{"id":107308,"date":"2018-02-19T08:29:00","date_gmt":"2018-02-19T08:29:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:34:19","modified_gmt":"2023-01-08T10:34:19","slug":"incercare-de-abordare-functiilor-mass-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/incercare-de-abordare-functiilor-mass-2\/","title":{"rendered":"\u00cencercare de abordare a func\u0163iilor mass media."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Au existat, din partea unor cercet\u0103tori, tentative de imaginare a unei societ\u0103\u0163i moderne \u00een absen\u0163a mass-media. Ace\u015ftia au recunoscut c\u0103, de\u015fi critic al comunic\u0103rii de mas\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-i acesteia numai neajunsurile, numai bilele negre, nu po\u0163i imagina, \u00een chip cu totul serios, existen\u0163a uman\u0103, de acum \u015fi din viitor, altfel dec\u00e2t \u00eenso\u0163it\u0103, ori chiar profund influen\u0163at\u0103, de c\u0103tre mass-media. Mass-media, studiate cel mai adesea printr-o gril\u0103 interpretativ\u0103 generat\u0103 de conceptul multifunc\u0163ional numit schimbare<\/i>, pot fi considerate ca fiind importante instrumente ale stabilit\u0103\u0163ii <\/i>unei societ\u0103\u0163i. \u00cen istorie, se poate costata c\u0103, de\u015fi au suferit continuu amelior\u0103ri, moderniz\u0103ri ori chiar salturi tehnologice, mijloacele de comunicare de mas\u0103, pe importante perioade de timp, n-au<\/a> fost transformate radical, constituind sisteme relativ stabile. Iar aceast\u0103 stabilitate a sistemului mass-media este un corolar al capacit\u0103\u0163ii sale continue de a oferi func\u0163ii<\/i>necesare existen\u0163ei \u015fi reproducerii sistemului social. Func\u0163iile pe care sistemul mass-media le ofer\u0103 la nivel social consolideaz\u0103, deci, stabilitatea sa \u015fi, at\u00e2ta vreme c\u00eet societatea le reclam\u0103 drept necesare, cu oric\u00e2te shimb\u0103ri tehnologice ale unor mijloace, cu oric\u00e2te modific\u0103ri impuse de noi realit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice dedicate comunic\u0103rii, sistemul mediatic va supravie\u0163ui. Televiziunea, pentru c\u0103 deocamdat\u0103 ocup\u0103 \u00eenc\u0103 prim-planul mediatic \u015fi atrage aten\u0163ia \u00een cel mai provocator grad, este considerat\u0103 de mul\u0163i cercet\u0103tori drept principal sintetizator \u015fi interpret al ideologiei dominante, influen\u0163\u00e2nd astfel \u201cmodul \u00een care oamenii descifreaz\u0103 chiar \u015fi cele mai fundamentale tr\u0103s\u0103turi ale societ\u0103\u0163ii lor. Acestea includ nivelurile de violen\u0163\u0103 ale societ\u0103\u0163ii, compozi\u0163ia \u015fi rolurile rasiale \u015fi sexuale, a\u015ftept\u0103rile \u015fi alternativele politice\u201d. George Gerbner \u015fi Larry Gross sus\u0163in c\u0103 televiziunea \u201ceste o agen\u0163ie a ordinii consacrate \u015fi, ca atare, serve\u015fte \u00een primul r\u00e2nd la extinderea \u015fi men\u0163inerea, mai degrab\u0103 dec\u00e2t la modificarea, amenin\u0163area sau sl\u0103birea concep\u0163iilor, convingerilor \u015fi comportamentelor conven\u0163ionale. Principala ei func\u0163ie este aceea de a r\u0103sp\u00e2ndi \u015fi a stabiliza configura\u0163iile sociale\u201c. Asemenea fraze, dac\u0103 nu au rolul de a nedumeri de-a dreptul, oricum, pun serioase \u015fi mari semne de \u00eentrebare cititorului care vede cel mai adesea \u00een televiziune principalul s\u0103u canal de informa\u0163ie \u015fi de divertisment. Oare nu exagereaz\u0103 aceste considera\u0163ii, \u00een dorin\u0163a lor de a vedea peste tot coerente rezolv\u0103ri \u015fi conspira\u0163ii \u00eendelung mo\u015fite? Nu sunt oare lucrurile mai simple, mai pu\u0163in esoterice \u015fi mai deschise privirilor venite de oriunde? S\u0103 spunem, deocamdat\u0103, c\u0103 aceast\u0103 viziune \u201cideologic\u0103\u201d referitoare la televiziune s-ar putea s\u0103 nu acuze pe nimeni, s-ar putea ca, \u00een m\u0103sura \u00een care mass-media au ap\u0103rut ca urmare a \u00eemplinirii unui set de condi\u0163ii politice, economice \u015fi culturale (vezi prima \u00eentrebare punctat\u0103 de M. DeFleur), \u00een mod obiectiv, comunicarea s\u0103 fie \u201cdependent\u0103\u201d de societatea care-i faciliteaz\u0103 evolu\u0163ia, mai ales comunicarea de mas\u0103. Vom vedea mai departe cum stau lucrurile. Acum, s\u0103 spunem doar c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, complexitatea sistemelor mediatice nu fac deloc u\u015foar\u0103 sesizarea acestor aspecte importante. Apar \u00een lumea occidental\u0103, anual, serioase lucr\u0103ri de cercetare pe teme de mass-media, studii pertinente propuse de oameni ultraspecializa\u0163i \u00een fenomenele informa\u0163ionale \u015fi totu\u015fi discu\u0163iile, pe acest fabulos teritoriu, nu dau semne c\u0103 \u00een cur\u00e2nd se vor \u00eencheia. Dimpotriv\u0103. Se g\u0103sesc mereu noi unghiuri de abordare, mai eficiente, mai promi\u0163\u0103tare \u00een consecin\u0163e, mai inteligente \u015fi mai capabile s\u0103 explice fenomenul public num\u0103rul unu \u2013 comunicarea. \u015ei, trebuie s-o spunem, toate aceste c\u0103r\u0163i, studii ori dezbateri sunt provocatoare. \u015ei necesare. Bibliografiile domeniului devin, pe zi ce trece, tot mai ame\u0163itoare, de neneglijat, adun\u00e2nd, deja, \u00een jurul conceptului de comunicare, speciali\u015fti din zone \u015ftiin\u0163ifice mai diverse dec\u00e2t s-ar fi putut b\u0103nui chiar numai \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2\u0163iva ani. Se poate detecta, cu unelte minime, o furie a comunic\u0103rii peste tot \u00een lume, dublat\u0103 de un efort de interpretare la fel de tenace \u015fi de ambi\u0163ios. Suntem, probabil, condamna\u0163i la comunicare, intra\u0163i definitiv sub zodia acestui vechi \u015fi modern concept, obliga\u0163i s\u0103 ne privim \u00een apele oglinzilor propuse de mass-media \u015fi \u00eenc\u0103lzi\u0163i de un soare mediatic pe care de cele mai multe ori \u00eel confund\u0103m cu soarele autentic al vechii lumi.<\/div>\n

