{"id":107527,"date":"2018-02-18T10:26:00","date_gmt":"2018-02-18T10:26:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:36:03","modified_gmt":"2023-01-08T10:36:03","slug":"dezvoltarea-social-economica-si-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/dezvoltarea-social-economica-si-2\/","title":{"rendered":"Dezvoltarea social-economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a Fran\u0163ei \u00een a doua jum\u0103tate a sec. al XVII-lea – sec al XVIII-lea."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\u00cen secolul XVIII, societatea francez\u0103 era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een ordine sau st\u0103ri. Clerul forma prima stare, nobilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul popula\u0163iei, format\u0103 din burghezie, \u0163\u0103rani \u015fi muncitori urbani. Vechiul Regim (l\u2019Ancien R\u00e9gime) este o expresie folosit\u0103 pentru a desemna sistemul francez de guvernare, legile \u015fi institu\u0163iile care au precedat revolu\u0163ia de la 1789. Acesta se sprijinea pe cele trei ordine (st\u0103ri): starea I \u2013 clerul; starea a II-a \u2013 nobilimea; starea III-a burghezia, \u0163\u0103r\u0103nimea \u015fi p\u0103turile or\u0103\u015fene\u015fti s\u0103race. Primele dou\u0103 st\u0103ri erau privilegiate, \u00een timp ce starea III-a reprezenta 96% din popula\u0163ia francez\u0103. Monarhia francez\u0103 era o monarhie absolut\u0103 nu una despotic\u0103, adic\u0103 nu ac\u0163iona \u00een manier\u0103 arbitrar\u0103 \u015fi ilegal\u0103. Regele era \u00eempiedicat de legile \u015fi cutumele regatului s\u0103u \u015fi existau multe organisme independente, cum era Adunarea<\/a> clerului, care aveau drepturi \u015fi privilegii \u00een care regele nu putea interveni, \u00eentruc\u00e2t erau garantate de lege. Regele emitea legi dup\u0103 consultarea consilierilor s\u0103i, de\u015fi nu era obligat s\u0103 le accepte opinia. Parlamentele provinciale \u015fi st\u0103rile locale limitau de asemenea puterea regal\u0103.Regele era reprezentat \u00een teritoriu de intenden\u0163i de poli\u0163ie, justi\u0163ie \u015fi finan\u0163e \u00een cele 34 de circumscrip\u0163ii ale Fran\u0163ei. Ei supervizau perceperea impozitelor, legea \u015fi ordinea \u015fi r\u0103spundeau de lucr\u0103rile publice, comunica\u0163ii, comer\u0163 \u015fi industrie. Monarhia francez\u0103 nu primea niciodat\u0103 destui bani din impozite pentru a-\u015fi acoperi cheltuielile, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, pe timp de r\u0103zboi, c\u00e2nd cheltuielile statului cre\u015fteau foarte mult, recurgea la \u00eemprumuturi cu dob\u00e2nzi uria\u015fe. \u00cen consecin\u0163\u0103, plata dob\u00e2nzilor la datorii a devenit \u00een secolul al XVIII-lea o component\u0103 tot mai mare din bugetul statului. Metoda de colectare a impozitelor directe prin sutele de slujba\u015fi aducea adesea prejudicii statului, deoarece uneori ace\u015ftia foloseau banii \u00een scopuri personale. Cheltuielile cur\u0163ii de la Versailles au atins cote \u00eengrijor\u0103toare. De pild\u0103, regina Maria Antoaneta, fiica \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza a Austriei \u015fi so\u0163ia regelui Ludovic al XVI-lea, a acumulat datorii de o jum\u0103tate de milion de livre la jocuri de noroc, primind porecla din partea cumnatului ei, contele de Provence, Madame D\u00e9ficit. Aproape toat\u0103 lumea o detesta pentru frivolitatea \u015fi arogan\u0163a sa.  