{"id":107476,"date":"2018-02-19T02:07:00","date_gmt":"2018-02-19T02:07:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:35:39","modified_gmt":"2023-01-08T10:35:39","slug":"reformele-lui-alexandru-loan-cuza-si-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/reformele-lui-alexandru-loan-cuza-si-2\/","title":{"rendered":"Reformele lui Alexandru loan Cuza \u015fi semnifica\u0163ia lor."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\u00cen anii <\/span>1859-1861, <\/span>activitatea politic\u0103 a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri a avut un caracter comun, de\u015fi s-a men\u0163inut separa\u0163ia din punct de vedere adininistra\u0163iv. Guvernele, \u00eendrumate de domnitor, ac\u0163ionau \u00een acela\u015fi sens. Din punct de vedere politic, unitatea a fiin\u0163at din ianuarie <\/span>1859.<\/span> Serviciile de v\u0103mi ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri s-au contopit \u00eentr-o singur\u0103 direc\u0163ie general\u0103, cursul monedelor din Principate a_fost unificat, administra\u0163iile telegrafelor au fost, de asemenea, contopite. C\u00eend s-a luat \u00een discu\u0163ie problema Capitalei \u0163\u0103rii, Bucure\u015ftii –<\/span><\/span>calificat de Kog\u0103lniceanu \u201einima Romaniei” –<\/span> <\/span>s-a impus drept Capital\u0103, s-a fixat doar <\/span>24 <\/span>ianuarie zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103. Comisia central\u0103 lucra la unificarea legislativ\u0103 a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri, iar \u00een toamna anului <\/span>1861 <\/span>s-a instituit \u015fi o comisie pt unificarea<\/a> legilor \u015fi a regulamentelor administrative. Procesul de integrare s-a desf\u0103\u015furat \u015fi pe t\u0103r\u00e2m militar. Problema agrar\u0103 a s\u0163r\u0103b\u0103tut ca un fir ro\u015fu istoria Principatelor \u00een ace\u015fti ani, reprezen\u0163\u00eend, dup\u0103 un consul str\u0103in, \u201efondul tuturor preocup\u0103rilor”<\/span>. <\/span>\u0162\u0103r\u0103nimea slujise mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 \u00een n\u0103dejdea solu\u0163ion\u0103rii problemei agrare, obliga\u0163ie impus\u0103, de altfel, clasei polirice a vremii prin Conven\u0163ia de la Paris. Conservatorii se \u00eempotriveau \u00eemp\u0103r\u0163irii p\u0103m\u00e2ntului sau o doreau extrem de limitat\u0103. Egalitatea \u00een fa\u0163a legii \u015fi a d\u0103rilor, desfiin\u0163area privilegiilor \u015fi adoptarea unor forme de organizare statal\u0103 modern\u0103 au fost principalele direc\u0163ii de dezvoltare ale activit\u0103\u0163ii guvernelor \u00eencep\u00e2nd din <\/span>1859. <\/span>Reforma fiscal\u0103 –<\/span> <\/span>generalizarea contribu\u0163iilor \u015fi asigurarea fondurilor necesare operei de organizare a noului stat na\u0163ional –<\/span> <\/span>era una dintre problemele centrale ce s-au pus dup\u0103 <\/span>24 <\/span>ianuarie\/5 februarie 1<\/span>859. <\/span>To\u0163i b\u0103rba\u0163ii majori au fost supu\u015fi impozitului personal \u015fi contribu\u0163iei pentru drumuri. Nerealizarea deplinei unific\u0103ri politico-administrative, instabilitatea politic\u0103 \u015fi puterea de care au beneficiat conservatorii \u00een condi\u0163iile regimului electoral instituit de Conven\u0163ie, au \u00eent\u00e2rziat realizarea reformelor fundamentale. Domnitorul, adept al progresului \u015fi al reformelor, nedorind pe conservatori, a preferat pe liberalii modera\u0163i \u015fi nu pe radicali, singura excep\u0163ie fiind Kog\u0103lniceanu, <\/span>liberal-democrat, <\/span>cu multiple calit\u0103\u0163i intelectuale \u015fi politice. <\/span>Prin Legea rural\u0103 din 14\/26 august 1864, peste 400 000 familii de \u0163\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103rite cu loturi de munc\u0103, iar aproape al\u0163i 60 000 s\u0103teni au primit locuri de cas\u0103 \u015fi de gr\u0103din\u0103. Cu tot caracterul ei limitat, legiuirea a pus cap\u0103t domina\u0163iei rela\u0163iilor feudale \u00een agricultur\u0103 \u015fi a deschis drumul larg noilor rela\u0163ii capitaliste. Ea a reprezentat unul din cele mai \u00eensemnate evenimente ale istoriei Rom\u00e2niei din secolul al XIX \u2013lea. Ultimii ani ai domniei lui Cuza au fost apoi caracteriza\u0163i prin adoptarea altor m\u0103suri, care, \u00een ansamblu, s-au \u00eencadrat procesului de modernizare. ,,A fost adoptat sistemul metric, a fost decretat Codul Civil, s-au afirmat drepturile autocefale ale bisericii rom\u00e2ne fa\u0163\u0103 de patriarhia din Constantinopol, s-au luat m\u0103suri \u00eempotriva jurisdic\u0163iei consulare, s-a promulgat Legea instruc\u0163iunii publice, dup\u0103 ce, \u00eenc\u0103 din iulie 1864, cum s-a amintit, se crease Universitatea de la Bucure\u015fti\u2019\u2019. Reformele realizate \u00een cei \u015fapte ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza au pus bazele organizatorice ale statului modern rom\u00e2n. Pe plan economic, social, politic \u015fi cultural s-au \u00eenregistrat profunde schimb\u0103ri. Dintre reforme, cea agrar\u0103 se impune aten\u0163iei ca o \u00eenf\u0103ptuire major\u0103, cu implica\u0163ii profunde, pe planuri multilaterale. \u00cen ansamblu, domnia lui Cuza are o \u00eensemn\u0103tate primordial\u0103 prin aceea c\u0103 a pus bazele statului unitar, dar totodat\u0103 \u015fi a statului modern.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anii 1859-1861, activitatea politic\u0103 a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri a avut un caracter comun, de\u015fi s-a men\u0163inut separa\u0163ia din punct de vedere adininistra\u0163iv. Guvernele, \u00eendrumate de domnitor, ac\u0163ionau \u00een acela\u015fi sens. Din punct de vedere politic, unitatea a fiin\u0163at din ianuarie 1859. Serviciile de v\u0103mi ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri s-au contopit \u00eentr-o singur\u0103 direc\u0163ie general\u0103, cursul monedelor din Principate […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107476"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107476"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107476\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107476"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107476"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107476"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}