{"id":107255,"date":"2018-02-19T09:07:00","date_gmt":"2018-02-19T09:07:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:53","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:53","slug":"negocierea-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/negocierea-2\/","title":{"rendered":"Negocierea."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-8384028547380678662\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\n<div style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\">Negocierea<i>&nbsp;<\/i>este un proces bilateral sau multilateral in care partile, avand diferende asupra unei anumite probleme, incearca sa ajunga la o intelegere, un acord (acesta este termenul consacrat) asupra acelui subiect, prin comunicare. Negocierea poate fi realizata direct de catre parti, sau prin intermediar (negociator). Negociatorul are doua categorii de abilitati: este profesionist \u00een domeniul problemei negociate si stap\u00eeneste tehnica negocierii. El se implica substantial \u00een sugerarea si structurarea solutiei, spre deosebire de mediator, de exemplu, care se mentine neutru (unul din motive consta \u00een absenta expertizei \u00een domeniul problemei).&nbsp;<i>Medierea&nbsp;<\/i>presupune cu necesitate interventia tertei parti; este un proces voluntar prin care partile preiau controlul asupra rezultatului (<i>medierea pur<\/i>a), dar c\u00eend medierea include imixtiuni pozitive sau negative din partea mediatorului, se numeste&nbsp;<i>medierea cu mu<\/i>s<i>chi.&nbsp;<\/i>Rolul mediatorului este doar procedural, de creare a conditiilor si de \u00eendrumare a partilor, care \u00eesi gasesc singure solutia la problema (motiv pentru care unii o numesc si negociere asistata). Si totusi, daca partile \u00eent\u00eempina dificultati \u00een a gasi solutii, mediatorul poate sugera mai multe variante de rezolvare,<a href=\"https:\/\/www.blogger.com\/blogger.g?blogID=4202955034125599721\" name=\"more\" style=\"color: #ee5307; outline: none; text-decoration-line: none;\"><\/a>&nbsp;fara a impune, \u00eensa, o solutie.&nbsp;<i>Arbitrarea.&nbsp;<\/i>Proces de rezolvare a conflictului printr-o terta parte, a carei autoritate este si va fi recunoscuta si dupa arbitrare. Disputa este prezentata unei sau mai multor persoane pentru a lua o decizie necontestata si finala. Partile trebuie sa-si dovedeasca \u201eadevarurile\u201d \u00een fata arbitrului, care ia decizia. Arbitrarea se foloseste \u00eendeosebi \u00een conflictele dintre organizatii.&nbsp;<i>Med-arb.&nbsp;<\/i>Este o mixtura \u00eentre mediere si arbitraj: aceeasi persoana poate \u00eendeplini succesiv ambele roluri, de mediator si de arbitru, sau rolurile pot fi atribuite unor persoane diferite.&nbsp;<i>Mini-procesul&nbsp;<\/i>este un proces de tatonare, de pre-testare, \u00een care juristii care reprezinta partile \u00een conflict prezinta cazul \u00een fata unui judecator, fara martori, pentru a obtine perspectiva judecatorului asupra cazului. Daca ulterior cazul merge \u00een instanta, partea care a cerut acest lucru va plati cheltuielile de judecata, daca hotar\u00eerea curtii este identica cu cea din mini-proces.&nbsp;<i>Rezolvarea de probleme&nbsp;<\/i>poate avea ca obiect probleme obiective, nonrelationale, caz \u00een care vorbim despre rezolvarea propriu-zisa de probleme, sau poate avea ca obiect probleme, dispute transpersonale, sociale, caz \u00een care suntem \u00een fata unui conflict. \u00cen rezolvarea de probleme emotia este relativ scazuta, iar demersul rezolutiv are multe elemente de descoperire si creativitate. Nu orice problema este un conflict, dar toate conflictele au de rezolvat probleme.<\/div>\n<p><\/p>\n<div style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><i>Acordul \/aranjamentul \/\u00een<\/i>t<i>elegerea conflictului (Conflict settlement)&nbsp;<\/i>este o \u00eentelegere<\/div>\n<p><\/p>\n<div style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\">\u00eentre parti, care consfinteste \u00eencetarea conflictului. Termenul este utilizat at\u00eet \u00een conflictele armate, c\u00eet si \u00een negociere, mediere si celelalte forme de rezolvare alternativa a conflictului. Acordul contine o serie de itemi cu rol de memento pentru sarcinile fiecarei parti, conditiile de implementare a sarcinilor si comportamentelor asumate de fiecare (termene, sanctiuni pentru nerespectare etc.).