{"id":107464,"date":"2018-02-19T02:13:00","date_gmt":"2018-02-19T02:13:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:35:32","modified_gmt":"2023-01-08T10:35:32","slug":"razboiul-franco-prusac-si-consecintele-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/razboiul-franco-prusac-si-consecintele-2\/","title":{"rendered":"R\u0103zboiul franco-prusac \u015fi consecin\u0163ele sale."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-8118802102144876098\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Cauzele r\u0103zboiului PARTEA 1<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><\/strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">La 1 iulie 1870 se anun\u0163\u0103 c\u0103 prin\u0163ul Leopold din linia Hohenzollern-Sigmarigen a fost ales rege al Spaniei. A doua zi Europa a aflat despre protestul lui Napoleon, el era nemul\u0163umit de faptul c\u0103 dinastia Hohenzollern domnea \u015fi \u00een Prusia \u015fi \u00een Spania. Se punea astfel \u00een pericol securitatea Fran\u0163ei (izolat\u0103 din Sud \u015fi din Est). Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta pe de o parte partidul militarist promova ideea declan\u015f\u0103rii unui r\u0103zboi, pe de alt\u0103 parte presa acuza diploma\u0163ia francez\u0103 \u015fi \u00een special pe ambasadorul francez de la Berlin (Benedeti) de pasivitate \u015fi lascitate \u00een fa\u0163a lui Bismarck. Ca urmare la 6 iulie 1870 ducele Gramont (ministru de externe a Fran\u0163ei) a rostit \u00een corpul legislativ o cuv\u00e2ntare provocatoare la adresa Prusiei.<a href=\"http:\/\/optdolari.blogspot.ca\/2011\/02\/razboiul-franco-prusac-si-consecintele.html\" name=\"more\" style=\"color: #ee5307; outline: none; text-decoration-line: none;\"><\/a><\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Cauzele r\u0103zboiului PARTEA 2-A<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">A urmat c\u00e2teva gre\u015feli diplomatice din partea Fran\u0163ei. \u00cen loc s\u0103 se ia leg\u0103tur\u0103 cu Bismarck, ambasadorul Fran\u0163ei a plecat la Ems p\/t o \u00eent\u00e2lnire cu Wilhelm I. Bismarck urm\u0103rea un r\u0103zboi cu Fran\u0163a, iar impunerea lui Leopold la tronul Spaniei putea constitui un bun pretext, astfel Prusia ie\u015fea ca se ap\u0103ra de atacul Fran\u0163ei, aceasta (ap\u0103rare) ar mai \u00eensemna pre\u00eent\u00e2mpinarea unei interven\u0163ii diplomatice sau militare a Rusiei \u00eempotriva Germaniei. Dup\u0103 acea discu\u0163ie cu Wilhelm I, totu\u015fi sa ajuns ca Leopold s\u0103 renun\u0163e la tronul Spaniei. Se p\u0103rea c\u0103 diploma\u0163ia lui Bismarck suferise e\u015fec, \u00eens\u0103 Napoleon a f\u0103cut o mare gre\u015feal\u0103. Fran\u0163a \u00ee-\u015fi crease impresia c\u0103 Prusia a cedat tronul Spaniei p\/t c\u0103 nu e preg\u0103tit\u0103 militar. Ministru de r\u0103zboi Leboeuf declara c\u0103 armata francez\u0103 e 100% gata p\/t lupt\u0103 iar ducele Gramont afirma c\u0103 \u00een caz de r\u0103zboi Austria va lua o pozi\u0163ie \u00eempotriva Prusiei. Atunci Napoleon III a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 cear\u0103 \u015fi mai mult de la Prusia. Astfel deja se cerea ca Wilhelm I s\u0103-\u015fi ia un angajament c\u0103 va interzice lui Leopold s\u0103 mai accepte vre-o dat\u0103 coroana Spaniei. Bismarck era nemul\u0163umit de acest parcurs al rela\u0163iilor franco-prusace \u015fi dup\u0103 aceia Moltke la asigurat c\u0103 armata prusac\u0103 e preg\u0103tit\u0103 sa o distrug\u0103 pe cea francez\u0103, el a trimis o telegram\u0103 \u201efals\u0103\u201d p\/t a fi comunicat\u0103 ziarelor. Ca urmare la 15 iulie guvernul francez a cerut corpului legislativ s\u0103 aprobe credite de r\u0103zboi. Propunerea sa votat. S-a aprobat \u015fi declara\u0163ia de r\u0103zboi ce s-a produs oficial la 19 iulie 1870.