{"id":107546,"date":"2018-02-18T10:11:00","date_gmt":"2018-02-18T10:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:36:13","modified_gmt":"2023-01-08T10:36:13","slug":"geopolitica-petrolului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/geopolitica-petrolului-2\/","title":{"rendered":"Geopolitica petrolului."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Blestemul resurselor – statele care au cea mai pu\u0163in\u0103 democra\u0163ie \u00een interior, sunt statele care de\u0163in resurse minerale, deoarece aceste state \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea institu\u0163iilor \u015fi valorilor democratice, a unei economii func\u0163ionale \u015fi a libert\u0103\u0163ilor politice: libertatea civil\u0103, respectarea legii, protec\u0163ia propriet\u0103\u0163ii private \u015fi participarea politic\u0103. 34 de \u0163\u0103ri sub-dezvoltate de\u0163in resurse importante de petrol \u015fi gaz \u015fi constituie cel pu\u0163in 30 % venitul ob\u0163inut din export. 12 \u0163\u0103ri se confrunt\u0103 cu o s\u0103r\u0103cie pustiitoare, unde venitul anual pe persoan\u0103 este doar de 1500 de dolari americani \u015fi aproximativ jum\u0103tate din popula\u0163ia lor tr\u0103ie\u015fte cu mai pu\u0163in de 1$ dolar pe zi.
\u00cen acela\u015fi timp dou\u0103 treimi din 34 de \u0163\u0103ri nu sunt democratice, \u015fi din cele care sunt numai trei (Ecuador, \u015fi Trinidad \u015fi Tobago) se situeaz\u0103 pe la mijlocul  clasific\u0103rii mondiale a  libert\u0103\u0163ii politice conform clasific\u0103rii elaborate<\/a> de Casa Libert\u0103\u0163ii.
Exemple: Angola \u015fi Republica Democrat\u0103 Congo, abia acum s-au debarasat de r\u0103zboiul civil. statele bogate \u00een resurse petroliere, ap\u0103rute dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice la fel se confrunt\u0103 cu subdezvoltarea institu\u0163iilor democratice , precum este Libia \u015fi Arabia Saudit\u0103, \u015fi alte \u0163\u0103ri din Orientul Mijlociu  (Iran , \u015fi nu demult Irak, unde acum se \u00eencearc\u0103 de a implementa o democra\u0163ie.<\/p>\n

Agen\u0163iile specializate au prezis c\u0103 acoperirea satisf\u0103c\u0103toare a cerin\u0163elor globale de energie va necesit\u0103 o cre\u015ftere anual\u0103 de produc\u0163ie de petrol de 1,9% \u015fi a produc\u0163iei de gaze naturale de 2,2%. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, extrac\u0163ia zilnic\u0103 a \u0163i\u0163eiului va trebui s\u0103 creasc\u0103 de la 80 la 124 milioane de barili pe zi (la moment \u0163\u0103rile OPEC produc zilnic 29,56 milioane de barili pe zi). Deoarece z\u0103c\u0103mintele de petrol au fost exploatate cu mare intensitate \u00een ultimul secol, unii exper\u0163i sunt convin\u015fi c\u0103 o cre\u015ftere de asemenea anvergur\u0103 a produc\u0163iei este imposibil\u0103. Investi\u0163iile necesare sunt uria\u015fe. Pentru a satisface cerin\u0163ele mondiale de petrol \u015fi gaze \u00een urm\u0103torii 20 de ani, companiile de specialitate vor trebui s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii noi de circa 4000 de miliarde de dolari pentru foraje, infrastructur\u0103 de transport \u015fi rafin\u0103rii. Ini\u0163ial, terenurile u\u015for accesibile din zona Golfului Persic, din Africa \u015fi din America de Sud au fost exploatate preferen\u0163ial. O mare parte din bazinele respective au fost epuizate. Capacitatea de produc\u0163ie a terenurilor tradi\u0163ionale poate fi m\u0103rit\u0103 par\u0163ial prin exploatarea altor c\u00e2mpuri din zonele respective, de exemplu terenuri care au z\u0103c\u0103minte mai reduse, care se afl\u0103 la ad\u00e2ncimi mai mari sau care se afl\u0103 sub ap\u0103. Dar pentru a acoperi satisf\u0103c\u0103tor cerin\u0163ele viitoare, nu este suficient sa se extind\u0103 exploatarea \u00een regiunile tradi\u0163ionale, ci este imperativ s\u0103 se dezvolte \u015fi alte zone geografice cu z\u0103c\u0103minte de hidrocarburi.<\/p>\n

