{"id":107485,"date":"2018-02-19T01:53:00","date_gmt":"2018-02-19T01:53:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:35:43","modified_gmt":"2023-01-08T10:35:43","slug":"relatiile-internationale-in-perioada-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/relatiile-internationale-in-perioada-3\/","title":{"rendered":"Rela\u0163iile interna\u0163ionale \u00een perioada Pacea din Westfalia – Congresul de la Viena."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Veacul XIX a fost epoca ultim\u0103 a Europei ca centru al lumii cunoscute. Spre deosebire de modernitatea timpurie, secolul XIX, \u00een materie de rela\u0163ii interna\u0163ionale, a fost unul al guvernan\u0163ilor preocupa\u0163i nu at\u00e2t de Credin\u0163\u0103 ori de ideea monarhiei universale, c\u00eet de ap\u0103rarea \u015fi men\u0163inerea echilibrului de putere. A fost secolul impulsului na\u0163ionalist \u015fi al unei revolu\u0163ii europene, iar genera\u0163iile contemporane l-au perceput probabil ca fiind o epoc\u0103 a furtunii \u015fi r\u0103scul\u0103rii. Cu toate acestea, veacul XIX a fost unul surprinz\u0103tor de stabil \u00een planul afacerilor interna\u0163ionale. Comparativ nu at\u00e2t cu haosul \u015fi dezastrele secolului XX, c\u00eet cu secolele ce l-au precedat. \u015ei asta pentru c\u0103 Vechiul Regim (XVII-XVIII) \u2013 epoca monarhiei de drept divin \u015fi a construc\u0163iei statului modern \u2013 n-a cunoscut nici pe departe o armonie \u015fi stabilitate divine. \u00cen fapt, actorii principali ai sistemului statal european au urcat \u015fi au cobor\u00e2t de pe scena rela\u0163iilor interna\u0163ionale cu rapiditate ame\u0163itoare. Dintre Puterile a\u015fezate indiscutabil \u00een r\u00e2ndul celor Mari la Congresul<\/span> de pace<\/a> din Westfalia \u00een 1648, trei \u2013 Suedia, Republica Provinciilor Unite (Olanda) \u015fi Spania \u2013 au \u00eencetat a mai fi Mari Puteri, \u00een timp ce una \u2013 Polonia \u2013 a \u00eencetat s\u0103 mai existe, \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea. Locul lor a fost luat de Rusia \u2013 imperiul nebuloas\u0103 \u2013 \u015fi Prusia, dou\u0103 state aproape necunoscute o sut\u0103 de ani mai \u00eenainte. \u00cen ciuda caracterului s\u0103u revolu\u0163ionar, ori poate tocmai de aceea, secolul XIX n-a cunoscut astfel de r\u0103sturn\u0103ri de situa\u0163ie \u015fi de \u015fans\u0103. Marile Puteri care au declan\u015fat Primul R\u0103zboi Mondial \u00een 1914 au fost Marile Puteri ce organizaser\u0103 Congresul<\/span> de la Viena<\/span> \u00een 1814-15. Prusia \u00ee\u015fi schimbase numele \u00een Germania, \u00eens\u0103 afar\u0103 de asta, Metternich \u015fi Castlereagh, Talleyrand \u015fi \u0162arul Alexandru I ar fi recunoscut f\u0103r\u0103 greutate amprentele europene [Taylor, 1954]. E adev\u0103rat, cele \u201cCinci Mari Puteri\u201d aveau s\u0103 devin\u0103 \u015fase \u00een 1856 prin ad\u0103ugarea Imperiului Otoman, \u015fapte chiar \u00een 1861 odat\u0103 cu acceptarea Italiei; nu este \u00eens\u0103 mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 il pro tempore padron del mondo, cancelarul von Bismarck, vorbea \u00eenc\u0103 \u00een 1882 de existen\u0163a a doar cinci Mari Puteri, Italia nefiind considerat\u0103 esen\u0163ial\u0103 nici m\u0103car pentru cele mai precare momente ale echilibrului european. Franceza era \u00eenc\u0103 limba preferat\u0103 