{"id":107214,"date":"2018-02-19T09:34:00","date_gmt":"2018-02-19T09:34:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:29","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:29","slug":"hans-morgenthau-si-paradigma-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/hans-morgenthau-si-paradigma-2\/","title":{"rendered":"Hans Morgenthau \u015fi paradigma realismului politic."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Hans Morgenthau s-a impus \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale prin lucrarea \u201cPolitics Among Nations\u201d, \u00eentr-un moment foarte important pentru evolu\u0163ia politic\u0103 a S.U.A.11. Ie\u015find victorioase dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial S.U.A. avea nevoie de o justificare teoretic\u0103 \u00een politica extern\u0103, mai ales c\u0103 statutul s\u0103u de superputere \u00eei crease o serie de responsabilit\u0103\u0163i mondiale. Faptul c\u0103 S.U.A. reprezenta statul cel mai puternic, dar \u015fi cel mai pu\u0163in experimentat \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale, H.Morgenthau a considerat oportun s\u0103 fie stabilite un set de norme \u015fi principii care s\u0103 orienteze politica extern\u0103 american\u0103. Principalul mesaj al c\u0103r\u0163ii lui H.Morgenthau este conceptul de politic\u0103 a puterii. \u00centreaga sa argumentare porne\u015fte de la cadrul obiectiv, op\u0163iunile posibile \u015fi \u00een\u0163elesurile cele mai semnificative ale conceptului, care trebuie s\u0103 fie materializate \u00eentr-o putere echilibrat\u0103. \u00cen g\u00e2ndirea sa H.Morgenthau pleac\u0103 <\/a>de la o perspectiv\u0103 psihologic\u0103 universal\u0103. El aduce \u00een aten\u0163ie cele trei impulsuri de baz\u0103 ale omului: impulsul de a tr\u0103i, de reproducere \u015fi de a domina. Gra\u0163ie ultimului dintre ele, omenirea a fost angajat\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 pentru putere, aceasta constituind esen\u0163a politicii \u015fi a r\u0103zboiului12.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Totu\u015fi Morgenthau \u00een analiza rela\u0163iilor interna\u0163ionale porne\u015fte nu de la indivizi, ci de la state, ca principali actori ai disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. \u00cen prima parte a cercet\u0103rilor sale, el admite ideea c\u0103 \u00eentr-un anumit mediu aristocratic termenul utilizat mai frecvent este acela de elit\u0103 politic\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce societatea uman\u0103 a evoluat au ap\u0103rut noi concepte, cum ar fi na\u0163iunea \u015fi statul na\u0163ional, fenomenul na\u0163ionalismului fiind cel care a f\u0103cut leg\u0103tura dintre individ \u015fi statul ca actor unitar.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Statul na\u0163ional controleaz\u0103 lupta pentru putere \u00eens\u0103, deoarece ea nu poate fi pe deplin eradicat\u0103 este orientat\u0103 spre exterior: \u201cNereu\u015find s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 pe deplin dorin\u0163a de putere \u00een interiorul grani\u0163elor na\u0163ionale, oamenii \u00ee\u015fi transfer\u0103 aspira\u0163iile ne\u00eendeplinite pe scena interna\u0163ional\u0103\u201d13. Lipsa unei autorit\u0103\u0163i centrale fa\u0163\u0103 de care statele, ca entit\u0103\u0163i distincte, s\u0103 r\u0103spund\u0103, este un domeniu specific disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Faptul c\u0103 principalii actori ai vie\u0163ii interna\u0163ionale, statele ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un mediu anarhic, este un indiciu sigur de a demarca politica interna\u0163ional\u0103 de cea intern\u0103 \u015fi reprezint\u0103 totodat\u0103 o premis\u0103 important\u0103 \u00een a stabili grani\u0163ele paradigmatice ale disciplinei. Prezent\u00e2nd leg\u0103tura dintre natura uman\u0103 \u015fi nivelul statului, H.Morgenthau explic\u0103 cum r\u0103zboaiele totale din secolul al XX-lea au fost posibile. Apari\u0163ia societ\u0103\u0163ilor de mas\u0103, care se prezint\u0103 pe o legitimitate politic\u0103 reprezentativ\u0103, au permis o exaltare \u015fi o exacerbare a na\u0163ionalismului c\u0103tre formele sale cele mai aberante. Faptul c\u0103, Germania a fost exclus\u0103 dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial din concertul european \u015fi supus\u0103 unor condi\u0163ii restrictive deosebite, a generat f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00een societatea german\u0103 sentimente de insatisfac\u0163ii care, abil exploatate, au determinat o serie de aspira\u0163ii na\u0163ionale, devenite legitime s\u0103 fie proiectate \u00een exterior. Preciz\u00e2nd faptul c\u0103 balan\u0163a