\u00cen  ultima  decad\u0103,  dou\u0103  regiuni  noi  produc\u0103toare  de  petrol  \u015fi  gaze  naturale  au  fost descoperite \u00een jurul M\u0103rii Caspice \u015fi \u00een Siberia (de men\u0163ionat faptul c\u0103 \u00een Siberia se observ\u0103 o confruntare  \u00eentre japonezi \u015fi chinezi \u00een gestionarea acestor resurse prin investi\u0163ii masive, iar \u00een jurul Marii Caspice se observ\u0103 o lupt\u0103 acerb\u0103 dintre statele ce au nemijlocit la hotarele lor apele Caspice, precum \u015fi un interes sporit a SUA.<\/p>\n

\u00cen 1974, r\u0103zboiului israeliano-arab, exportatorii arabi au instituit un embargo petrolier care a destabilizat economia mondial\u0103.<\/p>\n

Pre\u0163ul \u0163i\u0163eiului a crescut de la 5 la 20 dolari pentru un baril. Puterile occidentale erau gata s\u0103 invadeze militar terenurile petroliere din Orientul Mijlociu s\u0103 achizi\u0163ioneze cu for\u0163\u0103 sondele de petrol. Numai riscul unei confrunt\u0103ri cu fosta URSS a prevenit invazia militar\u0103 preconizat\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpul revolu\u0163iei Iraniene din 1979, \u0163i\u0163eiul exportat a ajuns s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 cu 34 dolari pe baril. La acest pre\u0163, \u0163\u0103rile din  Organiza\u0163ia \u0162\u0103rilor Exportatoare de Petrol (OPEC), acumul\u00e2nd un venit anual din exportul de petrol de 750 miliarde dolari, au ini\u0163iat cea mai mare redistribuire a bog\u0103\u0163iei din istoria omenirii.<\/p>\n

\u015ei \u00een anul 1991 , primul r\u0103zboi din Golf a contribuit la cre\u015fterea \u00eensemnat\u0103 a petrolului. Aceste trei evenimente, \u00eenso\u0163ite de cre\u015fterea subit\u0103 a pre\u0163ului la petrol, au produs recesiuni economice mondiale.<\/p>\n

De\u015fi exportatorii de petrol din Rusia, Azerbaidjan \u015fi Kazahstan au o oarecare capacitate de a influen\u0163a costul \u0163i\u0163eiului pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103, carterul OPEC r\u0103m\u00e2ne factorul  dominant \u00een stabilirea pre\u0163ului la petrolul exportat. \u00cen afara exportatorilor din jurul Golfului Persic, OPEC include \u015fi \u0163\u0103ri precum Algeria, Libia, Venezuela, Nigeria \u015fi Indonezia<\/p>\n

To\u0163i exportatorii prefer\u0103 ca pre\u0163ul \u0163i\u0163eiului s\u0103 fie c\u00e2t mai ridicat (de men\u0163ionat faptul c\u0103 pre\u0163ul petrolului la data de 27 martie 2005 a atins nivelul record de p\u00e2n\u0103 acum \u015fi anume 51,76 dolari pe un baril<\/p>\n