a diploma\u0163iei cu toate c\u0103 pierdea serios teren. Diploma\u0163ii prusaci \u015fi cei austrieci vor \u00eenceta s\u0103 mai corespondeze cu propriile Ministere \u00een limba francez\u0103 c\u0103tre 1860, italienii nu o vor face \u00eens\u0103 dec\u00e2t la \u00eenceputul anilor \u201990, \u00een timp ce ru\u015fii vor continua s\u0103-\u015fi scrie rapoartele \u00een francez\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een preajma Conflagra\u0163iei Mondiale. Secolul al XIX-lea a fost \u00eens\u0103 martorul unei graduale profesionaliz\u0103ri a diploma\u0163iei. Emergen\u0163a statului modern cu structura sa birocratic\u0103 complex\u0103 \u015fi centralizat\u0103 a dus la crearea Serviciilor Externe cu cariere regulare \u015fi norme privind problematici ca recrutarea, educarea, promovarea, plata \u015fi pensionarea personalului diplomatic.<\/div>\n

<\/p>\n

Congresul<\/strong><\/span> de la Viena<\/span> \u015fi noul echilibru european<\/strong>.<\/div>\n

<\/p>\n

Dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea imperiului napoleonian, reconfigurarea h\u0103r\u0163ii europene a fost decis\u0103 \u00een cadrul Congresului<\/span>de la Viena<\/span> unde, \u00eentre 1 noiembrie 1814 \u015fi 9 iunie 1815, s-au reunit reprezentan\u0163ii puterilor \u00eenving\u0103toare (Austria, Rusia, Prusia \u015fi Marea Britanie) al\u0103turi de al\u0163i 217 plenipoten\u0163iari mandata\u0163i de Entit\u0103\u0163ile Suverane Europene, de la Principatele italiene \u015fi Ora\u015fele Libere Germane p\u00e2n\u0103 la Ordinul Cavalerilor Teutoni \u015fi cel suveran al Cavalerilor de Malta. Principele Klemens L. W. von Metternich (1773-1859), Ministrul Afacerilor Externe al guvernului austriac, cel care avea s\u0103 joace un rol de prim plan \u00een negocierile privind stabilirea unui nou echilibru interna\u0163ional, a fost amfitrionul tuturor acestor oaspe\u0163i. \u00cens\u0103\u015fi compozitorul Ludwig van Beethoven, prin intermediul premierei operei Fidelio, \u015fi-a pus muzica \u00een serviciul Noii Ordini. Dincolo \u00eens\u0103 de toat\u0103 aceast\u0103 logistic\u0103 impresionant\u0103, Congresul<\/span> de la Viena<\/span>, gra\u0163ie sesiunilor plenare, gra\u0163ie activit\u0103\u0163ii comitetelor specializate \u015fi, desigur, a celor 41 de reuniuni ale celor Cinci Mari Puteri (puterile aliate \u015fi Fran\u0163a) \u2013 \u201cfor\u0163a ce guverna \u015fi avea s\u0103 guverneze Europa\u201d \u2013 a sf\u00e2r\u015fit prin a reconfigura sistemul interna\u0163ional european, noua realitate geopolitic\u0103 \u015fi teritorial\u0103 fiind sintetizat\u0103 \u00een cele 121 de articole ale Actului final de la Viena<\/span> (9 iunie 1815). Pacea Westfalic\u0103<\/strong> este o pace \u00eencheiat\u0103 \u00een anul 1648 prin care a fost pus cap\u0103t R\u0103zboiului de Treizeci de Ani. Tratatul de pace este alc\u0103tuit din dou\u0103 documente: \u201eTratatul din M\u00fcnster\u201d (\u00eencheiat \u00eentre Sf\u00e2ntul Imperiu Roman \u015fi Fran\u0163a) \u015fi \u201eTratatul din Osnabr\u00fcck\u201d (\u00eencheiat \u00eentre Sf\u00e2ntul Imperiu Roman \u015fi Suedia). Cele dou\u0103 tratate alc\u0103tuiesc \u00eempreun\u0103 Pacea Westfalic\u0103<\/em>. Aceste documente marcheaza sfarsitul sangerosului Razboi de 30 de ani care a agitat Europa in perioada 1618, aceste tratate au fost semnate in urma desfasurarii a doua