Prima stare: <\/strong>Existau circa 130.000 de clerici, din care 60.000 erau membri ai ordinelor monahale. Cei 70.000 de clerici seculari lucrau \u00een parohii. Se obi\u015fnuia ca cei mai tineri fii ai marilor nobili s\u0103 urmeze cariera bisericeasc\u0103, pentru a se putea \u00eembog\u0103\u0163i. Mul\u0163i episcopi de\u0163ineau mai multe episcopate \u015fi nu erau v\u0103zu\u0163i niciodat\u0103 slujind \u00een vreuna dintre ele. Acest lucru a provocat mari scandaluri \u015fi biserica a fost perceput\u0103 de popula\u0163ie ca o institu\u0163ie corupt\u0103.Biserica Catolic\u0103 era cel mai mare proprietar funciar \u00een Fran\u0163a. Clerul beneficia de pe urma perceperii dijmei \u015fi era scutit\u0103 de plata impozitelor. Preo\u0163ii ocupau o important\u0103 pozi\u0163ie \u00een stat, se ocupau de s\u0103raci, spitale \u015fi \u015fcoli \u015fi \u0163ineau registrele de stare civil\u0103, not\u00e2nd \u00een registrele parohiale na\u015fterile, c\u0103s\u0103toriile \u015fiu decesele. Starea a doua: <\/strong>Starea a doua era cea mai puternic\u0103. Num\u0103rul nobililor varia \u00eentre 110.000 p\u00e2n\u0103 la 350.000 \u2013 adic\u0103 0,5% p\u00e2n\u0103 la ,5% din popula\u0163ie.Cei mai puternici erau cei 4.000 de nobili de curte, categorie limitat\u0103 la cei a c\u0103ror ascenden\u0163\u0103 nobiliar\u0103 data de dinainte de 1400 \u015fi care \u00ee\u015fi permiteau costul vie\u0163ii de la Versailles.Urm\u0103toarea ca importan\u0163\u0103 practic\u0103 era nobilimea de rob\u0103, nobili care lucrau \u00een administra\u0163ie \u015fi justi\u0163ie, \u00een special magistra\u0163ii din parlamente.Restul nobilimii, care constituiau majoritatea clasei nobiliare, tr\u0103ia la \u0163ar\u0103. Principala surs\u0103 de venit a nobilimii era p\u0103m\u00e2ntul, de\u0163in\u00e2nd \u00bc p\u00e2n\u0103 la 1\/3 din acesta precum \u015fi \u00eentre 15%-25% din venitul Bisericii, \u00eentruc\u00e2t to\u0163i episcopii erau nobili. Toate func\u0163iile \u00eenalte erau ocupate de nobilime. De asemenea, se bucurau de numeroase privilegii, fiind judeca\u0163i de tribunale speciale, scuti\u0163i de serviciul militar, de munca la \u00eentre\u0163inerea drumurilor, aveau drepturi exclusive la v\u00e2n\u0103toare \u015fi pescuit, drept de monopol asupra morilor, cuptoarelor de p\u00e2ine \u015fi teascuri, beneficiau \u015fi de scutiri de impozite. \u00cen general nobilimea era ostil\u0103 schimb\u0103rii \u015fi se cramponau de privilegiile lor ca fiind singurele care \u00eei distingeau de oamenii de r\u00e2nd. Totu\u015fi nobilimea nu era o cast\u0103 \u00eenchis\u0103 ci o elit\u0103 deschis\u0103, accept\u00e2nd deseori alian\u0163a cu burghezia, dac\u0103 acest lucru ducea la \u00eent\u0103rirea puterii sale economice. De altfel, puteai deveni nobil fie prin favoarea acordat\u0103 direct de rege, fie cump\u0103r\u00e2nd anumite slujbe. De\u015fi nobili \u00ee\u015fi puteau pierde titlul de noble\u0163e dac\u0103 desf\u0103\u015furau activit\u0103\u0163i economice specifice oamenilor de r\u00e2nd, cum erau comer\u0163ul sau munca manual\u0103, unii dintre ei s-au implicat \u00een metalurgie, minerit sau sistemul bancar. Starea a treia: <\/strong>\u00cen fruntea st\u0103rii a treia se afla burghezia care reprezenta un grup social eterogen care nu aveau titluri nobiliare \u015fi nu erau nici \u0163\u0103rani, nici muncitori urbani. Cei mai boga\u0163i din categoria burgheziei erau negustoriii ale c\u0103ror venituri din activit\u0103\u0163ile comerciale au sporit \u00een numai un secol la 440% mai boga\u0163i. Al\u0163i burghezi erau bancheri, latifundiari, iber-profesioni\u015fti (medici, scriitori, avoca\u0163i), func\u0163ionari publici. \u00cen total, existau circa 2,3 milioane de burghezi, circa 8% din totalul popula\u0163iei.A doua component\u0103 a st\u0103rii a treia, de departe cea mai numeroas\u0103, era \u0163\u0103r\u0103nimea. Circa 85% din popula\u0163ia Fran\u0163ei tr\u0103ia \u00een mediul rural \u015fi majoritatea o formau \u0163\u0103ranii. Estim\u0103rile suprafe\u0163ei de teren pe