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Inceputul r\u0103zboiului.<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Opera\u0163iunile militare s-au \u00eenceput din start nefavorabil p\/t Fran\u0163a, aceasta se datora mi\u015fc\u0103rii lente a trupelor franceze. Astfel armata prusac\u0103 a reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige la 4 august la Wissembourg, la 6 august la Woerth. La fel planul de jonc\u0163iune a doua armate franceze a fost \u00eempiedicat de c\u0103tre germani, cei din urma au mai reu\u015fit s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi la 18 august bloc\u00e2nd fort\u0103rea\u0163a Metz. La 2 septembrie, \u00eemparatul Fran\u0163ei a capitulat cu \u00eentreaga armat\u0103 a lui Mac-Mahon.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Cauzele victoriei Prusiei.<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Victoria Prusiei s-a datorat \u00een mare parte superiorit\u0103\u0163ii numerice. Alt\u0103 cauz\u0103 este c\u0103 Prusia a reu\u015fit s\u0103-\u015fi concentreze trupele pe un singur front (francez, nu a trebuit s\u0103 lupte \u015fi \u00eempotriva Austro-Ungariei dup\u0103 cum credeau francezii). A treia cauz\u0103 este e\u015fecul francez p\/t alian\u0163a cu Italia \u015fi Austro-Ungaria \u00eempotriva Prusiei. Rusia la fel a jucat un rol important \u00een \u00eenfringera Fran\u0163ei deoarece se angaja prin problema polon\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 neutralitatea Austro-Ungariei.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Continuarea r\u0103zboiului.<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">In Fran\u0163a la 4 septembrie a \u00eenceput o revolu\u0163ie \u00een urma c\u0103rei a fost instaurat\u0103 republica \u015fi s-a format un guvern provizoriu. La 19 septembrie prusacii au \u00eencercuit Parisul, aici ei sau ciocnit de o puternic\u0103 garnizoan\u0103. Situa\u0163ia prusacilor \u00eencepuse s\u0103 se agraveze. Bismarck se temea de o interven\u0163ie str\u0103in\u0103, \u00eendeosebi din partea Rusiei. Totu\u015fi diploma\u0163ia francez\u0103 nu a ob\u0163inut sprijin la Londra, Roma \u015fi Viena. Petersburgul declara c\u0103 va acorda ajutor p\/t a \u00eencepe tratative \u015fi nimic mai mult. La 30 octombrie au \u00eenceput tratativele p\/t pace. Thiers (reprezentantul guvernului ap\u0103r\u0103rii na\u0163ionale franceze) era dispus s\u0103 primeasc\u0103 condi\u0163ii grele p\/t a salva privilegiile de clas\u0103 ale burgheziei \u00eens\u0103 sub presiunea societ\u0103\u0163ii, guvernul a respins aceste propuneri. La 27 octombrie a fost cedat Metzul, iar la 28 ianuarie 1871 s-a pus cap\u0103t reziden\u0163ei franceze \u00eencheindu-se un armisti\u0163iu.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Consecin\u0163e<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">La 18 ianuarie a fost proclamat formarea Imperiului German, astfel produc\u00e2ndu-se unificarea Germaniei de sus. La 26 februarie 1871 la Versailles se semna tratatul de pace preliminar. Germania urma s\u0103 primeasc\u0103 Alsacia, Lorena r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi 5 miliarde de franci. Trupele germane r\u0103m\u00e2neau pe un teritoriu din Estul Fran\u0163ei p\u00e2n\u0103 la achitarea contribu\u0163iei.