<\/p>\n

Semnifica\u0163ia, locul \u015fi func\u0163iile mass-media \u00een societate sunt studiate cu minu\u0163ie, fiind proiectate noi teorii ale comunic\u0103rii, seduc\u0103toare \u015fi pline de reflec\u0163ii inteligente. Speciali\u015ftii noului teritoriu au parte de un statut privilegiat: \u201ccelor ce se consacr\u0103 profesional comunic\u0103rii mediatice, celor ce se situeaz\u0103 constant at\u00e2t de aproape de izvoarele actualit\u0103\u0163ii, mass-media le confer\u0103 un soi de aur\u0103 sau de autoritate \u201c. \u00cen toate statele democratice, recunosc\u00e2ndu-li-se drepturile de a informa, comenta \u015fi critica, precum \u015fi rolul de vector al emancip\u0103rii, mass-media sunt, implicit, considerate a constitui \u201ccentrul vital al vie\u0163ii publice\u201d.<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen 1947, \u00een SUA, nou constituita Comisie a libert\u0103\u0163ii presei \u2013 Commission on Freedom of Press \u2013 public\u0103 raportul intitulat O pres\u0103 liber\u0103 \u015fi responsabil\u0103 <\/i>care va genera, \u00een lumea anglofon\u0103, Teoria responsabilit\u0103\u0163ii sociale a presei. <\/i>Teoria aceasta a impulsionat definirea func\u0163iilor mediatice, func\u0163ii care, de\u015fi s-au manifestat, \u00een timp, \u015fi alte op\u0163iuni, \u015fi-au p\u0103strat, fiind fundamentale, valabilitatea.<\/div>\n