Importan\u0163a petrolului pentru Statele Unite ale Americii<\/p>\n

Industria petrolier\u0103 s-a n\u0103scut \u00een Statele Unite ale Americii (SUA) \u00eenc\u0103 de pe timpul R\u0103zboiului Civil. La \u00eenceput SUA era cel mai mare produc\u0103tor \u015fi exportator de produse petroliere, SUA a furnizat  petrol, \u00een baza c\u0103reia For\u0163ele Aliate au ob\u0163inut victoria \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen 1920 SUA producea 64 % din volumul total al produc\u0163iei petroliere din lume.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een anii \u201920 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial ai secolului trecut Statele Unite era un lider \u00een producerea \u015fi \u00een exportul produselor petroliere, apoi \u00een zilele de azi Statele Unite a devenit unul din cei mai mari importatori de \u0163i\u0163ei din lume. Ca confirmare, \u00een Statele Unite, cererea de petrol pentru anul 2004  a constituit 20 milioane barili (1 baril=160 litri) de petrol pe zi, \u00een compara\u0163ie cu 18,5 milioane barili de petrol pe zi \u00een anul 2002. Pe c\u00e2nd producerea intern\u0103 de petrol \u00een zilele de azi nu dep\u0103\u015fe\u015fte 5,9 milioane barili de petrol pe zi, spre exemplu \u00een luna septembrie 2004, \u00een SUA s-a \u00eenregistrat cea mai mic\u0103 cantitate de petrol extras din ultimii 55 ani, \u00eenregistr\u00e2nd doar 4,85 milioane de barili pe zi.<\/p>\n

La momentul de fa\u0163\u0103 din consumul total de produc\u0163ie petrolier\u0103 aproximativ 60 % \u00eei revine petrolului importat. \u015ei de remarcat faptul, c\u0103 cre\u015fterea pre\u0163ului mondial la \u0163i\u0163ei este o palm\u0103 grea pentru economia Statelor Unite. \u00cen acest sens SUA nu este cointeresat\u0103 \u00een cre\u015fterea pre\u0163urilor la petrol \u015fi de aceea politica Statelor Unite e orientat\u0103 \u00een \u201eacapararea\u201d de c\u0103tre companiile americane a c\u00e2t mai multor sonde de petrol din \u00eentreaga lume , cu scopul de a putea manevra pre\u0163urile de petrol.<\/p>\n

Care sunt totu\u015fi rezervele de petrol \u00een SUA? Desigur cele mai mari rezerve se afl\u0103 \u00een Alaska, care de altfel dup\u0103 cum bine se \u015ftie a fost achizi\u0163ionat\u0103 de la Imperiul Rus pe la mijlocul secolului XIX cu doar 6,2 milioane de dolari, care ast\u0103zi valoreaz\u0103 doar cu 11300 de barili de petrol. Cea mai mare rezerv\u0103 de petrol se afl\u0103 \u00een Golful Prudhoe, Alaska cu cele 10 miliarde de barili, partea de Est a Texasului care are o rezerv\u0103 de 6 miliarde barili. Dac\u0103 compar\u0103m cu cea mai mare rezerv\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, acea care se afl\u0103 \u00een Arabia Saudit\u0103, Ghawar cu cele 83 miliarde barili diferen\u0163a este uluitoare, de aici este evident c\u0103 SUA nu poate s\u0103 se bazeze foarte mult pe sursele proprii de petrol. Cea mai mare rezerv\u0103 de petrol a SUA, care se afl\u0103 \u00een Alaska, este doar pe locul 21 \u00een lume dup\u0103 cantitatea de petrol de\u0163inut\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103  atentatele  de  la  11  Septembrie  2001,  Statele  Unite  au introdus toate statele cu regimuri ne democratice \u015fi cu regimuri ostile SUA \u00een a\u015fa numit\u0103 \u201eAx\u0103 a R\u0103ului\u201d.<\/p>\n

Cadrul teoretic al acestei doctrine a fost elaborat \u00een \u201eProiectul pentru un nou secol american\u201d Afganistanul a fost prima etap\u0103 \u00een r\u0103zboiul declarat de Washinton terorismului. Nu \u015fi ultima, au precizat imediat responsabilii de la Washington. Desemnarea urm\u0103toarei \u0163inte nu s-a f\u0103cut mult a\u015fteptat\u0103, dar a fost mult discutat\u0103 \u015fi mult dezb\u0103tut\u0103. S-a vorbit mai \u00eent\u00e2i despre Asia de Sud-Est. Anali\u015ftii au subliniat faptul c\u0103 organiza\u0163iile teroriste din Filipine, Indonezia \u015fi Malaezia se afl\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu re\u0163eaua lui Osama ben Laden. Totu\u015fi, Administra\u0163ia Bush a p\u0103rut mult mai interesat\u0103 de Irak, cu toate c\u0103 serviciile secrete americane au confirmat, \u00een prim\u0103vara anului 2002, c\u0103 nu dispun de nici un fel de probe ale implic\u0103rii regimului de la Bagdad \u00een atentatele de la 11 septembrie 2001 \u015fi nu exist\u0103 nici dovezi c\u0103 Saddam Hussein ar fi sprijinit \u00een vreun fel Al Qaeda.<\/p>\n