care o de\u0163ineau variaz\u0103 \u00eentre 25 \u2013 45% din total. Exista un mic strat (circa 600.000) de mari fermieri, care cultivau pentru a vinde, angajau al\u0163i \u0163\u0103rani cu ziua \u015fi d\u0103deau bani cu \u00eemprumut. Mai numero\u015fi erau les laboureurs, \u0163\u0103ranii care cultivau pentru propriul consum \u015fi care, \u00een anii buni, ob\u0163ineau \u015fi un mic surplus. Aceste dou\u0103 componente ale \u0163\u0103r\u0103nimii au dus-o relativ bine \u00een tot secolul XVIII p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1770. Celelalte dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103r\u0103nimii erau \u0163\u0103ranii dijma\u015fi, lipsi\u0163i de capital \u015fi care d\u0103deau jum\u0103tate de recolt\u0103 proprietarilor p\u0103m\u00e2ntului, \u015fi \u0163\u0103ranii lipsi\u0163i de p\u0103m\u00e2nt care nu de\u0163ineau dec\u00e2t casele \u015fi gr\u0103dinile. \u0162\u0103ranul s\u0103rac nu avea nici o speran\u0163\u0103 \u00een a tr\u0103i mai bine \u015fi tr\u0103ia \u00een nesiguran\u0163\u0103 deoarece vremea rea sau boala \u00eel puteau aduce \u00een r\u00e2ndul vagabonzilor, care tr\u0103iau din cer\u015fit, furt \u015fi slujbe ocazionale. To\u0163i \u0163\u0103ranii erau obliga\u0163i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dijma bisericii, impozite statului (la taille, la vingtieme, la capitation \u015fi la gabelle) \u015fi obliga\u0163iile feudale seniorului lor (la corvee, le champart \u2013 p\u0103r\u0163i din recolt\u0103 -, lods et ventes \u2013 o tax\u0103 pl\u0103tit\u0103 seniorului c\u00e2nd bunurile \u00ee\u015fi schimbau proprietarul). Situa\u0163ia \u0163\u0103ranilor difer\u0103 de la o provincie la alta. De pild\u0103, \u0163\u0103ranii din Midi nu pl\u0103teau deloc d\u0103ri, \u00een schimb cei din Bretania \u015fi Burgundia aveau d\u0103rile cele mai mari. Povara cea mai grea pentru \u0163\u0103rani erau arenzile. Acestea au crescut accentuat \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a cre\u015fterii popula\u0163iei de la 22,4 milioane \u00een 1705 la 27,9 milioane \u00een 1790. Ce-a de-a treia component\u0103 a st\u0103rii a treia o formau muncitorii urbani. Majoritatea muncitorilor de la ora\u015f tr\u0103iau \u00een locuin\u0163e aglomerate \u015fi insalubre. Ei erau necalifica\u0163i \u015fi s\u0103raci. Me\u015fte\u015fugari erau organiza\u0163i \u00een bresle. Orele de munc\u0103 erau multe \u2013 16 ore pe zi, 6 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nivelul de trai al salaria\u0163ilor sc\u0103zuse lent deoarece pre\u0163urile urcaser\u0103 \u00een medie cu 65% \u00een timp ce salariile numai cu 22%. Nu prea exista produc\u0163ie pe scar\u0103 mare: num\u0103rul mediu de oameni \u00eentr-un atelier din Paris \u00een 1789 era de 16. Mai\u015ftrii \u015fi lucr\u0103torii munceau \u015fi tr\u0103iau \u00eempreun\u0103 \u015fi erau afecta\u0163i de cre\u015fterea pre\u0163ului p\u00e2inii deoarece ea constituia \u00be din hrana zilnic\u0103.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen secolul XVIII, societatea francez\u0103 era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een ordine sau st\u0103ri. Clerul forma prima stare, nobilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul popula\u0163iei, format\u0103 din burghezie, \u0163\u0103rani \u015fi muncitori urbani. Vechiul Regim (l\u2019Ancien R\u00e9gime) este o expresie folosit\u0103 pentru a desemna sistemul francez de guvernare, legile \u015fi institu\u0163iile care au precedat revolu\u0163ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107527"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107527"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107527\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}