{"id":107495,"date":"2018-02-18T10:52:00","date_gmt":"2018-02-18T10:52:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:35:47","modified_gmt":"2023-01-08T10:35:47","slug":"unificarea-italiei-si-semnificatia-ei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/unificarea-italiei-si-semnificatia-ei-2\/","title":{"rendered":"Unificarea Italiei \u015fi semnifica\u0163ia ei istoric\u0103."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-1261296927882075865\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\n<div style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u0163iei din anii 1848-1849, Italia a r\u0103mas f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103, afl\u00e2ndu-se, \u00een mare parte, subjug str\u0103in. Lombardia \u015fi Vene\u0163ia continuau s\u0103 fac\u0103 parte din Imperiul Habsburgic. \u00een Parma, Modena \u015fi Toscana au fost restabili\u0163i, cu ajutorul armatei austriece, monarhii, care \u00een cur\u00e2nd au anulat constitu\u0163iile din 1848. Armatele habsburgice au ocupat Romagna, care f\u0103cea parte din Statul Papal. Papa Pius al IX-lea a ob\u0163inut ca trupele franceze s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Roma. \u00een toate aceste state s-a stabilit un regim autoritar.Desigur, f\u0103r\u00e2mi\u0163area Italiei \u015fi politica conservatoare a monarhilor limitau ascensiunea economic\u0103 a statelor italiene.Se consolida burghezia \u015fi nobilimea liberal\u0103, care era interesat\u0103 \u00een formarea Statului Unificat Italian, eliberat de dependen\u0163a austriac\u0103. Se forma<a href=\"http:\/\/optdolari.blogspot.ca\/2011\/02\/unificarea-italiei-si-semnificatia-ei.html\" name=\"more\" style=\"color: #ee5307; outline: none; text-decoration-line: none;\"><\/a>&nbsp;o pia\u0163\u0103 unic\u0103. Toate acestea au contribuit la formarea condi\u0163iilor optime pentru unificarea Italiei \u015fi eliberarea ei de sub jugul Imperiului Habsburgic.<br \/>La 13 octombrie au avut loc noi demonstra\u0163ii de strad\u0103 \u015fi o nou\u0103 consf\u0103tuire, la care Garibaldi, Crispi, Cattaneo au propus convocarea Adun\u0103rii Constituante, \u00een vederea form\u0103rii unui stat democratic. \u00eens\u0103 \u00eempotrivirea lui Pallavicino \u015fi Conforti, ca \u015fi apelul semnat de o mie de gardi\u015fti care insistau s\u0103 fie organizat plebiscitul, i-au f\u0103cut s\u0103 cedeze. Garibaldi \u015fi gruparea de st\u00e2nga, sub influen\u0163a lui Mazzini, \u015fi-au concentrat for\u0163ele asupra luptei pentru unificare. Ei au reu\u015fit s\u0103 formeze o armat\u0103 care a distrus Vechiul Regim din Regatul Napolitan. \u00een acela\u015fi timp, ei n-au acordat importan\u0163a cuvenit\u0103 luptei politice.<br \/>Desigur, pe l\u00e2ng\u0103 factorul intern, un rol important l-au jucat \u015fi factorii externi. \u00eempotriva Italiei democratice a ac\u0163ionat aproape \u00eentreaga Europ\u0103. Austria s-ar fi folosit de situa\u0163ie pentru a-\u015fi p\u0103stra domina\u0163ia \u00een peninsula Apenin\u0103. Napoleon al III-lea ar fi putut face un joc de amploare, urm\u0103rind s\u0103-\u015fi supun\u0103 Italia. Chiar \u015fi Anglia, urm\u00e2nd politica \u201eizol\u0103rii splendide&#8221;, a sus\u0163inut Campania \u201emiei&#8221; lui Garibaldi, \u015fi interven\u0163ia armatelor piemonteze \u00een Marco \u015fi Umbria, consider\u00e2nd c\u0103 formarea unui stat italian puternic va contribui la men\u0163inerea echilibrului european. Ea sus\u0163inea pozi\u0163ia Austriei \u015fi avea o atitudine negativ\u0103 fa\u0163\u0103 de democra\u0163i. Desigur, \u00eentre marile puteri existau serioase contradic\u0163ii, pe care Cavour, un politic iscusit, \u015ftia s\u0103 le foloseasc\u0103.<br \/>Plebiscitul de la 21 octombrie a aprobat alipirea Neapolelui \u015fi Siciliei la Regatul Sardinian. Astfel, Ia sf\u00e2r\u015fitul anului 1860 Italia (\u00een afar\u0103 de Roma \u015fi Vene\u0163ia) era unificat\u0103. Parlamentul, convocat la Torino la 17 martie 1861, a proclamat formarea Regatului Ita\u00aclian \u00een frunte cu regele Victor Emanuel al II-lea.