015fi osul ajunge \u00een contact cu exteriorul. \u00cen acest caz se poate infecta, poate apare un proces septic de osteit\u0103 sau chiar osteomielit\u0103 care \u00eent\u00e2rzie vindecarea sau poate da na\u015ftere unor complica\u0163ii, distrugeri osoase, calus vicios, pseudoartroze.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Simptomatologie<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Fractura, \u00eempreun\u0103 cu leziunile ce se produc \u00een p\u0103r\u0163ile moi, inclusiv hematomul local sau difuz – la distan\u0163\u0103 – constituie focarul de fractur\u0103. Acest focar de fractur\u0103 este centrul de unde pleac\u0103 toate tulbur\u0103rile care dau tabloul clinic al fracturii. Deosebim \u00een acest tablou semne generale \u015fi locale:<\/span><\/div>\n
a) <\/span><\/span>Semne generale<\/span><\/b>. Bolnavul traumatizat cu fractur\u0103, are stare general\u0103 mult mai pu\u0163in alterat\u0103, de obicei indispozi\u0163ie general\u0103, frisoane \u015fi temperatur\u0103 ce poate ajunge chiar la valori ridicate (39\u00baC). Uneori poate fi subfebril de tip aseptic. Aceste fenomene dispar \u00een scurt timp f\u0103r\u0103 s\u0103 fie necesar un tratament special. Tulburarea st\u0103rii generale este urmarea resorb\u0163iei din focarul de fractur\u0103;<\/span><\/div>\n
b)        <\/span><\/span>Semne locale<\/span><\/b>. Pot fi de probabilitate \u015fi de certitudine. Cele de probabilitate sunt importante \u015fi trebuie cercetate atent.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Durerea<\/span><\/b> este un semn constant \u015fi valoros. Ea poate s\u0103 apar\u0103 \u015fi dup\u0103 un traumatism care nu a produs fractura, se datoreaz\u0103 excit\u0103rii propriet\u0103\u0163ilor existen\u0163i \u00een focarul de fractur\u0103. La examinarea bolnavului durerea poate localiza destul de exact sediul fracturii. Durerea pate fi un element \u015focogen important care s\u0103 declan\u015feze prin ea \u00eens\u0103\u015fi \u015focul traumatic.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Echimoza<\/span><\/b>, apare la scurt timp dup\u0103 ce s-a produs fractura \u00een cazul fracturii oaselor superficiale \u015fi mai t\u00e2rziu atunci c\u00e2nd fractura se g\u0103se\u015fte \u00eentr-un segment de os acoperit de mase musculare puternice (difuzarea s\u00e2ngelui spre suprafa\u0163\u0103 se face mai greu).<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Hematomul<\/span><\/b>, este redus dac\u0103 nu s-a produs ruperea unui vas mare. Poate fi \u00eens\u0103 extrem de voluminos declan\u015f\u00e2nd un \u015foc hemoragic.<\/span><\/div>\n
Astfel:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>deformarea regiunii<\/span><\/b> este un semn extrem de important care arat\u0103 lipsa de continuitate normal\u0103 a celor dou\u0103 fragmente. Deform\u0103rile iau uneori aspecte tipice pe baza c\u0103rora se pune cu u\u015furin\u0163\u0103 diagnostic de fractur\u0103. Prezen\u0163a unei fracturi determinat\u0103 de traumatism sau de luxa\u0163ie articular\u0103, poate provoca de asemenea o deformare local\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t este indicat s\u0103 se efectueze un examen atent pentru a face distinc\u0163ie \u00eentre aceste afec\u0163iuni \u015fi fractur\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>scurtarea regiunii<\/span><\/b> este de cele mai mule ori insesizabil\u0103. Pentru unele oase lungi unice, cum ar fi femurul, dac\u0103 se produce o fractur\u0103 oblic\u0103, scurtarea poate fi evident\u0103. Trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 exist\u0103 scurtare \u015fi \u00een cazul unei luxa\u0163ii, ceea ce impune un examen atent pentru eviden\u0163ierea sigura a acestui simptom.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Impoten\u0163a func\u0163ional\u0103<\/span><\/b> se datoreaz\u0103 lipsei de continuitate a p\u00e2rghiei osoase. Uneori impoten\u0163a func\u0163ionala este determinat\u0103 numai de durere, dup\u0103 cum \u00een cazul fracturilor cu fragmente bine angrenate, este mai pu\u0163in evident\u0103. Trebuie cunoscut bine aspectul, pentru c\u0103 un accidentat cu fractur\u0103 angrenat\u0103, (fractura care are \u015fansele s\u0103 se eviden\u0163ieze repede \u015fi corect), s\u0103 nu mai fie l\u0103sat s\u0103 fac\u0103 mi\u015fc\u0103ri care pot dezangrena fragmentele osoase, \u00een cansecin\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenr\u0103uta\u0163easc\u0103 starea fracturii pun\u00e2nd sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u015fansele de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Semnele de certitudine<\/span><\/b> (siguran\u0163\u0103<\/b>) au valoare mai mare pentru diagnostic \u00eensa ele trebuie c\u0103utate cu grij\u0103 pentru a nu agrava leziunea.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Mobilitatea anormal\u0103<\/span><\/b> se manifest\u0103 atunci c\u00e2nd execut\u00e2nd manevre asupra oaselor pe care le b\u0103nuim fracturate, constat\u0103m mobilitatea anormal\u0103 a acestora \u015fi avem certitudinea de fractur\u0103 a acestora. Manevrele pentru depistarea fracturilor pe aceast\u0103 cale trebuie s\u0103 fie extrem de bl\u00e2nde deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroas\u0103. Semnul acestora este uneori greu de pus \u00een eviden\u0163\u0103 (\u00een cazul fragmentelor angrenate sau al oaselor \u00eenvelite de mase mari musculare), \u015fi de cele mai multe ori neindicat.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Crepita\u0163ia osoas\u0103<\/span><\/b> se percepe o dat\u0103 cu abilitatea normal\u0103. Ea nu trebuie confundat\u0103 cu crepita\u0163ia fin\u0103 a cheagurilor hematomului.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00centreruperea continuit\u0103\u0163ii osoase<\/span><\/b> apreciat\u0103 prin palpare, constituie un semn pretios.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Netransmiterea mi\u015fc\u0103rii de-a lungul unui os<\/span><\/b> este un semn de fractur\u0103 complex\u0103. Examenul radiologic este mijlocul cel mai sigur pentru a pune \u00een eviden\u0163\u0103 o fractur\u0103, cu condi\u0163ia unei bune execu\u0163ii tehnice. El trebuie f\u0103cut sistematic, mai \u00eenainte de orice tentativ\u0103 de reducere, \u015fi pentru a putea fi complet\u0103 \u00een aprecierea impoten\u0163ei deplas\u0103rilor, el trebuie s\u0103 fie efectuat de cel pu\u0163in doua incidente.<\/span><\/div>\n
Alte semne:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Flictemele<\/span><\/b> provin prin decalarea epidermei de c\u0103tre plasm\u0103 sau s\u00e2nge care provine din focarul de fractur\u0103. Constituie un semn aproape constant dar tardiv.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Temperatura ridicat\u0103 local\u0103<\/span><\/b>. Tegumentele din jurul focarului de fractur\u0103 local\u0103 au temperatura mai ridicat\u0103 semn al responsabilit\u0103\u0163ii crescute.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>Edemul local<\/span><\/b> se explic\u0103 tot printr-o vasodilata\u0163ie local\u0103 ca \u015fi prin tulbur\u0103ri locale care apar fie reflex, fie determinat\u0103 de modific\u0103ri patologice locale, compresiune pe vasele de \u00eentoarcere.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.3. Fracturile difizare ale femurului.<\/span><\/b><\/div>\n
Defini\u0163ie. Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic. Evolu\u0163ie. Complica\u0163ii.<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Defini\u0163ie<\/span><\/b><\/div>\n
Fracturile diafizare ale femurului cuprinse \u00eentr-o linie superioar\u0103 care trece la 3 centimetri sub micul trohanter \u015fi alta infenioar\u0103 la 10 \u2013 12 cm deasupra marginii superioare a condiilor (Vidal), cunosc \u00een ultima vreme o frecven\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mare datorit\u0103 accidentelor rutiere c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 accidentelor de munc\u0103. Ele survin dup\u0103 traumatisme importante \u015fi sunt adesea \u00eenso\u0163ite de o stare de \u015foc grav\u0103, mai ales c\u00e2nd se produc \u00een cadrul unui politraumatism sau a unei polifracturi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Etiopatogenie<\/span><\/b><\/div>\n
Fracturile diafizare ale femurului se \u00eent\u00e2lnesc cu predilec\u0163ie la adul\u0163ii tineri, dar \u015fi la copii, iar b\u0103tr\u00e2nii nu sunt nici ei exclu\u015fi. Se \u015ftie c\u0103 diafaza femural\u0103, constituie a localizare frecvent\u0103 a fracturilor spontane pe os patologic (metastazele osoase ale tumorilor viscerale), c\u00e2t \u015fi sediul unor fracturi obstetricale mai ales \u00een prezent\u0103rile pelviene.<\/span><\/div>\n
Mecanismul de producere poate s\u0103 fie direct, trecerea unei ro\u0163i peste coaps\u0103, dar mai frecvent este indirect, prin flexie, cu accentuarea curburii femurale, ca \u00een c\u0103derile de la \u00een\u0103l\u0163ime sau accidentele de bord, iar alteori prin torsiune ca \u00een acidentele de schi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Anatomia patologic\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