<\/p>\n

Commission on Freedom of Press a precizat cinci criterii (standarde) pentru evaluarea corectitudinii \u015fi performan\u0163elor demersului jurnalistic \u015fi ale institu\u0163iilor mediatice. Acestea sunt:<\/div>\n

<\/p>\n

1) Relatarea veridic\u0103, inteligent\u0103 \u015fi coerent\u0103 a evenimentelor curente, relatare c\u0103reia i se confer\u0103 o semnifica\u0163ie.<\/div>\n

<\/p>\n

2) Media constituie un forum pentru comentarii \u015fi discu\u0163ii critice.<\/div>\n

<\/p>\n

3) Presa trebuie s\u0103 reflecte propor\u0163ional diversele grupuri care formeaz\u0103 societatea \u00een ansamblu.<\/div>\n

<\/p>\n

4) Prezentarea cerin\u0163elor \u015fi valorilor pe care le are societatea; explicitarea acestora.<\/div>\n

<\/p>\n

5) Presa trebuie s\u0103 asigure accesul deplin la informa\u0163iile curente.<\/div>\n

<\/p>\n

Comisia a ap\u0103rut ca urmare a unor vii discu\u0163ii din societatea american\u0103, imediat dup\u0103 r\u0103zboi, dezbateri care depl\u00e2ngeau caracterul prea comercial \u015fi partizanatul presei. Criticilor virulente le-a urmat necesitatea de a se postula responsabilitatea social\u0103 a presei, ajung\u00e2ndu-se, astfel, la cele cinci etaloane, care, toate, refer\u0103 asupra a ceea ce se nume\u015fte rela\u0163ia dintre mass-media \u015fi societate. Din ele rezult\u0103 principalele func\u0163ii mediatice: a) de informare (diseminarea informa\u0163iei), b) de interpretare (comentarea faptelor), c) de exprimare (expresiv\u0103) \u015fi d) func\u0163ia critic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din anii \u201960, au existat cercet\u0103tori \u2013 precum Joseph Klapper, unul dintre pionierii studiului audien\u0163elor \u015fi efectelor mass-media \u2013 care au \u00een\u0163eles c\u0103 mijloacele de informare \u00een mas\u0103 au mai degrab\u0103 rolul de a \u00eent\u0103ri comportamentele \u015fi atitudinile existente dec\u00eet de a provoca schimbarea acestora. Acum, exist\u0103 aproape unanimitate printre anali\u015ftii fenomenelor mediatice \u00een a sus\u0163ine c\u0103 mass-media au func\u0163ia de a \u00eent\u0103ri \u015fi confirma regulile societ\u0103\u0163ilor \u00een care se manifest\u0103. Acest fapt nu este contrazis nici de frecventele prezent\u0103ri ale unor comportamente antisociale ori deviante de la normele social acceptate. \u015ei asta pentru c\u0103 mediatizarea abaterilor, a excep\u0163iilor cristalizeaz\u0103 \u015fi revigoreaz\u0103 noi solidarit\u0103\u0163i ori chiar solidarit\u0103\u0163i latente, neexprimate, suscit\u0103 consensul. \u201cConsensul social poate fi un mijloc mai eficient de control dec\u00e2t coerci\u0163ia sau for\u0163a\u201d, \u0163ine s\u0103 precizeze J.Lull, \u00een dorin\u0163a sa de a demonstra c\u0103 mass-media pot fi instrumentele, de cele mai multe ori extrem de subtile, de sus\u0163inere a ideologiei dominante dintr-o societate \u015fi de impunere a hegemoniei unui grup social asupra altor grupuri. Ne-am putea g\u00e2ndi oare c\u0103 dou\u0103 posibile astfel de grupuri ar putea fi constituite de \u201cgrupul ofertan\u0163ilor\u201d (de orice natur\u0103 ar fi oferta: tehnologic\u0103, economic\u0103, turistic\u0103, politic\u0103 etc.) \u015fi \u201cgrupul cump\u0103r\u0103torilor\u201d? Poate c\u0103, de\u015fi simplist\u0103, aceast\u0103 ipotez\u0103 de lucru ar putea semnifica destul de adecvat gradul de complexitate a rela\u0163iilor de \u201cputere\u201d din lumea de ast\u0103zi, trec\u00e2nd peste (sau ner\u0103m\u00e2n\u00e2nd la) de-acum uzatele \u015fi desemantizatele rela\u0163ii hegemonice din lumea politic\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la Commission on Freedom of Press, \u00een America anului 1947. Pentru aceast\u0103 comisie, func\u0163iile mediatice nu se pot exprima dec\u00e2t datorit\u0103 consensului care se realizeaz\u0103 \u00eentre mass-media, public (audien\u0163\u0103) \u015fi autorit\u0103\u0163i. Sintagma \u201cresponsabilitatea social\u0103 a presei\u201d solicit\u0103, automat, o redefinire a conceptului de \u201clibertate a presei\u201d, o schimbare de perspectiv\u0103 prin care s\u0103 se instituie continua interdependen\u0163\u0103 cu ceilal\u0163i doi actori care ies, acum, la ramp\u0103 cu motiva\u0163ii precise: publicul \u015fi autoritatea. Aici, se observ\u0103, se mut\u0103, de fapt, ni\u015fte accente dinspre individ<\/i> c\u0103tre societate<\/i>, c\u0103ut\u00e2ndu-se \u00eemplinirea unei rela\u0163ii de echilibru (prin interdependen\u0163a postulat\u0103) \u00eentre drepturile private<\/i> \u015fi dreptul public. <\/i>Totodat\u0103, cu acest prilej, se insist\u0103 pe importan\u0163a \u015fi prioritatea pozitivit\u0103\u0163ii prese<\/i>i, adic\u0103 pe libertatea sa de a face ceva \u015fi nu pe libertatea de a face opozi\u0163ie, autorit\u0103\u0163ii revenindu-i obliga\u0163ia de a sprijini programatic libertatea presei.<\/div>\n