<br \/>Liberalii modera\u0163i au preluat puterea. Sl\u0103biciunea Partidului Ac\u0163iunii, nerezolvarea problemei agrare \u2014 fapt care a \u00eendep\u0103rtat \u0163\u0103ranii \u2014 au asigurat victoria liberalilor \u015fi alipirea la Regatul Sardiniei a statelor eliberate.<br \/>Gruparea liberalilor modera\u0163i a fost numit\u0103 \u201eDreapta Istoric\u0103&#8221;. Un ajutor important l-au acordat liberalilor Fran\u0163a \u015fi Anglia.<br \/>Prevederile constitu\u0163ionale din Piemont au fost aplicate \u00een sudul \u0163\u0103rii, ceea ce a permis unificarea legisla\u0163iei, a sistemului judiciar, vamal, a sistemului de m\u0103suri \u015fi greut\u0103\u0163i, a deschis calea spre apropierea economic\u0103 a teritoriilor f\u0103r\u00e2mi\u0163ate. Construirea rapid\u0103 a c\u0103ilor ferate a stabilit leg\u0103turi \u00eentre diferitele regiuni ale Italiei. Se forma o pia\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 italian\u0103.<br \/>Statul italian unificat s-a confruntat la \u00eenceput cu probleme grele. A izbucnit o r\u0103scoal\u0103 ampl\u0103 a \u0163\u0103r\u0103nimii italiene, din cauz\u0103 c\u0103 guvernul anulase decretul de la 1 ianuarie 1861 privind \u00eemp\u0103r\u0163irea p\u0103m\u00e2nturilor ob\u015ftilor.<br \/>At\u00e2ta vreme c\u00e2t Papa p\u0103stra puterea sprijinindu-se pe solda\u0163ii lui Napoleon al III-lea, Italia se g\u0103sea \u00een dependen\u0163\u0103 de Fran\u0163a.<br \/>\u00cen iunie 1861, la scurt\u0103 vreme dup\u0103 formarea Regatului Italian, a murit pe nea\u015fteptate contele de Cavour. Perioada ce a urmat s-a caracterizat printr-o instabilitate guver\u00adnamental\u0103 (\u00een decurs de 9 ani s-au schimbat 9 guverne).<br \/>Victor Emanuel al II-lea a \u00eencercat s\u0103 unifice Italia pe calea r\u0103zboaielor \u015fi a manevrelor diplomatice. El a acceptat propunerea Prusiei de a participa la r\u0103zboiul contra Imperiului Austriac, cu condi\u0163ia s\u0103 i se retrocedeze Vene\u0163ia.<br \/>Dup\u0103 Tratatul de pace de la Viena a urmat procedura \u00eenjositoare de transmitere a Vene\u0163iei c\u0103tre Prusia, care apoi a cedat-o Italiei. Tratatul de pace de la Vene\u0163ia a provocat revolte \u00een Italia. Garibaldi \u015fi democra\u0163ii nu au recunoscut condi\u0163iile tratatului, \u00eens\u0103 Victor Emanuel s-a supus condi\u0163iilor dictate de Prusia \u015fi Austria. Astfel, \u00een afara grani\u0163elor r\u0103m\u00e2nea numai Roma.<br \/>Abia \u00een 1870, ca rezultat al R\u0103zboiului franco-prusian \u015fi al \u00eenfr\u00e2ngerii de la Sedan, corpul francez a fost rechemat din Roma. La 20 septembrie 1870, armatele italiene, dup\u0103 o scurta b\u0103t\u0103lie, au intrat \u00een Roma, care din vara anului 1871 a devenit capitala Italiei.<br \/>Imediat dup\u0103 luarea Romei parlamentul italian a adoptat o lege care prevedea inviolabilitatea papei \u015fi un subsidiu \u00een favoarea acestuia \u00een sum\u0103 de 3 milioane lire anual. Papa a p\u0103strat palatul de la Vatican, dar, fiind nemul\u0163umit, s-a declarat \u201eprizonierul ve\u015fnic al statului italian&#8221;.<br \/>Astfel, s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit formarea statului na\u0163ional italian. S-a pus cap\u0103t dependen\u0163ei Italiei de Austria \u015fi de puterea laic\u0103 a Papei.<br \/>Solu\u0163ionarea problemei istorice a \u0163\u0103rii &#8211; unificarea &#8211; a deschis calea spre progresul social \u015fi spre formarea na\u0163iunii italiene.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u0163iei din anii 1848-1849, Italia a r\u0103mas f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103, afl\u00e2ndu-se, \u00een mare parte, subjug str\u0103in. Lombardia \u015fi Vene\u0163ia continuau s\u0103 fac\u0103 parte din Imperiul Habsburgic. \u00een Parma, Modena \u015fi Toscana au fost restabili\u0163i, cu ajutorul armatei austriece, monarhii, care \u00een cur\u00e2nd au anulat constitu\u0163iile din 1848. Armatele habsburgice au ocupat Romagna, care f\u0103cea parte [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107495"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}