Traectul de fractur\u0103 poate fi: simplu, transversal, oblic, spinoid sau complex cu traiecte secundare<\/i> care confera fracturii un aspect cominutiv. Fragmentele osoase, de regul\u0103, se deplaseaz\u0103 sub ac\u0163iunea factorului traumatic \u015fi a musculaturii puternice a coapsei. Astfel fragmentul proximal sub ac\u0163iunea mu\u015fchilor pelvistrahonterieni, se deplaseaz\u0103 \u00een abduc\u0163ie \u015fi rota\u0163ie extern\u0103, iar prin ac\u0163iunea psoas-iliacului, \u00een flexie.<\/span><\/div>\n
Fragmentul distal ac\u0163ionat de mu\u015fchii aductori \u015fi ischiogambieri este deplasat proximal \u015fi \u00een abduc\u0163ie, \u00eenc\u00e2t formeaz\u0103 cu fragmentul proximal un unghi cu v\u00e2rful orientat anteroextern. Sub ac\u0163iunea greut\u0103\u0163ii membrului, fragmentul distal este \u015fi rotat extern. \u00cen fractura diafizara \u00eenalt\u0103, delasarea fragmentelor osoase realizeaz\u0103 imaginea de m\u00e2ner de pistol, \u00een vreme ce \u00een fractura joas\u0103, fragmentul distal, sub ac\u0163iunea mu\u015fchilor gemeni (a gastrocremianului) este deplasat \u015fi basculat exterior.<\/span><\/div>\n
Deplasarea fragmentelor fracturate duce la zdrobirea cu dilacerare a musculaturii coapsei \u015fi produce un hematom important care provoac\u0103 stare de soc.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Simptomatologie<\/span><\/b><\/div>\n
Durerea nu constituie semnul subiectiv constant \u015fi pregnant, \u015fi se accentueaza la mobilizarea fragmentelor. Impoten\u0163a func\u0163ianal\u0103 este total\u0103, accidentatul neput\u00e2nd ridica piciorul de pe planul patului.<\/span><\/div>\n
Obiectiv se constat\u0103 la inspec\u0163ie o tumefiere a coapsei \u015fi deformare \u00een cros\u0103 cu convexitate avansat\u0103 anteroextern. Membrul respectiv este \u0163inut \u00een rota\u0163ie extern\u0103 \u015fi este mai scurt dec\u00e2t cel s\u0103n\u0103tos, distan\u0163a de la spina iliac\u0103 anteroposterioar\u0103 la v\u00e2rful rotulei fiind cu 3-8 cm mai mic\u0103.<\/span><\/div>\n
La palpare se constat\u0103 a durere local\u0103 vie, care corespunde focarului de fractur\u0103. Mobilitatea anormal\u0103 \u015fi crepita\u0163iile osoase se pun \u00een eviden\u0163\u0103 introduc\u00e2nd o m\u00e2n\u0103 sub focarul de fractur\u0103 \u015fi cu cealat\u0103 plasat\u0103 sub regiunea poplitee, se ridic\u0103 usor genunchiul. Uneori, prin palpare, mai ales \u00een fracturile \u00eenalte, se poate sim\u0163i v\u00e2rful ascu\u0163it al fragmentului superior. Deoarece deformarea coapsei, tumefac\u0163ia \u015fi celelalte semne<\/i> sunt suficiente pentru diagnosticul clinic, cercetarea mabilit\u0103\u0163ii anormale \u015fi a crepita\u0163iei osoase este mai bine s\u0103 nu se fac\u0103 cu insisten\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen fracturile diafizare joase, se poate \u00eent\u00e2lni \u015fi o hidrartroz\u0103 a genunchiului, care poate s\u0103 aib\u0103 lec, fie ca urmane a ac\u0163iunii traumatismului \u015fi asupra genunchiului, fie coexisten\u0163a unei entorse, fie datorit\u0103 unei tulbur\u0103ri circulatorii reflexe legate de vasodilata\u0163ie din focarul de fractur\u0103.<\/span><\/div>\n
Examenul clinic va consemna starea vascularo-nervoas\u0103 a membrului respectiv, sub aspectul tegumentar, a c\u0103ldurii, a cercet\u0103rii<\/span><\/div>\n
pulsului la tibia posterioar\u0103 \u015fi la pedicoas\u0103, a sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi mobilit\u0103\u0163ii degetelor \u015fi piciorului.<\/span><\/div>\n
Diagnosticul<\/span><\/b><\/div>\n
Este usor de f\u0103cut pe baza semnelor clinice. Radiografia este \u00eens\u0103 obligatorie pentru eviden\u0163ierea unei fracturi f\u0103r\u0103 deplasare (mai frecvent\u0103 la copii), precum \u015fi precizarea direc\u0163iei \u015fi formei traiectului de fractur\u0103 (simpl\u0103 sau cominutiv\u0103), \u015fi a deplas\u0103rii fragmentelor. Radiografia executata din dou\u0103 pozi\u0163ii (fa\u0163\u0103 \u015fi profil), cuprinde obligatoriu \u015foldul \u015fi genunchiul.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Evolu\u0163ie<\/span><\/div>\n
Fracturile diafizare ale femurului av\u00e2nd fragmentele bine vascularizate \u015fi fiind \u00eenconjurate de un manson muscular important, au de obicei a evolu\u0163ie favorabil\u0103, ele consolid\u00e2ndu-se la adul\u0163i \u00een 3-4 luni, dac\u0103 sunt bine reduse \u015fi imabilizate corect \u015fi sunt urmate de un tratament recuperator instituit precoce.<\/span><\/div>\n
Vindecarea unei fracturi se ob\u0163ine prin formarea calusului, proces ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een dou\u0103 etape; la \u00eenceput calusul moale, fibros \u015fi apoi calusul osos.<\/span><\/div>\n
Constituirea calusului osos \u015fi consolidarea definitiv\u0103 depinde de:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>v\u00e2rsta bolnavului, cu c\u00e2t este mai t\u00e2n\u0103r procesul de vindecare este mai rapid;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>dimensiunea osului, durata de consolidare a oaselor late fiind mai lung\u0103 dec\u00e2t cea a oaselor lungi;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>modul de a\u015fezare a fragmentelor osoase, contactul intim al fragmentelor osoase favoriz\u00e2nd calusul osos;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>num\u0103rul total al fracturilor concomitente;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>starea biologic\u0103 general\u0103, accidenta\u0163ii cu o stare general\u0103 bun\u0103, \u00een perfecte condi\u0163ii biologice, se vindec\u0103 mai usor dec\u00e2t cel cu boli cronice, \u00een covalescen\u0163\u0103, diabetici \u015fi cei care au tulburari hormonale;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>calitatea tratamentului care se efectueaz\u0103.<\/span><\/div>\n
Dinamica consolid\u0103rii focarului de fractur\u0103 se poate aprecia \u015fi pe baza aspectelor clinice prin:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>perceperea calusului la palpare;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>dispari\u0163ia durerii \u00een focar;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>dispari\u0163ia impoten\u0163ei func\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Complica\u0163ii<\/span><\/b><\/div>\n
Complica\u0163ii generale immediate<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Ele sunt consecin\u0163e ale traumatismului \u015fi sunt dependente de violen\u0163a acestuia \u015fi de teren.<\/span><\/div>\n
* \u015eocul traumatic,<\/span> care se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een toate cazurile \u015fi sunt dependente de violen\u0163a acestuia \u015fi de teren.<\/span><\/div>\n
* Congestia pulmonar\u0103<\/span>, se instaleaz\u0103 la b\u0103tr\u00e2ni repede dup\u0103 traumatism duc\u00e2nd la bronhopneumonii grave.<\/span><\/div>\n
* Tulbur\u0103ri urinare, <\/span>la b\u0103tr\u00e2ni cu adenom de prostat\u0103 care p\u00e2n\u0103 la accident urinau mul\u0163umitor.<\/span><\/div>\n
* Diabetul<\/b> care era lent \u00eenainte de traumatism poate s\u0103 ia un aspect clinic sever, duc\u00e2nd la acidoz\u0103.<\/span><\/div>\n
* Embolia grazoas\u0103.<\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Complica\u0163ii locale imediate<\/span><\/u><\/div>\n
* Deschiderea focarului de fractur\u0103<\/b>, se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai rar dec\u00e2t la gamb\u0103, datorit\u0103 man\u015fonului muscular protector. Cel mai des, plaga are un aspect punctiform sau liniar, fiind produs\u0103 prin \u00eenteparea tegumentelor din\u0103untru spre afar\u0103, de un fragment osos. Alteori, plaga este mare, anfractuoas\u0103, prin ac\u0163iunea din afar\u0103 a agentului traumatic, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een accidentele de circula\u0163ie sau \u00een timp de r\u0103zboi. Din cauza distrugerilor \u00eentense, aceste pl\u0103gi comport\u0103 niscul infec\u0163iei, cu germeni generali \u015fi aerobi care, la ace\u015fti accidenta\u0163i \u015foca\u0163i, pot s\u0103 aib\u0103 evolu\u0163ie foarte grav\u0103.<\/span><\/div>\n
Complica\u0163ii embolice<\/span><\/b>, sunt frecvente la balnavii imobiliza\u0163i mult\u0103 vreme la pat, mai ales cu tratamente ortopedice. Administrarea anticoagulantelor reduce sim\u0163itor riscul trombo-embolic.<\/span><\/div>\n
Leziuni vascularo-nervoase<\/span><\/b>, sunt mai rar \u00eent\u00e2lnite, interes\u00e2nd artera sau vena femural\u0103 \u015fi nervul sciatic.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n

Complica\u0163ii tardive<\/span><\/u><\/b><\/h1>\n
Mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103, este redoarea de genunchi, mai ales dup\u0103 tratamentul ortopedic al fracturii. Imobilizarea \u00eendelungat\u0103 \u00een aparat gipsat, duce la instalarea aderen\u0163elor \u00eentre cvadriceps \u015fi focarul de fractur\u0103, dac\u0103 nu s-a instituit de \u00eendat\u0103 tratamentul func\u0163ional.<\/span><\/div>\n