&nbsp;<i>Concilierea.&nbsp;<\/i>Proces similar medierii, singura deosebire fiind aceea ca partile nu se \u00eent\u00eelnesc, iar terta parte recurge la un gen de \u201cdiplomatie naveta\u201d (shuttle diplomacy). Conciliatorul, impartial sau neutru (o terta parte), transporta informatia, asist\u00eend partile \u00een mod&nbsp;<span lang=\"DE\">separat, de regula prin telefon sau e-mail.&nbsp;<\/span>Concilierea functioneaza c\u00eend ambele parti doresc un acord, dar nu reusesc sa se \u00eenteleaga reciproc si sa comunice. Un termen derutant de asemanator, dar cu semnificatie total diferita, este reconcilierea.&nbsp;<i>Reconcilierea&nbsp;<\/i>este un proces care se \u00eencadreaza \u00een etapa post-conflict. Reconcilierea este un concept nou \u00een domeniul rezolvarii conflictelor, fiind utilizat pentru prima data \u00eentr-o carte scrisa de Charles Hauss, \u00een 1995. Ea cauta sa-i determine pe oameni sa-si reconsidere adversarii istorici. Este un proces laborios, pentru ca nu se poate induce pe scara larga, ci &nbsp;treptat, la un numar limitat de indivizi. John Paul Lederach i-a identificat 4 componente importante: \u00eencrederea, dreptatea, mila (\u00eendurarea) si pacea.&nbsp;<b><i><span style=\"letter-spacing: 0.3pt;\">bunele oficii<\/span><\/i><\/b><span style=\"letter-spacing: 0.3pt;\">&nbsp;Charta ONU in art.33 nu enumera expres bunele oficii, enumerarea din acest articol nu este exhaustiva, intrucit se precizeaza ca partile pot recurge si la orice alte mijloace pasnice la alegerea lor. In practica diplomatica, ca si in tratate, bunele oficii sunt uneori diferentiate de mediere, alteori confundate.Se deosebesc de negociere prin faptul ca presupun participarea unui tert, dar numai in scopul aproprierii partilor la diferend, pentru derularea negocierilor directe. Prin urmare, tertul care-si ofera bunele oficii nu are decat un rol premergator solutionarii diferendului, el neavand dreptul sa participe la tratative.<\/span><span style=\"letter-spacing: 0.3pt;\">Bunele oficii reprezinta astfel demersul intreprins pe langa statele parti la un litigiu de catre un tert &#8211; stat sau organizatie internationala -, din proprie initiativa sau la cererea partilor, cu scopul de a convinge statele litigante sa il rezolve pe calea negocierilor diplomatice. Rezulta ca rolul tertului inceteaza imediat ce incep negocierile directe.Desi au un caracter facultativ, bunele oficii pot fi folosite cu succes in rezolvarea unor situatii posibil conflictuale, ceea ce a determinat Conferinta de pace de la Haga din anul 1907 ca, prin Conventia I adoptata cu aceasta ocazie, sa constate ca partile &#8220;socotesc util si de dorit ca una sau mai multe puteri straine conflictului sa ofere din proprie initiativa, pe cat imprejurarile permit, bunele oficii sau mediatiunea lor statelor in conflict.&#8221; (art.3). Bunele oficii constituie modalitati de a impulsiona si duce la bun sfarsit negocierile. Trasaturile si functiile lor sunt astfel similare cu cele ale negocierilor, inscriindu-le in aceeasi categorie de metode diplomatice, neformale si nejurisdisctionale. Sub aspectul scopului, bunele oficii urmaresc urmaresc numai inceperea sau reluarea negocierilor, ele se incheie in momentul cand partile se aseaza la masa trativelor, bunele oficii apar ca avand caracter procedural, nu privesc fondul litigiului<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Negocierea&nbsp;este un proces bilateral sau multilateral in care partile, avand diferende asupra unei anumite probleme, incearca sa ajunga la o intelegere, un acord (acesta este termenul consacrat) asupra acelui subiect, prin comunicare. Negocierea poate fi realizata direct de catre parti, sau prin intermediar (negociator). Negociatorul are doua categorii de abilitati: este profesionist \u00een domeniul problemei [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107255"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107255"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107255\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107255"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107255"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107255"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}