miz\u0103 a americanilor pare s\u0103 fie z\u0103c\u0103mintele importante ale Irakului –  petrolul<\/p>\n

C\u00e2mpurile petroliere ale Irakului de\u0163in o rezerv\u0103 de petrol de circa 112. miliarde barili, 73 de sonde existente <\/em>Irakul este considerat a doua \u0163ar\u0103 din lume dup\u0103 cantitatea de petrol de\u0163inut\u0103, ced\u00e2nd primul loc Arabiei Saudite.<\/em><\/p>\n

Unii speciali\u015fti spun c\u0103 totalitatea absolut\u0103 a petrolului pe care Irakul ar putea de\u0163ine  este de 220 miliarde de barili.<\/p>\n

partea de vest a Irakului, regiune arid\u0103, unde predomin\u0103 pustiul, ar putea fi cantit\u0103\u0163i esen\u0163iale de petrol care \u00eenc\u0103 nu au  fost descoperite.<\/p>\n

Costul extrac\u0163iei petrolului \u00een Irak este unul dintre cel mai ieftin din lume<\/p>\n

ceea ce face Irakul o regiune foarte atractiv\u0103 pentru companiile petroliere interna\u0163ionale din punct de vedere a extrac\u0163iei petrolului, deoarece garanteaz\u0103 profituri exorbitante, extr\u0103g\u00e2nd petrolul la pre\u0163uri sc\u0103zute \u015fi apoi v\u00e2nz\u00e2nd la pre\u0163uri mondiale care acum (2005) ajung la 60 dolari pe un baril de \u0163i\u0163ei.<\/p>\n

\u00een industria petrolier\u0103 din Irak nu au fost investi\u0163ii din 1990.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 Irakul practic nu a utilizat metode moderne \u015fi performante \u00een extragerea \u015fi explorarea petrolului.<\/p>\n

Cele mai mari z\u0103c\u0103minte de petrol se afl\u0103 \u00een sudul Irakului, \u00een regiunile petroliere Rumeila, Kurna de Vest, localit\u0103\u0163i care sunt populate de c\u0103tre \u015fii\u0163i. Saddam Hussein este sunnit  \u015fi \u00een perioada c\u00e2nd el de\u0163inea puterea, \u015fii\u0163ii au fost marginaliza\u0163i \u015fi pu\u0163in asculta\u0163i. \u015eii\u0163ii au fost \u00eempotriva invaziei irakiene \u00een Golful Persic. Acest r\u0103zboi din 1991, a cauzat daune enorme infrastructurii petroliere din sudul Irakului. De men\u0163ionat c\u0103 \u015fi \u00een nordul Irakului sunt z\u0103c\u0103minte importante de petrol ca Kirkuk, Bai Hassan, unde \u00een anul 2001 se extr\u0103gea \u00een mediu p\u00e2n\u0103 la 1 milion de baril pe zi. Pentru prima dat\u0103 din 1990, \u00een 1999 Irakul a \u00eencheiat un acord cu o firm\u0103 ruseasc\u0103 petrolier\u0103 \u201eZarubejnefti\u201d, care se obliga s\u0103 exploreze c\u00e2mpurile petroliere din regiunea Kirkuk.<\/p>\n

Rezolu\u0163ia ONU nr. 986 din aprilie 1995 a permis Irakului de a exporta petrol, dar \u00een cantit\u0103\u0163i limitate \u015fi  conform unui program \u201ePetrol \u00een schimbul produselor alimentare\u201d. Acest lucru era f\u0103cut sub supravegherea reprezentan\u0163ilor ONU \u00een regiune.<\/p>\n