* Calus vicios<\/span><\/b>, se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai ales, dup\u0103 tratament ortopedic incorect, fie o redresare insuficient\u0103, fie o imobilizare defectuas\u0103, care favorizeaz\u0103 deplasarea secundar\u0103 a fragmentelor. Dup\u0103 tratament chirurgical, calusul vicios este mult mai rar (calus vicios cu rota\u0163ie extern\u0103 dup\u0103 osteosintez\u0103 intromedular\u0103).<\/span><\/div>\n
* Pseudoartroza<\/span><\/b>, poate s\u0103 fie \u00eent\u00e2lnit\u0103 ca urmare a unui tratament ortopedic incorect, fie o recuperare incomplet\u0103 cu interpozi\u0163ie de p\u0103r\u0163i moi (musculane), fie o imobilizare insuficient\u0103 care permite misc\u0103ri ale fragmentelor fracturate. Producerea unei diastaze interfragmentare, printr-o trac\u0163iune excesiv\u0103, ca \u015fi manevrele repetate de reducere reluate la anumite intervale, sunt d\u0103un\u0103toare, \u00eempiedic\u00e2nd formarea calusului osos, fragmentele osoase clasific\u00e2ndu-se independent.<\/span><\/div>\n
Deseori, pseudoartroza se instaleaz\u0103 dup\u0103 tratamentele chirurgicale neadecvate. Deperiast\u0103rile \u00eentinse, metode de osteosintez\u0103 nepotrivite cu tipul de fractur\u0103 ca \u015fi infec\u0163ia postoperatorie, sunt principalele cauze care due la neconsolidarea fracturii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Tratament<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
Evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a traumatizatului, depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de acordarea primului ajutor. Imobilizarea provizorie \u015fi transportul, prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deasebit\u0103, pentru c\u0103 mobilizarea fragmentelor m\u0103re\u015fte durerile \u015fi accentueaz\u0103 distrugerile tisulare, agrav\u00e2nd starea de soc.<\/span><\/div>\n
Imobilizarea provizorie se poate asigura cel mai bine cu atel\u0103 Thomas, care realizeaz\u0103 extensia membrului fracturat.<\/span><\/div>\n
Alte mijloce folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>atele lungi ce pot fi mulate pe membrul r\u0103nit;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>aparat gipsat circular, atel\u0103 gipsat\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>atele Cramer, f\u0103cute din s\u00e2rm\u0103, care au avantajul c\u0103 sunt atele din material plastic, simplu sau gonflabil;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>mijloace improvizate, care pot falosi orice obiect rigid (sc\u00e2nduri de lemn, rigle, placaj, be\u0163e, bastona\u015fe, umbrele, coad\u0103 de m\u0103tur\u0103, schiuri, scoar\u0163\u0103 de copac).<\/span><\/div>\n
Fixarea segmentului care urmeaz\u0103 s\u0103 fie imobilizat cu atel\u0103, se face cu fe\u015fi sau alte mijloace improvizate (fe\u015fi de p\u00e2nz\u0103, curele, cordoane etc.).<\/span><\/div>\n
Manevrele ce trebuie executate \u00eenainte de imabilizarea provizorie sunt:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>resuscitarea candiorespiratorie<\/span><\/i>, daca este nevoie, aplicarea garoului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eendep\u0103rtarea \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163ii<\/span><\/i>, este necesar\u0103 numai c\u00e2nd exist\u0103 suspiciunea prezen\u0163ei unei r\u0103ni care trebuie cur\u0103\u0163ate \u015fi pansate, sau c\u00e2nd transportul accidentatului va dura a perioad\u0103 de c\u00e2teva ore. Se v\u0103 dezbr\u0103ca mai \u00eent\u00e2i membrul s\u0103n\u0103tos \u015fi se \u00eembrac\u0103 mai \u00eent\u00e2i membrul bolnav. C\u00e2nd dezbr\u0103carea este dificil\u0103, se prefer\u0103 sacrificarea \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163ii prin descoasere sau t\u0103iere.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>axarea membrului<\/span><\/i>, se men\u0163ine genunchiul victimei \u00eentins \u015fi se trage \u00een ax. O persoan\u0103 apuc\u0103 de picior cu m\u00e2inile sprijinite de glezn\u0103 \u015fi de c\u0103lc\u00e2i. A doua trage \u00een sens contrar rad\u0103cinii coapsei, cu m\u00e2inile \u00eempreunate \u00een ching\u0103 sau cu un cerceaf introdus \u00eentre coapse. Axul membrului inferior este dreapta ce une\u015fte spina iliac\u0103 anteroposterior mijlocului rotulii \u015fi marginea intern\u0103 a piciorului (primul metatarsian).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Scopul imobiliz\u0103rii este<\/span><\/i>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>de a \u00eempedica mi\u015fc\u0103rile active \u015fi pasive, pentru a pune \u00een repaos organele \u015fi \u0163esuturile traumatizate;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>de a men\u0163ine axarea corect\u0103 a membrului, atunci c\u00e2nd fragmentele nu sunt deplasate sau c\u00e2nd au putut fi reduse corect cu ocazia acord\u0103rii primului ajutor;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>de a diminua durerile, care \u00een cazul fracturilor sunt deosebit de chinuitoare;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>de a evita complica\u0163iile pe care le poate provoca mi\u015fcarea \u00een focar a unui fragment osos rupt \u015fi devenit t\u0103ios;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>reac\u0163ion\u0103ri ale unor vase \u015fi nervi;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>sf\u00e2\u015fierea musculaturii din jurul osului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>perforarea tegumentului \u015fi transformarea fracturii \u00eenchise \u00eentr-una deschis\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>suprimarea sau atenuarea reflexelor optice \u015fi ameliorarea unor tulbur\u0103ri func\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Principiul unei imobiliz\u0103ri corecte:<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>asigurarea func\u0163iilor vitale, are prioritate fa\u0163\u0103 de alte manevre;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se va c\u0103uta ob\u0163inerea unei ax\u0103ri relative a segmentului de imobilizat, prin trac\u0163iune traumatic\u0103 \u015fi prograsiv\u0103 \u00een ax, \u00een momentul aplic\u0103rii imobiliz\u0103rii;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>pentru a avea siguran\u0163\u0103 c\u0103 fractura nu se deplaseaz\u0103 nici lateral nici \u00een jurul axului logitudinal, imobilizarea trebuie s\u0103 prind\u0103, \u00een mod obligatoriu, articula\u0163iile situate deasupra \u015fi dedesuptul focarului de fractur\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>s\u0103 fie adaptat\u0103 reliefului anatomic al regiunii accidentate;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>s\u0103 fie simpl\u0103, pentru a putea fi utilizate \u015fi de persoane mai pu\u0163in instruite;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>aparatul gipsat sau atela de imobilizare, nu trebuie s\u0103 fie compresiv, pentru a nu \u00eengreuna circula\u0163ia, sangvin\u0103 \u00eentr-un segment \u00een care exist\u0103 deja tulbur\u0103ri circulatorii secundare traumatismului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Imobilizarea provizorie:<\/span><\/i><\/div>\n
a)   Cu o singur\u0103 atel\u0103<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se preg\u0103te\u015fte o atel\u0103 lung\u0103, care s\u0103 ajung\u0103 din axil\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een picior;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se aplic\u0103 atele pe fa\u0163a lateral\u0103 (extern\u0103) a membrului inferior, dup\u0103 ce s-a introdus vat\u0103 cu talc (protejarea p\u0103r\u0163ilor moi), \u00een axil\u0103 (la cap\u0103tul atelei);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>atela se fixeaz\u0103 prin leg\u0103turi circulare la torace, bazin, coaps\u0103, genunchi \u015fi gamb\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>suplimentar este bine s\u0103 se completeze fixarea atelei cu circulare de fa\u015f\u0103 lat\u0103 petrecute \u00een jurul membrului inferior \u015fi \u00een jurul trunchiului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>pentru a evita rotirea anormal\u0103 a membrului inferior \u00een afar\u0103, se leag\u0103 ambele picioare unul de altul cu c\u00e2teva leg\u0103turi de fa\u015f\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen lipsa atelei corespunz\u0103toare ca lungime, se poate prelungi o atel\u0103 (prin suprapunerea capetelor pe o lungime de 30 cm). Cele 2 atele se fixeaz\u0103 una de alta, prin ture circulare de fa\u015f\u0103 (atelele se c\u0103ptu\u015fesc cu vat\u0103). C\u00e2nd nu se afl\u0103 la \u00eendem\u00e2na un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii, va fi folosit ca atel\u0103 membrul s\u0103n\u0103tos de care se leag\u0103 membrul bolnav.<\/span><\/div>\n
b) cu dou\u0103 atele<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>o atel\u0103 lung\u0103, extern\u0103 \u015fi una scurt\u0103 ce se aplic\u0103 pe partea intern\u0103 a membrului inferior bolnav care se \u00eentinde de la regiunea inghinal\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u0103lc\u00e2i;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>peste ambele atele se aplic\u0103 leg\u0103turi dispuse \u00een jurul toracelui, \u00een jurul bazinului, \u00een jurul coapsei, genunchiului \u015fi coapsei de aceea\u015fi parte;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se reface bandajarea circular\u0103 cu fa\u015f\u0103 a membrului inferior \u015fi a toracelui, precum \u015fi fixarea picioarelor.<\/span><\/div>\n