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><strong><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">Pacea de la Frankfurt<\/span><\/strong><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">La 6 mai 1871 a \u00eenceput la Frankfurt pe Main negocierile \u00eentre Favre \u015fi Bismarck cu privire la \u00eencheierea tratatului definitiv. Aceste negocieri includeau \u015fi problema \u00een\u0103bu\u015firii comunii (r\u0103scoalei) din Paris.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"NoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"font-family: &quot;&quot;; font-size: 12pt; line-height: 24px;\">La 10 mai 1871 la Frankfurt sa \u00eencheiat o pace franco-german\u0103. Aici sunt respectate prevederile tratatului preliminar de la Versailles. Fran\u0163a ceda Germaniei Alsacia \u015fi o parte a Lorenei \u015fi se angajau s\u0103 achite contribu\u0163ia de 5 miliarde de franci. Conduc\u0103torii germani \u00ee-\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 r\u0103zboiul dat nu va pune cap\u0103t antagonismului secular dintre Germania \u015fi Fran\u0163a. Convin\u015fi c\u0103 va exista un nou r\u0103zboi franco-german nem\u0163ii c\u0103utau s\u0103 foloseasc\u0103 aceast\u0103 victorie p\/t a-\u015fi asigura o grani\u0163\u0103 c\u00e2t mai favorabil\u0103, din punct de vedere strategic. Bismarck declara c\u0103 ar fi absurd s\u0103 ei Alsacia \u015fi Lorena dac\u0103 ai fi \u00eencrezut c\u0103 va exista o pace franco-german\u0103. Aceste regiuni ofereau Germaniei avantaje strategice. At\u00e2t timp c\u00e2t francezii st\u0103p\u00e2neau Alsacia ei dispuneau de o baz\u0103 p\/t a invada Sudul Germaniei unde existau puternice sentimente anti-prusace care reprezenta cel mai vulnerabil punct al Germaniei.&nbsp;Anexarea Alsaciei \u00eempingea Fran\u0163a dincolo de mun\u0163ii Vosgi, astfel \u00eenafara grani\u0163ei de pe Rin mai existau un hotar montan greu de parcurs p\/t armata francez\u0103. Prin Lorena se deschidea o cale scurt\u0103 spre Paris. \u00cen urma tratativelor regiunea Lorenei, bogat\u0103 \u00een minereuri, r\u0103m\u00e2nea Fran\u0163ei. Germania primea totu\u015fi o regiune bogat\u0103 \u00een minereuri de fier \u00een schimbul unific\u0103rii grani\u0163ei de la Belfort. \u00cen urma acestei p\u0103ci se identifica o noua mare putere European\u0103 care reu\u015fise \u00een mai pu\u0163in de un deceniu s\u0103 se impun\u0103 \u00een fa\u0163a Danemarcei, Austriei \u015fi Fran\u0163ei. Dup\u0103 aceasta imperiul German reprezenta poate cel mai puternic stat european, totodat\u0103 f\u0103c\u00e2nd-o pe Fran\u0163a s\u0103-\u015fi piard\u0103 din puterea sa.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cauzele r\u0103zboiului PARTEA 1 La 1 iulie 1870 se anun\u0163\u0103 c\u0103 prin\u0163ul Leopold din linia Hohenzollern-Sigmarigen a fost ales rege al Spaniei. A doua zi Europa a aflat despre protestul lui Napoleon, el era nemul\u0163umit de faptul c\u0103 dinastia Hohenzollern domnea \u015fi \u00een Prusia \u015fi \u00een Spania. Se punea astfel \u00een pericol securitatea Fran\u0163ei (izolat\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107464"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107464"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107464\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}