Infrastructura de exportare a petrolului (conductele, porturi, sta\u0163ii de pompare etc.) a avut mult de suferit, at\u00e2t din cauza r\u0103zboiului cu Iran din anii \u201880 c\u00e2t \u015fi din cauza opera\u0163iunii \u201eFurtun\u0103 \u00een De\u015fert\u201d din 1991.<\/p>\n

La moment cea mai puternic\u0103 conduct\u0103 de export a petrolului este Kirkuk \u2013 Ceyhan, conduct\u0103  turco-irakian\u0103 cu un poten\u0163ial de a transporta 1,1 milioane de barili pe zi.<\/p>\n

\u00centre Irak \u015fi Siria mai este o conduct\u0103 petrolier\u0103 care a fost construit\u0103 cu 50 ani \u00een urm\u0103, dar care a necesitat ceva repara\u0163ii \u015fi a intrat \u00een func\u0163iune din octombrie 2002.<\/p>\n

Miza petrolului \u00een rela\u0163iile dintre SUA \u015fi Venezuela<\/p>\n

Venezuela – stat situat \u00een nordul Americii de Sud este al \u015faptelea exportator din lume \u00een ceea ce prive\u015fte \u0163i\u0163eiul (80% din venitul Venezuelei provine din exportul petrolului), este al treilea importator al Statelor Unite, reprezent\u00e2nd aproximativ 15% din totalul importurilor de petrol a SUA (adic\u0103 1,5 milioane de barili pe zi).67 Situa\u0163ia din ultimii ani, \u00eens\u0103, arat\u0103 o tensionare a rela\u0163iilor dintre Statele Unite \u015fi Venezuela. Rela\u0163iile s-au r\u0103cit at\u00e2t de mult, c\u0103 s-a ajuns ca Venezuela s\u0103 fie inclus\u0103 de c\u0103tre administra\u0163ia Bush, imediat dup\u0103 atentatele de la 11 septembrie 2001, \u00een a\u015fa numit\u0103 \u201eAxa R\u0103ului\u201d, din care mai fac parte a\u015fa state ca Iranul, Irakul (\u00eenainte de a fi ocupat de for\u0163ele aliate cu Statele Unite), Coreea de Nord, Siria etc. Rela\u0163iile s-au tensionat dup\u0103 venirea la conducerea Venezuelei a pre\u015fedintelui, Hugo Chavez.<\/p>\n

Rusia are interese mari \u00een Irak, mai ales cele ce \u0163in de ordin economic, \u201eLukoil\u201d, cea mai mare companie petrolier\u0103 a Rusiei (a 20- companie din lume), \u00eencheind cu Irakul un contract pentru exploatarea, timp de 23 de ani, a c\u00e2mpurilor petroliere de la Qurna de Vest.<\/p>\n

La dou\u0103 zile dup\u0103 ce a avut c\u0103derea Bagdadului, la 11 septembrie 2003, s-au organizat discu\u0163ii la Sankt Petersburg \u00eentre pre\u015fedintele Fran\u0163ei, Jacques Chirac, cancelarul Germaniei, Gerhard Schroder, \u015fi pre\u015fedintele Rusiei, Vladimir Putin.<\/em><\/p>\n

\u201eTotal Elf\u201d sau \u201eLukoil\u201d<\/p>\n

Contractul putea aduce companiei \u201eLukoil\u201d mai mult de 20 miliarde de dolari \u015fi era extrem de  avantajos  pentru  Moscova<\/p>\n