Tratamentul definitiv este ortopedic \u015fi mai ales chirurgical.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1. Tratamentul ortopedic<\/span><\/b><\/div>\n
\u00cen fracturile cu deplasarea fragmentelor, c\u00e2nd tratamentul chirurgical este contra indicat, se recurge la tratamentul conservator.<\/span><\/div>\n
\u00cen acest scop, pentru reducerea deplas\u0103rilor, se instaleaz\u0103 o trac\u0163iune continu\u0103 (extensie continu\u0103).<\/span><\/div>\n
Extensia se aplic\u0103, fie cu benzi de leucoplast, fie cu o bro\u015f\u0103 Kirschier (andrea sub\u0163ire metalic\u0103), trans-osos supracondilian \u015fi este prins apoi \u00eentr-o potcoav\u0103. De aceasta potcoav\u0103 se leag\u0103 o s\u00e2rm\u0103 moale, care se trece peste un scripete \u015fi de care se aga\u0163\u0103 greut\u0103\u0163i \u00een func\u0163ie de for\u0163a muscular\u0103 care trebuie \u00eenvins\u0103, nu mai mult de 1\/6 din greutatea corpului. Membrul inferior este a\u015fezat de cele mai multe ori pe o atel\u0103 Braun-Brohler. Contra extensia este realizat\u0103 de greutatea corpului.<\/span><\/div>\n
\u00cen momentul c\u00e2nd cu ajutarul controlului radiologic s-a constatat reducerea \u015fi asezarea \u00een axul normal al fracturii, ceea ce are loc \u00eentre 10-15 \u015fi 30 zile, se aplic\u0103 un aparat gipsat pelvipedios, p\u00e2n\u0103 la consolidarea focarului.<\/span><\/div>\n
\u00cen fracturile diafizare \u00eenalte, extensia se face cu membrul \u00een aduc\u0163ie accentuat\u0103 \u015fi u\u015foar\u0103 flexie, pun\u00e2nd astfel fragmentul distal \u00een continuarea celui proximal. Genunchiul se va \u0163ine \u00een rota\u0163ie extern\u0103 de 25 – 30\u00ba. Dup\u0103 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd extensia se suprim\u0103, se imobilizeaz\u0103 \u00een aparat gipsat pelvi-pedios, cu membrul \u00een aduc\u0163ie.<\/span><\/div>\n
Tratamentul ortopedic prezinta unele neajunsuri:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>necesit\u0103 o imobilizare prelungit\u0103, greu de acceptat, mai ales pentru persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, care duce la atrofiere muscular\u0103 \u015fi la redoarea genunchiului;<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eempiedic\u0103 aplicarea unui tratament func\u0163ional precoce \u015fi progresiv;<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>favorizeaz\u0103 complica\u0163iile tromboembolice;<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>impune spitalizare prelungit\u0103 \u015fi \u00eengrijiri speciale ale bolnavului, mai ales \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd sunt necesare controale radiagrafice repetate \u015fi manevre de corec\u0163ie a unghiurilor;<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>interpozi\u0163ia muscular\u0103 \u00eempiedic\u0103 consalidarea, duc\u00e2nd la pseudoartroz\u0103.<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
Date fiind aceste inconveniente ale tratamentului ortopedic, tratamentul de elec\u0163ie al acestei fracturi este chirurgical.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2. Tratamentul chirurgical<\/span><\/b><\/div>\n
Folase\u015fte reducerea deplas\u0103rilor prin manipulare direct\u0103 a fragmentelor \u015fi fixarea lor cu un mijloc metalic (plac\u0103 \u00eensurubat\u0103, tij\u0103 centromedular\u0103).<\/span><\/div>\n
Dintre metalele chirurgicale de asteosintez\u0103 se fobose\u015fte \u00een special osteasinteza cu plac\u0103 \u00eensurubat\u0103.<\/span><\/div>\n
Osteosinteza cu tij\u0103 Kuntscher \u00ee\u015fi g\u0103seste indica\u0163ia absolut\u0103 \u00een fracturile diafizare simple cu traumatism transversal sau oblic scurt, situat \u00een treimea (1\/3) medie a diafizei sau \u00een fracturile cu dublu focar. Tija Kuntscher clasic\u0103 poate s\u0103 fie folosit\u0103 \u015fi \u00een fracturile diafizare \u00eenalte. La cel pu\u0163in 5 cm sub micul trohanter, ca \u015fi \u00een fracturile joase p\u00e2n\u0103 la 15 cm deasupra interliniei genunchiului. Falosirea tijei Kuntscher necesit\u0103 a adaptare exact\u0103 a acesteia la dimensiunile canalului medular. \u00cen scopul adapt\u0103rii se folose\u015fte calibrarea canalului pe o distan\u0163\u0103 c\u00e2t mai mare, cu ajutorul alezoarelor, care trebuiesc s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 diametrul tijei cu 0,5 cm. Lungimea tijei Kuntscher se calculeaz\u0103 de la 1,5-2 cm deasupra marelui trahanter p\u00e2n\u0103 la marginea superioar\u0103 a condililului extern.<\/span><\/div>\n
Introducerea tijei Kuntscher se face fie prin deschiderea focarului de fractura, cu focar deschis, sau mai bine c\u00e2nd se dispune de instala\u0163ie Roentgen TV cu amplificator de imagine (cu focar \u00eenchis).<\/span><\/div>\n
Introducerea cu focar \u00eenchis este mai fizialogic\u0103, \u00eentrucat, nu lezeaz\u0103 vasculariza\u0163ia periostal\u0103 \u015fi prin p\u0103strarea hematomului fractutrat, permite o consalidare mai rapid\u0103 \u015fi de mai bun\u0103 calitate.<\/span><\/div>\n
Metoda \u00een focar \u00eenchis, \u00eembin\u0103 avantajele tratamentului ortopedic (consolidarea rapid\u0103 cu calus periostal) cu precizia \u015fi rigurozitatea tratamentului chirurgical.<\/span><\/div>\n
Dac\u0103 montajul este solid, imobilizarea gipsat\u0103 devine postoperator inutil\u0103, iar tratamentul recuperator poate s\u0103 \u00eenceap\u0103 a doua zi, cu contrac\u0163ii musculare izometrice \u015fi cu mobilizare activ\u0103 a articula\u0163iilor supra \u015fi subiacente focarului de fractur\u0103. Reluarea mersului cu sprijin par\u0163ial pe picior, poate s\u0103 \u00eenceap\u0103 dup\u0103 10-12 zile \u015fi apoi cu sprijin total la 3-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/span><\/div>\n
Fa\u0163\u0103 de avantajele osteosintezei anteromedulare cu tij\u0103 Kuntscher, autori ca Kempf, Grass, Leffanque (1978), au c\u0103utat extinderea falosirii \u015fi \u00een fracturile diafizare \u00eenalte ca \u015fi \u00een cele joase, precum \u015fi \u00een fracturile diafizare cominutive. \u00cen acest scop se folosesc tije anteromedulare blocate, fie inferior, fie superior, sau la ambele capete.<\/span><\/div>\n
\u00cen acelea\u015fi cazuri enumerate mai sus, se poate folosi la bolnavii politraumatiza\u0163i sau polifractura\u0163i sau la b\u0103tr\u00e2ni cu eventual succes. asteosintez\u0103 mai pu\u0163in rigid\u0103, cu tije elastice Ender, trecute supracondilian extern \u015fi intern \u00een \u201cturn Eiffel<\/i>\u201d. Fire\u015fte c\u0103 \u00een cazul utiliz\u0103rii tijelor elastice \u201cEnder\u201d tratamentul func\u0163ional va fi condus cu mai mult menajament, iar reluarea sprijinului pe picior ceva mai t\u00e2rziu la cansolidarea structurii.<\/span><\/div>\n
Osteasinteza cu plac\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte indica\u0163iile \u00een fracturile diafizare joase sau \u00eenalte, c\u00e2nd osteasinteza anteromedular\u0103 nu poate fi folasit\u0103, \u00een unele fracturi cominutive sau \u00een fracturi oblice lungi. \u00cen fracturile diafizare superioare se poate folosi osteosinteza cu plac\u0103 monobloc, cu compresiune interfragmentar\u0103 A.O.<\/span><\/div>\n
Se realizeaz\u0103 astfel fixarea facarului dup\u0103 principiul haleonului, transform\u00e2nd for\u0163ele de tensiune din focar, \u00een for\u0163e de presiune, care imobilizeaz\u0103 mai rigid focarul de fractur\u0103, favoriz\u00e2nd astfel consalidarea.<\/span><\/div>\n
De asemenea, \u00een fracturile diafizare joase, unde canalul medular se l\u0103rge\u015fte \u015fi utilizarea tijei Kuntscher este restr\u00e2ns\u0103, placa modelat\u0103 sau cuiul-plac\u0103 A.O., sau Blaunt \u015fi g\u0103se\u015fte indica\u0163ia de elec\u0163ie. \u00cen osteosintezele ferme cu plac\u0103 compresiv\u0103, c\u00e2nd montajul este robust, se poate renun\u0163a la imobilizarea \u00een aparat gipsat. Compar\u00e2nd cele dou\u0103 metode, osteosinteza anteromedular\u0103 \u015fi placa cu presiune, except\u00e2nd indica\u0163iile speciale ale pl\u0103cii, se remarc\u0103 superioritatea osteosintezei anteromedulare fa\u0163\u0103 de placa campresiv\u0103. Remodelarea ulterioar\u0103 a calusului fracturar, nu este cu nimic st\u00e2njenit\u0103 de prezen\u0163a tijei centromedulare. \u00cen vreme ce placa compresiv\u0103, \u00een timp, se poate substitui corticalei-subdiacente, care nemaifiind solicitate mecanic, (solicit\u0103rile fiind preluate de placa metalic\u0103) se sub\u0163iaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi pierde rezisten\u0163a mecanic\u0103, se spongiaz\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
3. Tratamentul de recuperare<\/span><\/b><\/div>\n