<\/p>\n

\u201cNimeni nu poate contesta faptul c\u0103 presa r\u0103spunde unor nevoi \u015fi aspira\u0163ii, clare sau difuze, ale indivizilor \u015fi colectivit\u0103\u0163ilor \u2013 fiind modelat\u0103, astfel, de solicit\u0103rile sau de a\u015ftept\u0103rile acestora \u2013 \u015fi c\u0103, simultan, ea exercit\u0103 o seam\u0103 de influen\u0163e asupra vie\u0163ii sociale, modific\u00e2nd ac\u0163iunile indivizilor \u015fi grupurilor\u201d. Exist\u0103, deci, o rela\u0163ie biunivoc\u0103 <\/i>\u00eentre mass-media \u015fi audien\u0163a sa, rela\u0163ie ce face obiectul de studiu pentru speciali\u015fti din cele mai variate domenii, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze c\u00e2t mai exact natura, func\u0163ionarea \u015fi consecin\u0163ele acestei interac\u0163iuni fundamentale a lumii noastre. \u00cen aceste studii, accentele cad pe dinamica rela\u0163iei dintre emi\u0163\u0103tor \u015fi receptor, modelul psihologic <\/i>(behaviorist) \u2013 care a explicat mult\u0103 vreme procesele comunic\u0103rii utiliz\u00e2nd principiul determinist clasic al cauzalit\u0103\u0163ii liniare<\/i>, neinteres\u00e2ndu-se de receptare \u015fi nici de contextele socio-culturale ale producerii mesajelor \u2013 fiind re\u0163inut doar \u00een datele sale istorice \u015fi \u00een interesul pe care l-a acordat emi\u0163\u0103torilor. Rela\u0163iile de interdependen\u0163\u0103 pe care presa le sus\u0163ine cu institu\u0163iile sociale, politice, culturale ori economice st\u00e2rnesc enorme energii de \u00een\u0163elegere, explicare \u015fi redefinire a unui \u00eentreg cadru general, supus mereu \u00eennoirilor, contesta\u0163iilor \u015fi apari\u0163iei de noi \u015fi provocatoare ipoteze. \u0162ine de eviden\u0163\u0103 c\u0103 acum problemele care sunt legate de tehnicile de producere \u015fi difuzare a mesajelor au trecut \u00een plan secund, prim-planul find captat de cercet\u0103rile care vizeaz\u0103 clarificarea cadrului rela\u0163ional dintre mass-media \u015fi societate. Aceste rela\u0163ii sunt discutate preponderent printr-o serie de concepte care au centrul de interes axat pe trei termeni: func\u0163iile presei <\/i>ori consecin\u0163ele globale, efectele presei <\/i>\u015fi rolurile presei.<\/i> Mass-media sunt considerate, \u00een unele formul\u0103ri, sisteme de conectare<\/i> a indivizilor cu c\u00e2mpul social, dar \u015fi elemente<\/i> ale acestui c\u00e2mp. Deci, for\u0163\u00e2nd u\u015for lucrurile pentru a reliefa impactul mediior \u015fi importan\u0163a lor cov\u00e2r\u015fitoare \u00een ansamblul rela\u0163iilor care se stabilesc \u00een societate, putem spune, pe baza afirma\u0163iei de mai sus, c\u0103 indivizii sau subgrupurile sociale se conecteaz\u0103 prin<\/i> mass-media (\u015fi) la<\/i> mass-media. <\/i>De\u015fi pare autarhic\u0103 aceast\u0103 formulare, ea nu face dec\u00e2t s\u0103 reliefeze un adev\u0103r, dar \u015fi s\u0103 eviden\u0163ieze importan\u0163a studiului, extrem de laborios \u015fi de necesar, al mass-media. Apari\u0163ia teoriilor comunic\u0103rii de mas\u0103 \u015fi continua lor proliferare se petrec \u00eentr-un orizont de a\u015fteptare dinamic. Echilibrul social este precar \u00een absen\u0163a reflec\u0163iei profunde \u015fi sistematice asupra fenomenelor care \u0163in de comunicare, adic\u0103 asupra fermentului social care semnific\u0103 interdependen\u0163a func\u0163ional\u0103 dintre indivizi, grupuri \u015fi asigur\u0103 adaptarea lor reciproc\u0103 \u00een ansamblul social.<\/div>\n

