{"id":107372,"date":"2018-02-19T03:11:00","date_gmt":"2018-02-19T03:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:34:49","modified_gmt":"2023-01-08T10:34:49","slug":"realizarea-si-organizarea-pacii-in-urma-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/realizarea-si-organizarea-pacii-in-urma-2\/","title":{"rendered":"Realizarea \u015fi organizarea p\u0103cii \u00een urma primului R\u0103zboi Mondial."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Realizarea \u015fi organizarea p\u0103cii \u00een urma Ir.m. sa lovit de numeroase obstacole \u015fi dificult\u0103\u0163i, precaritatea \u015fi nesiguran\u0163a ei caracteriz\u00eend lumea interna\u0163. Fiecare dintre reprezentan\u0163ii celor 4 mari puteri, \u00een cadru Sis. de la Versailes, pe l\u00eeng\u0103 unele interese comune aveau \u015fi obiective diferite. Wilson sus\u0163inea idea crearii Soc. Na\u0163.,consider\u00eendo cel mai eficient organism contra r\u0103zboiului; Clemanceau era st\u0103p\u00eenit puternic de idea securit\u0103\u0163ii Fran\u0163ei pe Rhin, p\/t a pre\u00eent\u00eempina o eventual\u0103 agresiune german\u0103; <\/a>L.George se pronun\u0163a p\/t o atitudine sever\u0103 fa\u0163\u0103 de Germania \u015fi cerea desb\u0103gubiri consistente din partea acesteia; Orlando, nemul\u0163\u0103mit c\u0103 tratatele anterioare nu erau luate \u00een seam\u0103, considera c\u0103 alipirea or. Fiume putea compensa, \u00eentrun fel, ne\u00eemplinirile teritoriale pe care le solicita cu insisten\u0163\u0103 burghezia italian\u0103. La acestea se adaugau interesele statelor mai mici,aliate sau asociate Antantei, pe care Conferin\u0163a lea desconsiderat uneori sau lea oferit o solu\u0163ionare par\u0163ial\u0103. N-au avut finalitate \u00een cadru dezbaterilor Conf. de pace, deasemenea- problema securit\u0103\u0163ii Fran\u0163ei la grani\u0163a sa cu Germania \u015fi problema repara\u0163iilor de r\u0103zboi. Aceste aspecte a necesitat ulterior, desf\u0103\u015furarea unui larg \u015fir de conferin\u0163e succesive, \u00een c\u0103utarea mijloacelor diplomatice \u015fi juridice, menite s\u0103 le solu\u0163ioneze. La toate Conferin\u0163ele p\/t repara\u0163ie p\u00een\u0103 \u00een 1932, ca \u015fi la conferin\u0163a de la Locarno, p\/t pactul de securitate al grani\u0163elor franco-germane, diploma\u0163ia german\u0103, a cerut cu insisten\u0163\u0103 anularea art.231 al Tr.de la Versailes. Problema teritoriilor rhenane, cauza principal\u0103 a divergen\u0163ilor franco-germane, a fost solu\u0163ionat\u0103 favorabil Germ. Conf. de la Locarno (oct.1925) nu este altceva dec\u00eet o expresie vie a compromisurilor \u015fi cedarilor marilor puteri \u00een fa\u0163a preten\u0163ilor teritoriale a germane. Succesul diploma\u0163iei germane la aceast\u0103 conferin\u0163\u0103, a fost mare. Nu numai c\u0103 se lichidau problemele r\u0103zboiului, fixate de planul Dawes dar se reglementa \u015fi problema ocupa\u0163iei aliate, ocupa\u0163ie desfiin\u0163at\u0103 \u00een scurt timp. Germ. intr\u0103 apoi cu drepturi depine \u015fi cu titlu de mare putere \u00een Consiliul Soc. Na\u0163iunilor. \u00cen urma conf. de la Laussane, \u00een Germ. se instaurase fascismul, propaganda acestuia insista asupra revizuirii dictatului de la Versailes, de asemenea Germ. \u00cencalca deschis clauzele militare ale Tr. de la Versailes, la 16 martie 1935 fiind introdus serviciu militar obligatoriu. De asemenea erau cunoscuteresentimentele vadite ale Italiei fasciste contra fostilor parteneri ai Antantei, \u00een\u0103sprite de acelea\u015fi tendin\u0163e revizioniste musoliniene. Italia, Germ. \u015fi Anglia de\u015fi \u00een m\u0103sur\u0103 diferit\u0103 urm\u0103reau \u00eempiedicarea hegemoniei franceze \u00een Europa. \u00cenc\u0103 un element se adaug\u0103 favorabil propunerilor italiene; politicienii horty\u015fti, \u00eencuraja\u0163i de It.\u015fi Fr., au apreciat c\u0103 preten\u0163iile lor teritoriale pe seama statelor vecine nu se vor putea realize, dec\u00eet prin revizuirea total\u0103 a Sistemului de la Versailes. O fisur\u0103 \u00een urma Sis. de la Versailes, a fost \u015fi e\u015fecul Soc.Na\u0163., sl\u0103biciunea organiza\u0163ie manifestat\u0103 prin incapacitatea acesteia de a preveni agresiunea sau de a sanc\u0163iona \u00eenc\u0103lcarea tratatelor, a\u015fa cum au demonstrate agresiunea japonez\u0103 contra Chinei din 1931, cea a It. contra Abisiniei sau succesivele acte de for\u0163\u0103 \u015fi agresiune ale Germ. naziste. Soc. Na\u0163. era sl\u0103bit\u0103 \u00een capacitatea de ac\u0163iune din cauza intereselor particulare a marilor puteri membre, a fost \u015fi mai puternic afectata ca nu a reu\u015fit s\u0103 cuprind\u0103 tote marile puteri, \u00een I r\u00eend SUA. Astfel, Germ, c\u0103reia i se netezit terenul refacerii poten\u0163ialului ei economic \u015fi militar \u015fi c\u0103reia i sa iertat atitudinea sa antiversaillez\u0103 a avut grave repecursiuni asupra situa\u0163iei interna\u0163ionale, duc\u00eend la cel deal II r\u0103zboi mondial. Cataclizmul ar fi putut evitat dac\u0103 marile puteri ar fi ajuns la concluzia necesit\u0103\u0163ii unui acord general de securitate \u015fi nu regional ca cel de la Locarno, dac\u0103 ar fi ac\u0163ionat p\/t un front unit al tuturor \u0163\u0103rilor contra agresiunii \u015fi fascicmului.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Realizarea \u015fi organizarea p\u0103cii \u00een urma Ir.m. sa lovit de numeroase obstacole \u015fi dificult\u0103\u0163i, precaritatea \u015fi nesiguran\u0163a ei caracteriz\u00eend lumea interna\u0163. Fiecare dintre reprezentan\u0163ii celor 4 mari puteri, \u00een cadru Sis. de la Versailes, pe l\u00eeng\u0103 unele interese comune aveau \u015fi obiective diferite. Wilson sus\u0163inea idea crearii Soc. Na\u0163.,consider\u00eendo cel mai eficient organism contra r\u0103zboiului; […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107372"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107372"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107372\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107372"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107372"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107372"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}