Inaugurarea construc\u0163iei conductei petroliere Baku-Tbilisi-Ceyhan constituie un mare afront adus intereselor Kremlinului in zona. Oleoductul (1 760 km) ce va ocoli Rusia este \u201ecel mai important program energetic – dup\u0103 cum preciza Spencer Abraham, secretarul de stat american pentru energie – din punctul de vedere al Americii\u201c si reduce, totodat\u0103, dependenta SUA fata de importul de petrol din Golful Persic.<\/p>\n

din 1997, la audierile din Comitetul Pentru Rela\u0163ii Externe ale Senatului, administra\u0163ia Clinton declara c\u0103 \u201eopt state independente din Caucaz \u015fi Asia Central\u0103, \u015fi anume Armenia, Azerbaidjanul, Georgia, Kazahstan, K\u00e2rg\u00e2zstan, Turkmenistan \u015fi Uzbekistan, formeaz\u0103 acum sfera de influen\u0163\u0103 a Statelor Unite\u201d.<\/p>\n

Restructurarea marilor companii petroliere \u015fi fuziunile spectaculoase Exxon-Mobil, British Petroleum \u2013 Amoco, Total Petrofine, Lukoil-ARCO sau interesantele alian\u0163e \u00eentre gigantice companii de gaz \u015fi petrol \u00een vederea realiz\u0103rii unor proiecte concrete privind construc\u0163ia de conducte \u015fi exploatarea unor mari depozite de combustibil care opereaz\u0103 \u00een zona M\u0103rii Caspice, Fran\u0163a (Gazprom \u015fi Elf), Italia (ENI).<\/p>\n

Principalele rute pentru petrolul din Asia Central\u0103 sunt conductele:<\/p>\n

Baku \u2013 Novorosiisk (1998) \u015fi Baku \u2013 Supsa (1999), care sunt vulnerabile la toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile din regiune.<\/p>\n

Circula\u0163ia prin conducta Baku \u2013 Novorosiisk, principala rut\u0103 de export pentru petrolul azer a fost supus\u0103 \u00eentreruperilor din partea cecenilor. Ruta Baku \u2013 Supsa ocolea Cecenia, \u00eens\u0103 evit\u00e2nd Rusia, submina influen\u0163a acesteia asupra petrolului din regiune. Conducta a fost deschis\u0103 dup\u0103 intense manevre militare de ap\u0103rare efectuate de trupe ucrainene, georgiene \u015fi azere \u00een cadrul unei alian\u0163e regionale cunoscute sub numele de GUAM3 \u015fi aflat\u0103 sub egida Parteneriatului pentru Pace al NATO.<\/p>\n

Cea mai disputat\u0103 \u015fi controversat\u0103 rut\u0103 a petrolului din Caucaz este conducta Baku \u2013 Ceyhan, port turcesc la Marea Mediteran\u0103, avut\u0103 \u00een vedere de SUA \u00eenc\u0103 din 1997, ca alternativ\u0103 pentru Baku \u2013 Novorosiisk via Grozn\u00e2i.<\/p>\n

Rute existente \u00een sistemul Gazprom \u015fi Trasnet<\/em>:<\/p>\n

\u25baBaku \u2013 Grozny \u2013 Novorossiysk (conduct\u0103 de petrol de 1,5 mta, nesigur\u0103);<\/p>\n

\u25baTenghiz \u2013 Aktan \u2013 Baku \u2013 Batumi (conduct\u0103 de petrol de 2-3,5 mta,<\/p>\n

transport pe cale ferat\u0103, costisitoare);<\/p>\n

\u25baCanalul Volga \u2013 Don, barja Novorossiysk (costuri necunoscute)<\/p>\n

\u25baBaku \u2013 Supsa (5 mta, opera\u0163ional din aprilie 2000);<\/p>\n

\u25baTenghiz\/Karachaganak \u2013 Novorossiysk Chevron (28 mta, opera\u0163ional din<\/p>\n

octombrie 2001, \u00een prima faz\u0103, iar \u00een a doua faz\u0103 \u2013 2010\/67 mta);<\/p>\n

b) Proiecte:<\/p>\n

\u25baBaku \u2013 Ceyhan (40-45 mta); \u25baKazahstan \u2013 China \u015fi Turkmenistan \u2013 Iran (petrol) \u25baTurkmenistan \u2013 Pakistan \u015fi posibil India \u2013 Afganistan (gaz)<\/p>\n

Rusia a \u00een\u0163eles c\u0103 exercitarea influen\u0163ei \u00een zon\u0103 depinde de m\u0103sura \u00een care controleaz\u0103 rutele de transport. Din Caspica, petrolul poate fi transportat pe patru c\u0103i:<\/p>\n