<\/p>\n

Paradigma func\u0163ionalist\u0103 a comunic\u0103rii<\/i> a impus analizarea mijloacelor de informare \u00een mas\u0103 prin deschiderile operate de dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri fundamentale: a) Ce fac mass-media din individ <\/i>? \u015fi b) Ce face<\/i>individul din (sau cu produsele) mass-media<\/i>? Pentru a se putea oferi un r\u0103spuns convenabil primei \u00eentreb\u0103ri s-a ajuns la cercet\u0103rile privind audien\u0163a<\/i> \u015fi efectele<\/i> mass-media. A doua \u00eentrebare a generat studierea utiliz\u0103rilor<\/i> \u015fi a gratifica\u0163iilor<\/i>, adic\u0103 a satisfac\u0163iilor care sunt c\u0103utate \u00een mass-media.<\/div>\n

<\/p>\n

Originalitatea investiga\u0163iilor func\u0163ionaliste rezid\u0103 \u00een accentul pe care \u00eel pun pe receptivitatea destinatarului \u015fi \u00een studierea acestei receptivit\u0103\u0163i, interes\u00e2ndu-se de a\u015ftept\u0103rile, cerin\u0163ele ori nevoile publicului \u00een raport cu frecventarea mass-media. Abord\u0103rile media prin prisma nevoilor receptorilor comunic\u0103rii vor p\u0103rea mai t\u00e2rziu unilaterale, dar \u00een anii \u201860-\u201970, c\u00e2nd au debutat, au reprezentat o adev\u0103rat\u0103 schimbare de macaz, au deschis perspective importante de studiu \u015fi de \u00een\u0163elegere. Audien\u0163a, din pasiv\u0103, devine dinamic\u0103 \u015fi activ\u0103, iar interac\u0163iunea acesteia cu media presupune inten\u0163ionalitate \u015fi c\u0103utare de diverse satisfac\u0163ii. Apoi, este reliefat\u0103 concuren\u0163a c\u0103reia \u00eei sunt supuse mass-media prin existen\u0163a altor surse care pot oferi gratifica\u0163ii \u015fi recompense ori \u00eemplinirea diverselor nevoi umane. Apare, astfel, o nou\u0103 \u00eentrebare: cum \u015fi de ce folosesc oamenii media<\/i>?<\/div>\n