Tot at\u00e2t de important, ca \u015fi reducerea \u015fi imobilizarea fracturii este tratamentul chinezitologic \u00een scopul recuper\u0103rii func\u0163iei prin ac\u0163iunea asupra mu\u015fchilor \u015fi articula\u0163iilor. Rezultatul acestui tratament va fi cu at\u00e2t mai bun; cu c\u00e2t va fi instituit mai cur\u00e2nd \u015fi urmat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. \u00cen aproape toate cazurile, exerci\u0163iile de contrac\u0163ie muscular\u0103 pot s\u0103 fie \u00eencepute la c\u00e2teva zile de la reducerea fracturii \u015fi ele se vor adresa \u00een special grupelor musculare esentiale la nivelul segmentului fracturat, ele nu vor fi niciodata prea violente ca s\u0103 fr\u00e2neze procesul de cansolidare. De asemenea, bolnavul va fi \u00eencurajat s\u0103-\u015fi contracte musculatura membrelor libere printr-un program de gimnastic\u0103 condus de medic sau cadre specializate ale serviciului de recuperare, mobiliz\u00e2ndu-i \u015fi articula\u0163iile care nu au fost cuprinse \u00een aparatul gipsat.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 scoaterea aparatului gipsat, exerci\u0163iile musculare \u015fi articula\u0163iile vor fi intensificate, f\u0103cute f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere pe toat\u0103 durata zilei. La chineziterapie se asociaz\u0103 \u00een acela\u015fi scop recuper\u0103ri func\u0163ianale, masajul fizioterapeutic \u015fi balneoterapia.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
2. PROCESUL DE \u00ceNGRLJIRE. NO\u0162IUNI TEORETICE<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Componentele planului de ingrijire<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
1. Culegerea datelor<\/span><\/b>, se face prin discu\u0163ii directe cu bolnavul sau cu apar\u0163in\u0103torii acestuia. Se urm\u0103re\u015fte identificarea \u015fi stabilirea antecedentelor personale \u015fi a antecedentelor hetero-calaterale, motivele intern\u0103rii \u015fi istoricul bolii.<\/span><\/div>\n
2. Planificarea \u00eengrijirilor func\u0163ie de necesit\u0103\u0163i<\/span><\/b>, de o real\u0103 importan\u0163\u0103 este cunoa\u015fterea celor 14 necesit\u0103\u0163i ale omului, stabilite de Virginia Henderson, cadrul mediu sanitar fiind independent \u00een a satisface nevoile bolnavului.<\/span><\/div>\n
3. Stabilirea obiectivelor \u00een func\u0163ie de priorit\u0103\u0163i<\/span><\/b>, aceast\u0103 etap\u0103 este dirijat\u0103 \u00een dou\u0103 subetape: examinarea datelor culese cu interpretarea lor (\u0163in\u00e2nd cont \u015fi de datele \u015ftiin\u0163ifice) \u015fi stabilirea problemelor reale ce afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea pacientului \u015fi a sursei de dificultate.<\/span><\/div>\n
4. Realizarea \u00eengrijirilor<\/span><\/b>, o dat\u0103 abiectivele formulate se poate trece la realizarea \u00eengrijirilor, care reprezint\u0103 baza procesului de \u00eengrijire. De felul cum se va ac\u0163iona acum, de calitatea interven\u0163iei cadrului mediu sanitar, depinde mersul evolutiv, al bolii, spre vindecare sau cronicizare.<\/span><\/div>\n
5. Evaluarea<\/span><\/b> \u2013 analizarea \u015fi evaluarea obiectivelor propuse, permite evaluarea procesului de \u00eengrijire \u015fi aducerea de modific\u0103ri pe \u00eentreaga evolu\u0163ie a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacientului. Dup\u0103 indep\u0103rtarea placii (nu trebuie scoasa dec\u00e2t dup\u0103 18 luni) fracturile internative sunt posibile.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
3. TEHNICI DE NURSING<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n

PRIMUL AIJUTOR<\/span><\/b><\/h1>\n
<\/div>\n
Fracturi \u00eenchise<\/span><\/div>\n
Primul ajutor are ca prim obiectiv salvarea vie\u0163ii accidentatului, atunci c\u00e2nd aceasta este amenin\u0163at\u0103. Vorbind despre traumatismele membrelor, pericolul vital \u00een traumatismele extremit\u0103\u0163ilor sunt hemoragia masiv\u0103 \u015fi infec\u0163iile grave. Primele gesturi de prim ajutor vor trebui deci s\u0103 urm\u0103resc\u0103 executarea imediat\u0103 a hemoragiei \u015fi pansarea pl\u0103gilor.<\/span><\/div>\n
Imobilizarea pravizorie a fracturilor are scopul diminu\u0103rii durerilor (importan\u0163a pentru prevenirea instal\u0103rii \u015focului) \u015fi evitarea complica\u0163iilor leziunilor ini\u0163iale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Preg\u0103tirea bolnavului pentru transport<\/span><\/h5>\n
<\/div>\n
Fracturi deschise<\/span><\/b><\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
O fractur\u0103 deschis\u0103 este o urgen\u0163\u0103 care trebuie rezolvat\u0103 integral \u00een primele 6 ore de la accident prin:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eendep\u0103rtarea complica\u0163iilor generale \u015fi locale care amenin\u0163\u0103 via\u0163a traumatizatului (stop cardiorespirator, embolii, hemoragii externe) dac\u0103 este cazul;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eembr\u0103c\u0103mintea sau \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea din segmentul r\u0103nit vor fi t\u00eeiate cu un cu\u0163it, lam\u0103sau foarfec\u0103 pentru a nu provoca suferin\u0163e inutile bolnavului, plaga va fi inspectata (aspectul plagii) pentru a constata dac\u0103 exist\u0103 impurit\u0103\u0163i (p\u0103m\u00e2nt, lemn, tes\u0103turi etc.);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>exploatarea instrumental<\/span>\u0103 a pl\u0103gii cutanate (la locul accidentului), \u00een scopul prezicerii acesteia cu focarul de fractur\u0103 este interzis\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>toaleta fizic<\/span>\u0103 \u015fi chimic\u0103 a tegumentului din jurul pl\u0103gii (cu ap\u0103 \u015fi s\u0103pun, degresarea cu eter sau benzin\u0103 \u015fi dezinfectarea cu alcool, tinctur\u0103 de iod);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>toaleta fizic<\/span>\u0103 \u015fi chimic\u0103 a pl\u0103gii, se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 impurit\u0103\u0163ile libere cu instrumente sterile, se cur\u0103\u0163\u0103 plaga prin \u015ftergere cu solu\u0163ie de eter iodat sau neofalin\u0103 0,5%. Aceste solu\u0163ii nu altereaz\u0103 vitalitatea \u0163esuturilor s\u0103n\u0103toase. \u00cen caz de impregn\u0103ri cu impurit\u0103\u0163i, plaga poate fi cur\u0103\u0163at\u0103 \u015fi cu ser fiziologic, cloramin\u0103 0,2%, permanganat de K 1\/1400 de culoare roz pal. Nu trebuie pudrate pl\u0103gile cu antibiotice;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se mai sterilizeaz\u0103 a dat\u0103 tegumentul din jurul pl\u0103gii (alcool, tinctur\u0103 de iod);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se aplic<\/span>\u0103 comprese sterile (pansament). \u00cen caz de hemoragii, care intereseaz\u0103vasele mici, hemostaza se face cu un pansament compresiv. \u00cenf\u0103\u015farea se aplica \u00een mod diferit, \u00een func\u0163ie de regiunea anatomic\u0103 \u00een care exist\u0103 rana;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>imobilizare provizorie;<\/span><\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se face profilaxia antitetanic<\/span>\u0103 (este o m\u0103sura de urgen\u0163\u0103 dar ea poate fi f\u0103cut\u0103 \u015fi la e\u015falonul urm\u0103tor, dispensar spital);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>c<\/span>\u00e2nd func\u0163iile vitale nu sunt afectate \u015fi c\u00e2nd nu exist\u0103 \u015fi un traunatism abdominal, vor fi administrate antalgice (agocalmin, mialgin \u00een injec\u0163ii I.M.);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>transportul <\/span>la spital \u00een cele mai bune condi\u0163ii \u00eentr-un serviciu de traumatologie.<\/span><\/div>\n
Toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a traumatizatului, cu mult\u0103 bl\u00e2nde\u0163e \u015fi aten\u0163ie spre a nu genera complica\u0163ii (ruptura unor oase sau nervi din vecin\u0103tate). De asemenea, toate aceste manevre nu trebuiesc executate \u00een camplexitatea lor, nici la locul accidentului, nici \u00een camera de gard\u0103, dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care se \u015ftie c\u0103, dintr-un motiv sau altul, leal, nu va putea fi operat \u00een primele 4-5 ore de la accident. \u00cen mod normal ace\u015fti bolnavi trebuie opera\u0163i imediat, toaleta riguroas\u0103 a pl\u0103gii fiind f\u0103cut\u0103 de chirurg \u00een sala de opera\u0163ii ca un timp operator esen\u0163ial premerg\u0103tor fix\u0103rii osului fracturat.<\/span><\/div>\n
\u00cen aceste situa\u0163ii, care sunt curente, primul ajutor la bocul accidentului \u015fi \u00een camera de gard\u0103, trebuie s\u0103 se limiteze la sp\u0103larea rapid\u0103, prin jet, a pl\u0103gii cu solu\u0163ii antiseptice \u015fi acaperirea ei cu un pansament compresiv cu dublu rol, hemostatic \u015fi de izolare a pl\u0103gii de mediu exterior contaminat.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
ANALIZE RECOLTATE<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
GLICEMIE<\/span><\/b> – se recoltez\u0103 s\u00e2nge prin punc\u0163ie venoas\u0103, respect\u00e2nd reguli de asepsie, 2-3 ml s\u00e2nge pe NaF, iar \u00een urgen\u0163\u0103 5 ml s\u00e2nge.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
H.L.G.<\/span><\/b> – se recoltez\u0103 s\u00e2nge capilar prin \u00een\u0163epare sau se recolteaz\u0103 2 ml s\u00e2nge prin punc\u0163ie venoas\u0103 pe Na2 EDTA sau complexan.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