puterii nu este problem\u0103 de op\u0163iune politic\u0103 ci ceva natural, Morgenthau surprinde mai multe paliere ale balan\u0163ei puterii: statele tampon, statele protectoare \u015fi state de interes, respectiv acele state pentru care marile puteri intr\u0103 \u00een competi\u0163ie \u015fi le doresc \u00een sfera lor de influen\u0163\u0103. \u00cen analiza pe care o face balan\u0163ei puterii, Morgenthau ia \u00een calcul o serie de elemente care viciaz\u0103 conceptul de putere, cum ar fi: puterea nu este absolut\u0103, ea fiind mereu \u00een corela\u0163ie cu alte puteri; nu este nici permanent\u0103, deoarece bazale puterii sunt \u00eentr-o continu\u0103 schimbare \u015fi nu este rezultat\u0103 dintr-un singur factor, cum ar fi de exemplu for\u0163e militar\u010314. Din aceast\u0103 complex\u0103 abordare rezult\u0103 c\u0103 balan\u0163a puterii nu \u00eentotdeauna poate conserva pacea, dimpotriv\u0103 \u00een unele situa\u0163ii este cea care a provocat r\u0103zboiul. \u00cen continuare, Morgenthau sus\u0163ine c\u0103 balan\u0163a puterii nu este mecanic\u0103, ea rezult\u0103 dintr-o serie de elemente, de natur\u0103 intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103: \u201cPentru lipsa de vigoare \u015fi indecizia disputelor politice, din 1648 p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboaiele napoleoniene \u015fi apoi din 1815 p\u00e2n\u0103 \u00een 1914, balan\u0163a puterii nu au fost at\u00e2t o cauz\u0103, c\u00e2t o expresie metaforic\u0103 \u015f simbolic\u0103 sau, \u00een cel mai bun caz, o tehnic\u0103 de realizare. \u00cenainte ca balan\u0163a puterii s\u0103-\u015fi poate impune constr\u00e2ngerile asupra aspira\u0163iilor spre putere ale na\u0163iunilor, prin interac\u0163iunea mecanic\u0103 dintre for\u0163ele opuse, na\u0163iunile aflate \u00een concuren\u0163\u0103 trebuiau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se ob\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 accepte sistemul balan\u0163ei puterii ca un cadru comun al str\u0103daniilor lor\u2026.Acolo unde un astfel de consens nu mai exist\u0103 sau a devenit prea slab \u015fi nesigur, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada dintre \u00eemp\u0103r\u0163irea Poloniei \u015fi r\u0103zboaielor napoleoniene, balan\u0163a puterii este incapabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163ia sa de a asigura stabilitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi independen\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d15.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen concep\u0163ia lui Morgenthau orice sistem interna\u0163ional ordonat trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 mecanisme normative. \u00cen acest sens el a identificat trei mecanisme diferite: etica, opinia public\u0103 mondial\u0103 \u015fi dreptul interna\u0163ional. Dac\u0103 acestea nu vor func\u0163iona, for\u0163ele na\u0163ionale vor ie\u015fi din matca lor \u015fi vor determina conflictele. Tr\u0103ind \u00eentr-o perioad\u0103 a na\u0163ionalismului universalist, \u015fansa ca balan\u0163a puterii s\u0103 ac\u0163ioneze, limit\u00e2nd r\u0103zboiul, este neap\u0103rat legat\u0103 de mecanismele normative, care trebuie s\u0103 se substituie normelor morale aristocratice aflate \u00een declin. Dar despre rolul lui Morgenthou \u00een dezvoltarea realismului cel mai bine s-a exprimat Kenneth Waltz: \u201cMorgenthau a dat, nu de pu\u0163ine ori, dovad\u0103 de o subtilitate \u015fi un spirit de discern\u0103m\u00e2nt remarcabile \u00een comentariile sale politice. El a analizat cu o deosebit\u0103 competen\u0163\u0103 implica\u0163iile anarhiei interna\u0163ionale \u015fi a f\u0103cut distinc\u0163ia \u00eentre ac\u0163iunile ce pot fi \u00eentreprinse pe plan intern \u015fi cele posibile pe plan extern, \u00eens\u0103 nu este numai vina criticilor lui c\u0103 le-a venit destul de greu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 rela\u0163ia pe care a stabilit-o \u00eentre viziunea la asupra omului \u015fi teoriile sale politice\u201d.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hans Morgenthau s-a impus \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale prin lucrarea \u201cPolitics Among Nations\u201d, \u00eentr-un moment foarte important pentru evolu\u0163ia politic\u0103 a S.U.A.11. Ie\u015find victorioase dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial S.U.A. avea nevoie de o justificare teoretic\u0103 \u00een politica extern\u0103, mai ales c\u0103 statutul s\u0103u de superputere \u00eei crease o serie de responsabilit\u0103\u0163i mondiale. Faptul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107214"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}