<\/p>\n

Chiar \u015fi numai din aceast\u0103 \u00eentrebare se poate observa schimbarea de perspectiv\u0103: receptorul (pasiv) devine utilizator<\/i> al con\u0163inutului comunic\u0103rii, \u00ee\u015fi modific\u0103, deci, identitatea. \u201cFunc\u0163ia este contribu\u0163ia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerin\u0163e din care face parte, contribuind la men\u0163inerea \u015fi dezvoltarea acestuia\u201d (Dic\u0163ionarul de sociologie <\/span>, C. Z a m f i r, L. V l \u0103 s c e a n u , 1993). \u00cen <\/i>Dic\u0163ionarul de sociologie<\/span>, coordonat de Gilles Ferreol (Polirom, 1998), func\u0163ia este definit\u0103 ca fiind o rela\u0163ie \u00eentre dou\u0103 sau mai multe elemente, caracterizat\u0103 printr-un rol sau prin finalitate.<\/i> Rolul activ \u015fi comportamentul selectiv al publicului fa\u0163\u0103 de mass-media au fost sesizate \u00eenc\u0103 din anii \u201940, datorit\u0103 studiilor cercet\u0103torului american Paul Lazarsfeld care s-a preocupat de impactul radioului \u015fi al presei scrise asupra comportamentului electoral \u015fi al celui de cump\u0103rare a unor produse. Momentul de \u00eenceput \u00een cercet\u0103rile care vor fi integrate \u00eentr-un model func\u0163ionalist de studiu al mass-media este acela al analizei campaniei electorale din 1940, care i-a avut ca protagoni\u015fti pe Wendell Wilkie \u015fi Franklin Delano Roosevelt, acesta din urm\u0103 candid\u00e2nd pentru un al treilea mandat de pre\u015fedinte al SUA. Mai t\u00e2rziu, \u00een 1944, c\u00e2nd Lazarsfeld, Gaudet \u015fi Berelson \u00ee\u015fi fac publice concluziile, s-a putut constata c\u0103 efectul de confirmare este principalul rezultat al influen\u0163ei presei, un num\u0103r de factori intermediari interpun\u00e2ndu-se \u00eentre media \u015fi receptori. \u00centre 1948 \u015fi 1950, Harold D.Lasswell, R.K. Merton \u015fi P.Lazarsfeld enun\u0163\u0103 primele defini\u0163ii (denumite acum \u201cclasice\u201d) ale func\u0163iilor mass-media. Paradigma func\u0163iilor mass-media elaborat\u0103 de Lasswell are trei componente: 1) func\u0163ia de supraveghere a mediului<\/i>: culegerea \u015fi difuzarea informa\u0163iilor, 2) func\u0163ia de corelare a diferitelor p\u0103r\u0163i ale societ\u0103\u0163ii (interpretarea informa\u0163iei), 3) func\u0163ia de transmitere cultural\u0103 (de la o genera\u0163ie la alta).<\/i> \u00cen anul 1960, sociologul Charles R. Wright public\u0103 studiul intitulat \u201cAnaliza func\u0163ional\u0103 \u015fi comunicarea de mas\u0103\u201d<\/i>, unde noteaz\u0103 c\u0103 mass-media satisfac nevoi globale ale sistemului social (e.g. ordinea, integrarea, continuitatea, adaptarea, motiva\u0163ia) \u015fi c\u0103, astfel, contribuie la func\u0163ionarea subsistemelor sociale sau chiar a societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu.<\/div>\n

<\/p>\n

Malcolm Willey, citat de Ioan Dr\u0103gan \u00een hiperdocumentata sa lucrare, r\u0103spunz\u00e2nd la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri (Care sunt func\u0163iile \u00eendeplinite de ziar? Ce nevoi individuale sau colective satisface ziarul?), g\u0103se\u015fte c\u0103 presa (ziarul ) \u00eendepline\u015fte cinci principale func\u0163ii: 1. ob\u0163inerea de informa\u0163ii, de nout\u0103\u0163i; 2. analiza \u015fi explicarea evenimentelor \u2013 \u015ftirilor; 3. oferirea unui cadru general de referin\u0163\u0103 pentru cunoa\u015ftere; 4. divertisment \u015fi 5. ob\u0163inerea cuno\u015ftin\u0163elor cu caracter enciclopedic. \u00cen 1978, se public\u0103 Raportul interimar asupra problemelor comunic\u0103rii \u00een societatea modern\u0103 <\/i>alc\u0103tuit de Comisia interna\u0163ional\u0103 UNESCO de studiere a comunic\u0103rii contemporane, condus\u0103 de Annan, care define\u015fte tot cinci func\u0163ii ale mass-media exercitate la nivel individual, social \u015fi interna\u0163ional:<\/div>\n

<\/p>\n

1. func\u0163ia de informare \u2013 colectarea \u015fi tratatarea informa\u0163iilor \u2013 asigur\u0103 transparen\u0163a raporturilor sociale \u015fi difuzarea elementelor de cunoa\u015ftere, de judecat\u0103 \u015fi de opinie necesare \u00een\u0163elegerii mediului social \u00eenconjur\u0103tor; este o func\u0163ie a procesului democratic.<\/div>\n