UREE<\/span><\/b> – se recolteaz<\/span>\u0103<\/span> prin punc\u0163ie venoas\u0103 strict cu seringa de 2 ml, perfect sterilizat\u0103 \u015fi uscat\u0103, f\u0103r\u0103 staza venoas\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
V.S.H. <\/span><\/b>– se recolteaz\u0103 s\u00e2nge prin punc\u0163ie venoas\u0103, strict cu sering\u0103 de 2 ml, perfect sterilizat\u0103 \u015fi uscat\u0103, f\u0103r\u0103 staz\u0103 venoas\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00een sering\u0103 se aplic\u0103 0,4 ml citrat de Na 3,8% + 1,6 ml s\u00e2nge,<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se scurge amestecul citrat-s\u00e2nge \u00een eprubet\u0103 \u015fi se agit\u0103 lent,<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se cronometreaz\u0103 timpul de s\u00e2ngerare \u015fi timpul de coagulare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
T.S. – prin \u00een\u0163eparea lobului urechii<\/span><\/div>\n
T.C. – prin \u00een\u0163eparea pulpei degetului<\/span><\/div>\n
Se cronometreaz\u0103 timpul de s\u00e2ngerare \u015fi respectiv timpul de coagulare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
PREG\u0102TIREA PREOPERATORIE \u015eI \u00ceNGRIJIREA POSTOPERATORIE<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
1.Preg\u0103tirea general\u0103 preoperatorie.<\/span><\/b><\/div>\n
Preg\u0103tirea general\u0103 preoperatorie, const\u0103 \u00een examenul clinic \u015fi paraclinic, preg\u0103tirea psihic\u0103, \u00eengrijiri igienice, urm\u0103rirea func\u0163ional\u0103, vital\u0103 \u015fi vegetativ\u0103, precum \u015fi observarea schimb\u0103rii \u00een starea bolnavului \u015fi regimul dietetic preoperator.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
A.   <\/span><\/span><\/b>Examenul clinic<\/span><\/b><\/div>\n
Acesta este efectuat de c\u0103tre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar \u015fi pune \u00een eviden\u0163\u0103 starea fiziologic\u0103 a bolnavului d\u00e2nd totodat\u0103 posibilitatea depist\u0103rii unor deficien\u0163e ale organismului \u015fi ale unor boli \u00eenso\u0163itoare. El este completat de examin\u0103ri paraclinice.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
B.   <\/span><\/span><\/b>Preg\u0103tirea psihic\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
Bolnavul este informat despre necesitatea interven\u0163iei chirurgicale, riscul, eventualele mutil\u0103ri \u015fi i se cere consim\u0163\u0103m\u00e2ntul.<\/span><\/div>\n
Se fixeaz\u0103 data aproximativ\u0103 a interven\u0163iei.<\/span><\/div>\n
Bolnavul este \u00eencanjurat cu solicitudine \u015fi aten\u0163ie.<\/span><\/div>\n
Se suprim\u0103 tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de nelini\u015fte.<\/span><\/div>\n
Balnavului i se creaz\u0103 a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant pl\u0103cut.<\/span><\/div>\n
I se asigur\u0103 leg\u0103tura cu apar\u0163in\u0103torii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
C.   <\/span><\/span><\/b>\u00cengrijiri igienice<\/span><\/b><\/div>\n
Dac\u0103 starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi \u00eendrumat, ajutat s\u0103 fac\u0103 baie sau du\u015f, urmat de igiena cavit\u0103\u0163ii bucale, \u00eengrijirea p\u0103rului, t\u0103ierea unghiilor.<\/span><\/div>\n
Asanarea focarului de infec\u0163ie. Se efectueaz\u0103 controlul stomatalogic la invita\u0163ia medicului \u015fi dac\u0103 este cazul, se efectueaz\u0103 control stomatabogic.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
D.   <\/span><\/span><\/b>Urm\u0103rirea func\u0163iilor vitale<\/span><\/b><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>m\u0103surarea \u015fi notarea temperaturii;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>m\u0103surarea \u015fi notarea pulsului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>observarea \u015fi notarea respira\u0163iei (la indica\u0163ia medicului);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>m\u0103surarea \u015fi notarea T.A.;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>observarea diurezei;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>observarea scaunului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.Preg\u0103tirea din preziua opera\u0163iei<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
A. Preg\u0103tirea general\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>asigurarea repaosului fizic, psihic \u015fi intelectual;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>la prescrip\u0163ia medicului, seara, se administreaz\u0103 un calmant;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>asigurarea alimenta\u0163iei necesare normale, alimente u\u015for digerabile;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>evacuarea intestinului, clism\u0103 (daca nu sunt contra indica\u0163ii);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau du\u015f pe regiuni la pat.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
B. Preg\u0103tirea local\u0103<\/span><\/b><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se cur\u0103\u0163a pielea pe regiuni. Pielea p\u0103roas\u0103 se rade cu grij\u0103, evit\u00e2ndu-se s\u0103 se produc\u0103 mici t\u0103ieturi (poart\u0103 de intrare pentru infec\u0163ie, dureroasa la efectuarea dezinfec\u0163iei);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se degreseaz\u0103 pielea cu comprese sterile \u00eembibate cu eter (cu grij\u0103 s\u0103 nu se scurg\u0103 eter pe regiunea perianal\u0103);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se dezinfecteaz\u0103 pielea cu un antiseptic (alcool, tinctur\u0103 de iod);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se acoper\u0103 c\u00e2mpul operator la indica\u0163ia medicului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Preg\u0103tirea din diminea\u0163a interven\u0163iei:<\/span><\/i><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se \u00eentrerupe alimenta\u0163ia. Bolnavul nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 cel pu\u0163in 12 ore \u00eenaintea interven\u0163iei chirurgicale;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eembr\u0103carea se face cu c\u0103ma\u015f\u0103 de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru b\u0103rba\u0163i) \u015fi \u015fosete \u00een picioare.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>protezele dentare mobile vor fi scoase, \u00eenvelite \u00eentr-o bucat\u0103 de tifon \u015fi puse \u00een noptiera bolnavului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>bijuteriile vor fi predate familiei sau administra\u0163iei spitalului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>\u00eendep\u0103rtarea lacului de pe unghii ca \u015fi a rujului de pe buze (prezen\u0163a lor face dificil\u0103 depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoz\u0103 la nivelul extremit\u0103\u0163ilor);<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mic\u0163iune voluntar\u0103 sau se efectueaz\u0103 sondaj vezical;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>se va administra hipnotic opiaceu (morfin\u0103, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se administreaz\u0103 un vagolitic (atropina). Dozele \u015fi ora inject\u0103rii sunt indicate de medicul anestezist.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
3. Preg\u0103tirea special\u0103 a bolnavilor cu risc operator (tara\u0163i)<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cengrijirile acordate acestora, urm\u0103resc s\u0103 corecteze deficien\u0163ele organismului \u015fi s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator \u015fi pentru a evita complica\u0163iile ce se pot produce, at\u00e2t \u00een timpul interven\u0163iei c\u00e2t \u015fi dup\u0103 aceasta.<\/span><\/div>\n
\u00cengrijirile postoperatorii sunt:<\/span><\/b><\/div>\n
\u00cencep imediat dup\u0103 interven\u0163ia chirurgical\u0103 \u015fi dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la vindecarea complet\u0103 a bolnavului. \u00cengrijirile postoperatorii se accord\u0103 pentru restabilirea func\u0163iilor organismului, asigurarea cicatriz\u0103rii normale a pl\u0103gii \u015fi prevenirea complica\u0163iilor. Balnavul operat sub anestezie general\u0103, trebuie supravegheat cu toat\u0103 aten\u0163ia p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia reflexelor (de degluti\u0163ie, tuse, faringian \u015fi cornean), p\u00e2n\u0103 la revenirea camplet\u0103 a st\u0103rii de con\u015ftien\u0163\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een orele care urmeaz\u0103, de altfel transportul din sala de apera\u0163ie se execut\u0103 dup\u0103 revenirea acestor reflexe.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
4. SUPRAVEGHEREA A TREI BOLNAVI CU DIAGNOSTICUL DE FRACTUR\u0102 DIAFIZAR\u0102 DE FEMUR<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
4.1. CAZUL NR. 1<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Bolnavul C.V. de 69 de ani din Suceava, pensionar, este internat pe data de 18.06.2002, cu diagnosticul de fractur\u0103 diafizar\u0103 femural\u0103 dreapt\u0103 1\/3 medie.<\/span><\/div>\n
Motivele intern\u0103rii<\/span><\/b>: durere vie \u00een 1\/3 coapsa dreapt\u0103, mobilitate anormal\u0103, impoten\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103, tumefac\u0163ie.<\/span><\/div>\n