\u25b2 ruta chinez\u0103<\/em>, care este prea lung\u0103 \u015fi prea scump\u0103 \u015fi limiteaz\u0103 debu\u015feul la o singur\u0103 pia\u0163\u0103 major\u0103;<\/p>\n

\u25b2 ruta prin Afganistan \u015fi Pakistan<\/em>, \u00eenc\u0103 periculoas\u0103 datorit\u0103 instabilit\u0103\u0163ii din zon\u0103;<\/p>\n

\u25b2 ruta georgian\u0103<\/em>, prin porturile la Marea Neagr\u0103 (accesibil\u0103 doar unor cantit\u0103\u0163i reduse, din cauza obiec\u0163iilor turce la traficul petrolului prin str\u00e2mtorile sale);<\/p>\n

\u25b2 ruta ruseasc\u0103<\/em>, care este cea mai simpl\u0103 \u015fi joac\u0103 un rol monopolist \u00een domeniul transportului produselor energetice din zon\u0103.<\/p>\n

Construirea conductei petroliere Baku \u2013Tbilisi \u2013 Ceyhan, \u00een valoare de 2,9<\/p>\n

miliarde USD, care va transporta petrolul din Marea Caspic\u0103 spre pie\u0163ele lumii, a fost lansat\u0103 oficial pe 18 septembrie 2002. Aceasta este prima rut\u0103 de transport important\u0103 dinspre vastele c\u00e2mpuri petroliere din Marea Caspic\u0103, care ocole\u015fte teritoriul Rusiei. Conducta \u00eencepe la c\u00e2\u0163iva km la sud de Baku, capitala Azerbaidjanului, \u015fi va trece prin teritoriul Georgiei p\u00e2n\u0103 la portul turc Ceyhan, de la Marea Mediteran\u0103.<\/p>\n

Construc\u0163ia conductei va fi efectuat\u0103 de un consor\u0163iu de companii petroliere, \u00een frunte cu British Petroleum (BP), care de\u0163ine o cot\u0103 de participare de 32,6% , la care se adaug\u0103 companiile Statoil (Norvegia), Unocal (SUA), TPAO (Turcia), Itochu (Japonia), TotalFinaElf (Fran\u0163a), ENI (Italia), SOCAR (Azerbaidjan) \u015fi Delta Hess (Arabia Saudit\u0103).<\/p>\n

Conducta va avea o lungime de 1737 km \u015fi o capacitate de transport de 1 milion de barili pe zi, la un cost de transport de 3,2 USD\/baril.<\/p>\n

Mai 2005<\/p>\n

Lungimea conductei este de 1.760 km (445km in Azerbaijan, 245km in Georgia si 1.070km in Turcia), diametrul este de 1,06 metri in Azerbaidjan, 1,16 metri in Georgia, iar in Turcia ajunge la 86 de cetimetri. Capacitatea este de un milion de barili pe zi sau de 50 de milioane de tone pe an. Durata de exploatare este estimata la 40 de ani, iar pentru constructia ei au fost cheltuite 3,6 miliarde de dolari. Viteza titeiului pe conducta este de 2 metri pe secunda<\/p>\n

. Importanta pentru Statele Unite a acestei conducte este demonstrata de faptul ca la ceremonia de inaugurare de la Baku a participat si secretarul american al Energiei, Sam Bodman. sl\u0103bi din suprema\u0163ia Rusiei<\/p>\n

asupra re\u0163elei regionale de conducte \u015fi ar exclude Iranul<\/p>\n

Europa depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103<\/p>\n

de gazele naturale exportate de GAZPROM.<\/p>\n

Organiza\u0163ia \u0162\u0103rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este o organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din Algeria, Angola, Indonezia, Iran, Irak, Kuwait, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudit\u0103, Emiratele Arabe Unite \u015fi Venezuela. Sediul central al OPEC (din 1965) este situat \u00een Viena, Austria. Organiza\u0163ia este considerat\u0103 de mul\u0163i observatori drept un cartel.<\/p>\n