<\/p>\n

2. func\u0163ia de persuasiune, motiva\u0163ie \u015fi interpretare legat\u0103 de exercitarea controlului social, organizarea activit\u0103\u0163ilor colective, asigurarea coeren\u0163ei ac\u0163iunilor publice \u015fi de efortul de convingere \u015fi conducere pentru atingerea unor obiective comune; func\u0163ia de persuasiune vizeaz\u0103 dezvoltarea economic\u0103 \u015fi social\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

3. func\u0163ia de educa\u0163ie \u015fi de transmitere a mo\u015ftenirii sociale \u015fi culturale este exercitat\u0103 \u00een vederea finalit\u0103\u0163ii inform\u0103rii \u015fi educa\u0163iei, informa\u0163iile procur\u00e2nd datele \u015fi trezind curiozitate fa\u0163\u0103 de probleme a c\u0103ror \u00een\u0163elegere, con\u015ftientizare \u015fi solu\u0163ionare sunt favorizate de educa\u0163ie.<\/div>\n

<\/p>\n

4. func\u0163ia de socializare menit\u0103 s\u0103 faciliteze participarea indivizilor \u015fi colectivit\u0103\u0163ilor la via\u0163a public\u0103, la elaborarea \u015fi luarea deciziilor; schimbul \u015fi difuzarea informa\u0163iilor faciliteaz\u0103 interac\u0163iunea social\u0103 \u015fi permit oamenilor s\u0103 ia parte la solu\u0163ionarea problemelor \u2013 aceast\u0103 func\u0163ie este solidar\u0103 cu democratizarea vie\u0163ii publice.<\/div>\n

<\/p>\n

5. func\u0163ia de loisir \u015fi de divertisment se exercit\u0103 \u00een modalit\u0103\u0163i diverse, depinz\u00e2nd de varietatea contextelor culturale \u015fi a gradelor de evolu\u0163ie, fiind legat\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii.<\/div>\n

<\/p>\n

Mul\u0163i cercet\u0103tori au identificat \u015fi propus un num\u0103r important de func\u0163ii, justific\u00e2ndu-\u015fi, de cele mai multe ori coerent, op\u0163iunile. S\u0103 mai amintim c\u00e2teva posibile denumiri de func\u0163ii ale presei: de evaziune, de coeziune social\u0103, de distribuire a cuno\u015ftin\u0163elor, de depozitare a actualit\u0103\u0163ii, de ghid al actualit\u0103\u0163ii, de recreere, de purificare, de socializare (ofer\u0103 material pentru discu\u0163iile interumane), de identitate, de mitologizare (creeaz\u0103 modele simbolice), de compensare (ofer\u0103 experien\u0163e afective).<\/div>\n

<\/p>\n

Importante sunt \u015fi func\u0163iile amintite de Melvin L.DeFleur: func\u0163ia presei de construire a semnifica\u0163iilor, func\u0163ia presei de stabilire a ordinii de zi \u015fi func\u0163ia mass-media de modelare a limbii<\/i>.<\/div>\n

<\/p>\n

\u201cFunc\u0163iile reprezint\u0103 dimensiuni cu valoare analitic\u0103 \u00een studierea consecin\u0163elor mesajelor difuzate prin sistemul comunic\u0103rii de mas\u0103. (\u2026) Informa\u0163iile difuzate au global o func\u0163ie social\u0103 de avertizare \u015fi prin aceasta de facilitare a integr\u0103rii sociale. Mass-media tind s\u0103 joace mai cur\u00e2nd un rol func\u0163ional; prin mesajele receptate oamenii sunt \u00eentr-un fel preg\u0103ti\u0163i s\u0103 r\u0103spund\u0103 la cerin\u0163ele cotidiene ale func\u0163ion\u0103rii societ\u0103\u0163ii\u201d. Dar func\u0163iile nu pot defini, \u00een toat\u0103 complexitatea ei, rela\u0163ia pe care mass-media o \u00eentre\u0163ine cu \u00eentreg c\u00e2mpul social. \u201cRela\u0163ia dintre mass-media \u015fi societate se poate pune \u00een termeni de consecin\u0163e globale (func\u0163iile presei), de influen\u0163e precise (efectele presei) sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme (rolurile presei). \u00cen limbajul uzual \u015fi chiar \u00een unele lucr\u0103ri de specialitate, termenul \u201cfunc\u0163ie\u201d cumuleaz\u0103 frecvent cele trei posibilit\u0103\u0163i enumerate mai sus. (\u2026) Expresia \u201cfunc\u0163ia de informare a presei\u201d poate fi tradus\u0103 prin trei sintagme diferite:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

a) drept urmare a activit\u0103\u0163ii presei, publicul este informat \u2013 func\u0163ie;<\/div>\n