congrese, in orasele Osnabrck si Mnster din Westfalia (Germania). Tratativele de la Munster vizau statele europene catolice, iar cele de la Osnabrck pe cele protestante. La discutiile, care s-au prelungit pe durata a sase ani (16421-648), au participat ambasadorii statelor implicate in conflict si peste 550 de delegati, sub supravegherea nuntiului papal Fabio Chigi. Printre prevederile acestora se numarau: recunoasterea drepturilor Frantei asupra episcopatelor Metz, Toul si Verdun si asupra Alsaciei, extinderea considerabila a posesiunilor suedeze in dauna Germaniei, reconfirmarea principiului egalitatii religioase (cuius regio, ejus religio). Imperiul Romano-German (Habsburgic), infrant, este nevoit sa cedeze in fata suprematiei continentale a Frantei. Totodata, este divizat in 343 de state. De aici inainte, Austria isi va asuma propria politica europeana. Pacea din Westfalia a reprezentat prima intalnire diplomatica la nivel european (primul congres european), cu aceasta ocazie fiind consacrate principiile echilibrului politic, al ratiunii de stat si al dreptului popoarelor. \u00cen Pacea Westfalic\u0103 au fost reafirmate prevederile P\u0103cii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolic\u0103 \u015fi cea protestant\u0103 (luteran\u0103) erau privite ca religii egal \u00eendrept\u0103\u0163ite, \u015fi, totodat\u0103, aceste prevederi au fost extinse, cuprinz\u00e2nd \u015fi confesiunea calvin\u0103 din imperiu. \u2022 Suedia ob\u0163ine, \u00een anul 1648: ora\u015ful Stettin cu regiunea \u00eenconjur\u0103toare; ora\u015ful Wismar; de asemenea, episcopatul Bremen \u015fi Werden.\u2022 Danemarca nu ob\u0163ine teritoriile pretinse. \u2022 Austria cedeaz\u0103 Fran\u0163ei Sundgau. \u2022 Nu s-a reu\u015fit o hegemonie catolic\u0103 \u00een imperiu. \u2022 Fran\u0163a, prin uneltirile cardinalului Richelieu, care a fost \u00eempotriva incheierii p\u00e4cii, devine cea mai influent\u0103 \u015fi puternic\u0103 \u0163ar\u0103 din vestul Europei. \u2022 P\u0103r\u0163i mari din Sf\u00e2ntul Imperiu Roman sunt pustiite de r\u0103zboi, pierderea de vie\u0163i omene\u015fti fiind estimat\u0103 \u00eentre 3 \u015fi 4 milioane, la aceasta au contribuit foametea \u015fi epidemiile. \u2022 Statele germane nu aveau ie\u015fire la mare, fiind excluse din comer\u0163ul maritim, ceea ce a influen\u0163at \u00een viitor lipsa coloniilor germane, \u015fi un dezavantaj dezastruos pentru o perioad\u0103 de 150 de ani \u00een pia\u0163a de desfacere, surs\u0103 de materii prime, fr\u00e2n\u00e2nd dezvoltarea economic\u0103 a \u0163\u0103rii, \u00een compara\u0163ie cu puterile maritime ale acelei epoci (Olanda, Anglia \u015fi Fran\u0163a).<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Veacul XIX a fost epoca ultim\u0103 a Europei ca centru al lumii cunoscute. Spre deosebire de modernitatea timpurie, secolul XIX, \u00een materie de rela\u0163ii interna\u0163ionale, a fost unul al guvernan\u0163ilor preocupa\u0163i nu at\u00e2t de Credin\u0163\u0103 ori de ideea monarhiei universale, c\u00eet de ap\u0103rarea \u015fi men\u0163inerea echilibrului de putere. A fost secolul impulsului na\u0163ionalist \u015fi al […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107485"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107485"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107485\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}