A.H.C.<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>congestie pulmonar\u0103 cu 6 ani \u00een urm\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>neag\u0103 alte afec\u0163iuni.<\/span><\/div>\n
A.P.:<\/span><\/b><\/div>\n
Condi\u0163ii de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103<\/span><\/b>: bune.<\/span><\/div>\n
Comportare fa\u0163\u0103 de mediu<\/span><\/b>: bune.<\/span><\/div>\n
Istoricul bolii<\/span><\/b>: \u00cen cursul zilei, cade din mers pe trotuar, acuz\u0103 dureri vii la 1\/3 coaps\u0103 dreapt\u0103, mobilitate anormal\u0103, impoten\u0163\u0103 func\u0163ianal\u0103, motive pentru care se prezint\u0103 \u00een sec\u0163ia de ortopedie, unde se decide internarea sa \u015fi tratamentul chirurgical care const\u0103 \u00een reducere, osteosintez\u0103 cu tij\u0103 Kuntscher, tehnic\u0103 operatorie \u00een focar \u00eenchis. \u00cen serviciul de urgen\u0163\u0103 se efectueaz\u0103 mobilizare cu atel\u0103 Kramer.<\/span><\/div>\n
Examenul local:<\/span><\/b> – deformarea coapsei, valvus 1\/3 medie cu mobilitate anormal\u0103, impoten\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103, puls prezent la artera pedicoas\u0103.<\/span><\/div>\n
Epicriza<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>este externat \u00een stare ameliorat\u0103, cu recomand\u0103rile:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>mobilitate activa la marginea patului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>reluarea mersului cu sprijin \u00een c\u00e2rje, f\u0103r\u0103 s\u0103 calce pe piciorul drept 2 \u00bd luni;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>scoaterea firelor la 16 zile de la opera\u0163ie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Nr.<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
NECESIT\u0102\u0162I<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
DEPENDENT<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
INDEPENDENT<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A respira<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Respira\u0163ia 15\/min<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
2<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se alimenta<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>alimenta\u0163ie activ\u0103 la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
3<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A elimina<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>diurez\u0103 1400 mm\/24 h<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span>scaun 1\/24 h<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
4<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se mi\u015fca \u015fi rnen\u0163ine o bun\u0103 postur\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>imobilizarea \u00een atel\u0103 Kisman<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
5<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A dormi, a se odihni<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>insomnie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
6<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se \u00eembr\u0103ca, dezbr\u0103ca<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>impoten\u0163\u0103 func\u0163io-nal\u0103 a membrului pelvin drept<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
7<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Men\u0163inerea temperaturii \u00een limitele normale<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
T= 36.50<\/sup>C -36.90<\/sup>C<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
8<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A fi curat \u00eengrijit<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>infirmier\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
9<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A evita pericolele<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>necesit\u0103 suprave-ghere<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
10<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A comunica cu cei asemeni \u0163ie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>comunic\u0103 cu cei din jur<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
11<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A practica religia<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este ortodox<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
12<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A te preocupa de realizarea proprie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este receptiv la indica\u0163iile cadrelor medicale<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
13<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se recrea<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>Imobilizat la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
14<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A \u00eenv\u0103\u0163a<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
<\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>educa\u0163ie sanitar\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
4.2. CAZUL NR. 2<\/span><\/b><\/div>\n
Bolnava R.V. de 62 de ani din mediul urban, pensionar\u0103, este internat\u0103 pe data de 20.05.2002, cu diagnosticul de fractur\u0103 trahanterodiafizar\u0103 femur st\u00e2ng (veche de o zi).<\/span><\/div>\n
Motivele intern\u0103rii<\/span><\/b>: dureri, deformare \u015fi atitudine vicioas\u0103 la nivelut coapsei st\u00e2ngi.<\/span><\/div>\n
A.H.C.<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>f\u0103r\u0103 semne clinice.<\/span><\/div>\n
A.P.<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>menapauz\u0103 la 50 ani.<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>H.T.A. 21\/14 cmHg pentru care se administreaz\u0103 Hipazim 2 tablete \u015fi Propanolol 40 mg (1\/2 tablete\/zi).<\/span><\/div>\n
Condi\u0163ii de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103<\/span><\/b>: bune.<\/span><\/div>\n
Comportare fa\u0163\u0103 de mediu<\/span><\/b>: alergic\u0103 la penicilin\u0103.<\/span><\/div>\n
Istoricul bolii<\/span><\/b>: bolnava declar\u0103 c\u0103 \u00een urm\u0103 cu o zi a suferit un traumatism prin c\u0103dere de la acela\u015fi nivel cu impact pe soldul st\u00e2ng, dup\u0103 care a prezentat simptomele men\u0163ionate mai sus, pentru care este transportat\u0103 de urgen\u0163\u0103 la spital, unde pe baza examenului clinic \u015fi radiologic s-a stabilit diagnosticul de fractur\u0103 trohanterodiafizar\u0103 femur st\u00e2ng \u015fi a fost \u00eendrumata spre sec\u0163ia de ortopedie, pentru tratament. I s-a efectuat reducerea s\u00e2nger\u00e2nd\u0103 si osteosintez\u0103 cu s\u00e2rma plat\u0103.<\/span><\/div>\n
Examenul local<\/span><\/b> \u2013 atitudine vicioas\u0103, cu rota\u0163ie extern\u0103 a membrului pelvin st\u00e2ng, deformare \u015fi scurtare.<\/span><\/div>\n
Epicriza<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>mobilitate activa la marginea patului;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>reluarea mersului cu sprijin \u00een c\u00e2rje, f\u0103r\u0103 s\u0103 calce pe piciorul st\u00e2ng 1 \u00bd luni;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>scoaterea firelor la 16 zile de la opera\u0163ie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Nr.<\/span><\/b><\/div>\n
Crt<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n

NECESIT\u0102\u0162I<\/span><\/h3>\n<\/td>\n

\n

DEPENDENT<\/span><\/h3>\n<\/td>\n

\n
INDEPENDENT<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n

A respira<\/span><\/h4>\n<\/td>\n

\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Respira\u0163ia 15 resp\/min<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
2<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A bea, a m\u00e2nca<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>alimenta\u0163ie activ\u0103 la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
3<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A elimina<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>diurez\u0103 1400 ml\/24h<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span>scaun 1\/24h<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
4<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se mi\u015fca \u015fi a men\u0163ine o bun\u0103 postur\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>imobilizare \u00een atel\u0103 Kisman<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
5<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se \u00eembr\u0103ca \u015fi a se dezbr\u0103ca<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>impoten\u0163\u0103 func\u0163i-onal\u0103 a membrului pelvin st\u00e2ng<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
6<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A dormi \u015fi a se odihni<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>insomnie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
7<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A-\u015fi men\u0163ine tempe-ratura corpului \u00een limite normale<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
T = 36,5\u00baC \u2013 36,9\u00baC<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