<\/p>\n

b) presa are misiunea de a informa publicul \u2013 rol;<\/div>\n

<\/p>\n

c) <\/i>prin informa\u0163iile pe care le distribuie, presa influen\u0163eaz\u0103 g\u00eendirea \u015fi comportamentul publicului \u2013 rol.<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen primul caz, faptul c\u0103 \u201cpresa ne informeaz\u0103\u201d apare ca o consecin\u0163\u0103 a existen\u0163ei sistemului mass-media\u201d. Problema func\u0163iilor este una din cele mai controversate chestiuni teoretice legate de existen\u0163a mass-media. Dac\u0103 func\u0163iile \u015fi rolurile presei le analiz\u0103m, \u00eempreun\u0103, \u00een acest capitol, discu\u0163ia pe tema efectelor mass-media o am\u00e2n\u0103m c\u0103tre sf\u00eer\u015fitul cursului, din considerente didactice de gradare a cuno\u015ftin\u0163elor. \u015ei aceasta deoarece efectele<\/i> necesit\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, un nivel de \u00een\u0163elegere \u201c\u00eenc\u0103rcat\u201d cu aproape toate no\u0163iunile pe care le reclam\u0103 (incumb\u0103) un excurs printre formele cele mai importante \u00een care mediile s-au cristalizat. Trebuie s\u0103 devoal\u0103m faptul c\u0103 opera\u0163iunea de separare a func\u0163iilor mass-media este un exerci\u0163iu u\u015for for\u0163at, av\u00e2nd o relevan\u0163\u0103 cvasi-teoretic\u0103, didactic\u0103 chiar (\u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m, istoric\u0103), deoarece complementaritatea lor face ca, \u00een practic\u0103, distinc\u0163iile efectuate aici s\u0103 se estompeze \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103. Totu\u015fi, s\u0103 continu\u0103m excursul printre func\u0163iile care s-au reliefat \u00een timp drept utile, cel pu\u0163in \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, pentru studiul proceselor care au f\u0103cut s\u0103 progreseze \u00een\u0163elegerea complexelor rela\u0163ii pe care mass-media le \u201c\u00eentre\u0163in\u201d cu \u00eentreaga problematic\u0103 social\u0103. De aceea, am selectat, din generoasa ofert\u0103 f\u0103cut\u0103 vreme de cincizeci de ani, adic\u0103 din 1948 \u00eencoace, de c\u0103tre cercet\u0103torii din toat\u0103 lumea, doar un set de \u015fase func\u0163ii ale mass-media, urm\u00e2nd ca, \u00een final, s\u0103 amintim numai c\u00e2teva care au jucat, deja, un rol istoric sau unul eficace. Cele \u015fase func\u0163ii pe care le-am selectat spre analizare le consider\u0103m dominante. Oricum, acestea, aproape toate, suport\u0103 un num\u0103r de combina\u0163ii posibile. Ele sunt :<\/div>\n

<\/p>\n

1. func\u0163ia de informare<\/div>\n

<\/p>\n

2. func\u0163ia de corelare (interpretare)<\/div>\n

<\/p>\n

3. func\u0163ia de comunicare (leg\u0103tur\u0103)<\/div>\n

<\/p>\n

4. func\u0163ia cultural-educativ\u0103<\/div>\n

<\/p>\n

5. func\u0163ia de evaziune (divertisment, psihoterapeutic\u0103, de identificare)<\/div>\n

<\/p>\n

6. func\u0163ia publicitar\u0103<\/div>\n

<\/p>\n

La acestea se pot ad\u0103uga alte func\u0163ii (critic\u0103, polemic\u0103).<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Au existat, din partea unor cercet\u0103tori, tentative de imaginare a unei societ\u0103\u0163i moderne \u00een absen\u0163a mass-media. Ace\u015ftia au recunoscut c\u0103, de\u015fi critic al comunic\u0103rii de mas\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-i acesteia numai neajunsurile, numai bilele negre, nu po\u0163i imagina, \u00een chip cu totul serios, existen\u0163a uman\u0103, de acum \u015fi din viitor, altfel dec\u00e2t \u00eenso\u0163it\u0103, ori chiar profund influen\u0163at\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107308"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107308"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107308\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}