{"id":107547,"date":"2018-02-18T10:10:00","date_gmt":"2018-02-18T10:10:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:36:13","modified_gmt":"2023-01-08T10:36:13","slug":"teoria-regimurilor-internationale-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/teoria-regimurilor-internationale-2\/","title":{"rendered":"Teoria Regimurilor Interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n

\n
\n
\u00cen \u00eencercarea de a urm\u0103ri modul \u00een care statele institu\u0163ionalizeaz\u0103 \u00eentre\u0163inerea rela\u0163iilor, John Ruggie a introdus \u00een 1975 sintagma de regim interna\u0163ional<\/i>. Potrivit celei mai cunoscute defini\u0163ii,acestea sunt: seturi de principii,norme,reguli de proceduri de luare a deciziior, implicite sau explicite,\u00een jurul c\u0103rora converg a\u015ftept\u0103rile actorilor \u00eentrun anumit domeniu al Rela\u0163iilor Interna\u0163ionale. Regimurile se pot construi \u00een orice domeniu al vie\u0163ii interna\u0163ionale, fie c\u0103 este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunica\u0163ii etc. Ele sunt destinate a stipula condi\u0163iile \u00een care poate fi reglementat\u0103 o problem\u0103 oarecare de interes comun a statelor. Pentru construirea unui regim interna\u0163ional este nevoie, a\u015fadar, ca dou\u0103 sau mai multe state s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 se confrunt\u0103 cu aceea\u015fi problem\u0103, c\u0103 aria de \u00eentindere a acesteia o dep\u0103\u015fe\u015fte pe a fiec\u0103rui dintre actori \u015fi c\u0103 rezolvarea ei este posibil\u0103 doar cooperarea celor afecta\u0163i. Regimul se constituie \u00een momentul \u00een care statele reglementeaz\u0103 \u00een comun a\u015ftept\u0103rile \u015fi obliga\u0163iile reciproce, condi\u0163iile \u00een care vor coopera<\/a> \u00een viitor pt abordarea acestei probleme. Din defini\u0163ia dat\u0103 de Krasner se poate observa c\u0103 el identific\u0103 m multe tipuri d reglement\u0103ri, \u00een func\u0163ie de nivelul de generalitate la care se aplic\u0103. Pt o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere, Krasner ofer\u0103 exemplul condi\u0163iilor \u00een care func\u0163iona Acordul General asupra Tarifelor \u015fi Comer\u0163ului(GATT), transformat ulterior \u00een Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului (OMC). Dintre toate elementele pe baza c\u0103rora func\u0163ioneaz\u0103 un regim, principiile sunt cele mai abstracte. \u00cen ceea ce prive\u015fte GATT, ar fi vorba de reducerea p\u00een\u0103 la desfiin\u0163area a barierelor tarifare \u015fi nontarifare din calea comer\u0163ului interna\u0163ional. \u00cen constituirea regulilor definitorii pt reg interna\u0163ionale, punctul de plecare este, de obicei, un set de cutume interna\u0163ionale, obiceiuri necodificate \u00een acorduri, dar care presupun un nivel minim de cooperare. Beneficiile se traduc mai ales \u00een sc\u0103derea costurilor de tranzac\u0163ionare ce apar \u00een orice interac\u0163iune. Prin cre\u015fterea \u00eencrederii reciproce \u015fi a cooper\u0103rii interna\u0163ionale, socializarea contribuie la schimbarea logicii \u201cc\u00ee\u015ftigurilor relative\u201d cu una a \u201cc\u00ee\u015ftigurilor absolute\u201d. Statele nu sunt singurii actori care \u00ee\u015fi institu\u0163ionalizeaz\u0103 normele pe care le respect\u0103 unii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii. \u00cen domenii ale interac\u0163iunii transfrontaliere, companiile bancare, de asigur\u0103ri sau de transpori, de exemplu, intra \u00een mod necesar \u00een contact unele cu altele. Scopul comun al activita\u0163ii iar face pe ace\u015fti actori,afirm\u0103 unii dintre cercet\u0103torii \u00een domeniu, s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 anumite reguli la nivel transfrontalier \u00een rela\u0163iile dintre ele, cre\u00eend \u201cregimuri transna\u0163ionale\u201d. Se observ\u0103 astfel c\u0103 teoriile regimurilor, ca \u015fi celelalte abord\u0103ri din Rela\u0163iile Interna\u0163ionale, iau \u00een considerare o cre\u015ftere a importan\u0163ei actorilor nonstatali, \u00een particular \u00een procesele cunoscute ale globaliz\u0103rii. Cooperarea sub forma regimurilor poate fi \u00eent\u00eelnit\u0103 practice \u00een orice domeniu al interac\u0163iunii dintre state-economic, mediu, comunica\u0163ii, depturile omului \u015f.a.m.d. Reg.Interna\u0163. au fost definite, astfel, drept construc\u0163ii institu\u0163ioanale \u00eentre doi sau mai multi actori care formalizez\u0103 un set de reguli pe care trebuie s\u0103 le respecte p\/t a atinge un obiectiv comun. \u00cen cazul securit\u0103\u0163ii, regimurile func\u0163ioneaz\u0103 ca mediul reglementat de discu\u0163ii \u015fi negocieri prin care se \u00eencearc\u0103 reducerea ne\u00eencrederii \u015fi fricii reciproce. Func\u0163ionarea unui regim de securitate se bazeaz\u0103 pe tradi\u0163ia ra\u0163ionalist\u0103 gro\u0163ian\u0103 ce afirm\u0103 necesitatea cooper\u0103rii \u00een atingerea unui obiectiv comun.P\/t aceasta nu este nevoie de un nivel foarte ridicat de \u00eencredere \u00een ceilal\u0163i participan\u0163i, presupun\u00eendu-se existen\u0163a mecanismelor de control reciproc al angajamentelor. Gradul de eficien\u0163\u0103 al unui regim depinde, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de disponibilitatea statelor de a negocia \u015fi de a-\u015fi respecta angajamentele. \u00cen special \u00eentr-un domeniu sensibil cum este cel al securit\u0103\u0163ii, aceste discu\u0163ii sunt dificile, acordurile ating\u00eendu-se dup\u0103 multe eforturi.Prin urmare, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 actorii \u00ee\u015fi rezerv\u0103 dreptul de a-\u015fi p\u0103stra deschis \u015fi alte op\u0163iuni p\/t a se pune la ad\u0103post de amenin\u0163\u0103ri, precum participarea la ini\u0163iative militare sau la angajamente de securitate colectiv\u0103. Actorii ra\u0163ionali care sunt statele exploreaz\u0103 astfel mai multe posibilit\u0103\u0163i p\/t a-\u015fi asigura propria suprave\u0163uire, accentele c\u0103z\u00eend pe o institu\u0163ie sau alta, \u00een func\u0163ie de modul \u00een care se identific\u0103 riscurile cu care se confrunt\u0103 \u015fi modalit\u0103\u0163ile de a le gestiona c\u00eet mai eficient.<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen \u00eencercarea de a urm\u0103ri modul \u00een care statele institu\u0163ionalizeaz\u0103 \u00eentre\u0163inerea rela\u0163iilor, John Ruggie a introdus \u00een 1975 sintagma de regim interna\u0163ional. Potrivit celei mai cunoscute defini\u0163ii,acestea sunt: seturi de principii,norme,reguli de proceduri de luare a deciziior, implicite sau explicite,\u00een jurul c\u0103rora converg a\u015ftept\u0103rile actorilor \u00eentrun anumit domeniu al Rela\u0163iilor Interna\u0163ionale. Regimurile se pot construi \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107547"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107547"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107547\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}