8<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A fi curat, a-\u015fi proteja tegumentele<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>infirmiera<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
9<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A comunica cu semenii<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>comunic\u0103 cu cei din jur<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
10<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A evita pericolele<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>necesit\u0103 suprave-ghere<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
11<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A-\u015fi practica religia<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este ortodox<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
12<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A fi util<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este receptiv la indica\u0163iile cadrelor medicale<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
13<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se recrea<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>imobilizare la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
14<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A \u00eenv\u0103\u0163a<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
Par\u0163ial dependent:<\/span><\/div>\n
– educa\u0163ia sanitar\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
4.3. CAZUL NR. 3<\/span><\/b><\/div>\n
Bolnavul C.V. de 46 de ani din Suceava, este internat pe data de 01.06.1999. cu diagnosticul de fractur\u0103 de femur drept (operat\u0103). La externare diagnosticul este de pseudoartroz\u0103 vascular\u0103 1\/3 inferioar\u0103 femur drept.<\/span><\/div>\n
Motivele intern\u0103rii<\/span><\/b>: extragerea materialului de osteosintez\u0103.<\/span><\/div>\n
A.H.C.:<\/span><\/b><\/div>\n
–<\/span><\/b><\/div>\n
A.P.<\/span><\/b><\/div>\n
–<\/span><\/b><\/div>\n
Condi\u0163ii de via\u0163\u0103 \u015fi munc\u0103<\/span><\/b>: bune.<\/span><\/div>\n
Comportare fa\u0163\u0103 de mediu<\/span><\/b>: bune.<\/span><\/div>\n
Istoricul bolii<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
–<\/span><\/div>\n
Examenul local<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
–<\/span><\/div>\n
Epicriza<\/span><\/b>: Pacientul este internat \u00een serviciul de ortopedie, cu diagnasticul de pseudoartroz\u0103 vascular\u0103 1\/3 inferioar\u0103 femur drept, pe data de 02.06.2002, pentru extragerea tijei Kuntsaher, axarea fragmentelor osoase, fixarea \u00een tija Kuntscher, recalibrat\u0103 \u015fi dimensionat\u0103.<\/span><\/div>\n
Recomand\u0103ri<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>va merge c\u0103lc\u00e2nd pe membrul pelvin operat la \u00eenceput, posterior, folosind bastonul pe partea dreapt\u0103;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>dup\u0103 14 zile va reveni la control;<\/span><\/div>\n
\u00d8      <\/span><\/span>scoaterea firelor la 16 zile dup\u0103 opera\u0163ie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Nr.<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n<\/td>\n
\n

NECESIT\u0102\u0162I<\/span><\/h3>\n<\/td>\n

\n

DEPENDENT<\/span><\/h3>\n<\/td>\n

\n
INDEPENDENT<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
1<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n

A respira<\/span><\/h4>\n<\/td>\n

\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Respira\u0163ia 15 resp\/min<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
2<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A bea, a m\u00e2nca<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>alimenta\u0163ie activ\u0103 la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
3<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A elimina<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>diureza 1350 ml\/24h<\/span><\/div>\n
–         <\/span><\/span>scaun 1\/24h<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
4<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se mi\u015fca \u015fi a men\u0163ine o bun\u0103 postur\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>imobilizare \u00een atel\u0103 Kisman<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
5<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se \u00eembr\u0103ca \u015fi a se dezbr\u0103ca<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>impoten\u0163\u0103 func\u0163i-onal\u0103 a membrului pelvin drept<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
6<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A dormi \u015fi a se odihni<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>insomnie<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
7<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A-\u015fi men\u0163ine temperatura corpului \u00een limite normale<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
T = 36,5\u00baC \u2013 36,9\u00baC<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
8<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A fi curat, a-\u015fi proteja tegumentele<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>infirmiera<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
9<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A comunica cu semenii<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>comunic\u0103 cu cei din jur<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
10<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A evita pericolele<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>necesit\u0103 supraveghere<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
11<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A-\u015fi practica religia<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este ortodox<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
12<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A fi util<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>este receptiv la indica\u0163iile cadrelor medicale<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
13<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A se recrea<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–         <\/span><\/span>imobilizare la pat<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
14<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
A \u00eenv\u0103\u0163a<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
–<\/span><\/b><\/div>\n<\/td>\n
\n
Par\u0163ial dependent:<\/span><\/div>\n
– educa\u0163ia sanitar\u0103<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
5. BIBLIOGRAFIE<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
1.      <\/span><\/span>Prof. dr. A. Denischi \u2013 Tratat de patologie chirurgical\u0103, vol III,<\/span><\/div>\n
                                                     Ed. Medical\u0103, 1988<\/span><\/div>\n
2.      <\/span><\/span>G.A. Balt\u0103 \u2013 Tehnica \u00eengrijirii bolnavului<\/span><\/div>\n
3.      <\/span><\/span>M. Mih\u0103ilescu \u2013 Chirurgia pentru cadre medii<\/span><\/div>\n
4.      <\/span><\/span>L. Titirc\u0103 \u2013 Urgen\u0163e medico-chirurgicale<\/span><\/div>\n
5.      <\/span><\/span>L. Titirc\u0103 \u2013 Tehnici de evaluare \u015fi \u00eengrijire acordate de asisten\u0163ii<\/span><\/div>\n
                                                     mendicali<\/span><\/div>\n
6.      <\/span><\/span>L. Titirc\u0103 \u2013 Manual de \u00eengrijiri speciale acordate pacien\u0163ilor de asisten\u0163ii<\/span><\/div>\n
                                                     medicali<\/span><\/div>\n
7.      <\/span><\/span>*** \u2013 Chirurgie, manual<\/span><\/div>\n
8.      <\/span><\/span>*** \u2013 Fi\u015fe de observa\u0163ie pentru cazuri practice<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
Powered by http:\/\/www.referat.ro\/<\/a><\/span><\/div>\n
cel mai tare site cu referate<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CUPRINS 1. Partea teoretic\u0103                         1.1.      No\u0163iuni de anatomie                         1.2.      Fractura, generalit\u0103\u0163i. Defini\u0163ie. Clasificare.                                    Simptomatologie 1.3.            Fracturile diafizare ale femurului. Defini\u0163ie.                                    Etiopatogenie. Simptomatologie. Diagnostic.                                    Evolu\u0163ie. Complica\u0163ii.                                                1.3.1. Tratament ortopedic. Tratament                                                            chirurgical. Tratament de recuperare. 2. Procesul de \u00eengrijire \u2013 No\u0163iuni teoretice. 3. Tehnici de nursing                         3.1.      Primul ajutor                         3.2.      Analize recoltate                         3.3.      Preg\u0103tire preoperatorie                         3.4.      \u00cengrijirea postoperatorie 4. Supravegherea a unui numar de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107707"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107707"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107707\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}