Scopul principal al organiza\u0163iei, conform statutului ei, este determinarea celor mai bune modalit\u0103\u0163i pentru ap\u0103rarea intereselor statelor membre, \u00een mod individual \u015fi colectiv; \u00eentocmirea \u015fi adoptarea metodelor pentru a garanta stabilizarea pre\u0163urilor pe pie\u0163ele ac\u0163iunilor petroliere interna\u0163ionale \u00een vederea elimin\u0103rii fluctua\u0163iilor d\u0103un\u0103toare \u015fi inutile; considerarea continu\u0103 a intereselor na\u0163iunilor produc\u0103toare \u015fi a necesit\u0103\u0163ii securiz\u0103rii venitului stabil a \u0163\u0103rilor membre; sus\u0163inerea eficient\u0103, economic\u0103 \u015fi regulat\u0103 cu petrol a na\u0163iunilor consumatoare \u015fi o \u00eentoarcere cinstit\u0103 a capitalului pentru investitorii \u00een industria petrolier\u0103.<\/p>\n

Influen\u0163a OPEC pe pia\u0163\u0103 nu a fost \u00eentotdeauna una de stabilizare. Ea a alarmat lumea favoriz\u00e2nd infla\u0163ia at\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, c\u00e2t \u015fi \u00een cele dezvoltate prin folosirea \u201earmei petrolului\u201d \u00een criza petrolului din 1973. Capacitatea OPEC de a controla pre\u0163ul petrolului s-a diminuat considerabil de atunci, ca urmare a descoperirii \u015fi dezvolt\u0103rii unor mari exploat\u0103ri de petrol \u00een Golful Mexic \u015fi Marea Nordului. Oricum, OPEC are \u00eenc\u0103 o mare influen\u0163\u0103 asupra pre\u0163ului petrolului.<\/p>\n

Membrii OPEC<\/p>\n

Organiza\u0163ia are 12 state membre. Ele sunt listate mai jos conform datei ader\u0103rii.<\/p>\n

Africa:<\/p>\n

Algeria (iulie 1969) Angola (1 ianuarie 2007) Libia (decembrie 1962) Nigeria (iulie 1971)<\/p>\n

Orientul Mijlociu: Iraq (septembrie 1960) Iran (septembrie 1960) Kuwait (septembrie 1960) Qatar (decembrie 1961) Arabia Saudit\u0103 (septembrie 1960) Emiratele Arabe Unite (noiembrie 1967)<\/p>\n

America de Sud:  Venezuela (septembrie 1960)<\/p>\n

Asia de Sud-Est<\/a>: Indonezia (decembrie 1962; statut de membru discutat deoarece Indonezia nu mai este considerat\u0103 de OPEC ca exportator de petrol)<\/p>\n

Fo\u015fti Membri Gabon (membru deplin \u00eentre 1975 – 1995)  Ecuador (membru deplin \u00eentre 1963 – 1993), \u015fi-a exprimat interesul de a reveni \u00een organiza\u0163ie (noiembrie 2006)<\/p>\n

Viitori Membri Norvegia, Bolivia, Mexic, Siria  Sudan (\u015fi-a exprimat interesul de a deveni membru)<\/p>\n

Limba oficial\u0103 a OPEC este engleza cu toate c\u0103 limba oficial\u0103 a majorit\u0103\u0163ii statelor mebre este araba (7 membri sunt state arabe). Doar un singur membru are engleza ca limb\u0103 oficial\u0103 (Nigeria).<\/p><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Blestemul resurselor – statele care au cea mai pu\u0163in\u0103 democra\u0163ie \u00een interior, sunt statele care de\u0163in resurse minerale, deoarece aceste state \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea institu\u0163iilor \u015fi valorilor democratice, a unei economii func\u0163ionale \u015fi a libert\u0103\u0163ilor politice: libertatea civil\u0103, respectarea legii, protec\u0163ia propriet\u0103\u0163ii private \u015fi participarea politic\u0103. 34 de \u0163\u0103ri sub-dezvoltate de\u0163in resurse importante de petrol \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107546"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107546"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107546\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}