{"id":107211,"date":"2018-02-19T09:36:00","date_gmt":"2018-02-19T09:36:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:25","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:25","slug":"declinul-securitatii-colective-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/declinul-securitatii-colective-2\/","title":{"rendered":"Declinul securit\u0103\u0163ii colective."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Pre\u015fedintele american Woodrow Wilson, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, contest\u00e2nd conceptul echilibrului de for\u0163e, propunea o nou\u0103 ordine mondial\u0103 care s\u0103 fie caracterizat\u0103 prin democra\u0163ie, securitate colectiv\u0103 \u015fi autodeterminare iar toate aspira\u0163iile na\u0163ionale, clar definite, trebuie s\u0103 fie satisf\u0103cute, evit\u00e2ndu-se crearea de noi elemente de discordie \u015fi antagonisme \u015fi perpetuarea celor vechi . <\/span>Instrumentul stabilit s\u0103 realizeze \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 securitatea colectiv\u0103 era Societatea Na\u0163iunilor, care a func\u0163ionat pe baza Pactului adoptat de Conferin\u0163a de Pace, la 19 aprilie 1919. Acesta con\u0163inea 26 de articole \u015fi o anex\u0103 cu lista statelor fondatoare \u015fi a \u0163\u0103rilor invitate, iar referitor la scopul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor se preciza c\u0103 acesta este dezvoltarea cooper\u0103rii \u00eentre na\u0163iuni,<\/a> garantarea p\u0103cii \u015fi siguran\u0163ei, precum \u015fi eliminarea r\u0103zboiului . La articolul 10 se stipula c\u0103 statele membre au datoria s\u0103 respecte \u015fi s\u0103 p\u0103streze integritatea \u015fi independen\u0163a politic\u0103 existent\u0103 \u00eempotriva oric\u0103ror agresiuni externe. Punctele de vedere divergente ale principalilor actori care au constituit Societatea Na\u0163iunilor au determinat apari\u0163ia unor disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00een \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor ce-i reveneau. S.U.A. nu au ratificat actul fondator \u015fi au \u00eencheiat pace separat\u0103 cu \u0163\u0103rile \u00eenvinse. Faptul c\u0103 dou\u0103 mari puteri, Germania \u015fi Rusia, nu f\u0103ceau parte din organiza\u0163ie, puneau sub semnul \u00eentreb\u0103rii valabilitatea \u015fi durabilitatea acesteia.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen perioada 1924-1929, s-au derulat o serie de programe pentru reconstruc\u0163ia economico-financiar\u0103 a Austriei, Ungariei, Bulgariei, etc. \u015fi au fost rezolvate aproximativ 18-20.000 de conflicte \u015fi litigii privind delimitarea frontierelor, interpretarea tratatelor, diferendelor comerciale \u015fi economice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen pofida acestui curs favorabil, \u00een scurt timp \u00eens\u0103, vor ap\u0103rea contradic\u0163ii \u00een mod deosebit \u00eentre Anglia \u015fi Fran\u0163a. Anglia, spre exemplu, a dus o politic\u0103 opus\u0103 Fran\u0163ei \u00een domeniul dezarm\u0103rii \u015fi a angajat tratative cu Germanania, impun\u00e2nd Fran\u0163ei anumite sacrificii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Atacarea Manciuriei, provincie chinez\u0103, de c\u0103tre armata japonez\u0103, a scos \u00een eviden\u0163\u0103 neputin\u0163a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00een problemele de securitate. Astfel, de\u015fi protestul Chinei a fost luat \u00een calcul \u015fi analizat \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, s-a constatat c\u0103, de fapt, nu exist\u0103 nici o posibilitate concret\u0103 de a sanc\u0163iona statul agresor, majoritatea \u0163\u0103rilor fiind \u00een rela\u0163ii comerciale avansate cu Japonia, nu acceptau nici m\u0103car anumite restric\u0163ii economice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De asemenea, c\u00e2nd Italia a atacat Etiopia, de\u015fi Anglia s-a pronun\u0163at ferm pentru men\u0163inerea securit\u0103\u0163ii colective \u015fi a propus aplicarea de sanc\u0163iuni severe agresorului, practic nu s-a putut face nimic, Mussolini continu\u00e2ndu-\u015fi campania militar\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Declara\u0163ia solemn\u0103 a reprezentan\u0163ilor la cel mai \u00eenalt nivel ai Angliei, Fran\u0163ei \u015fi Italiei de la Stressa din aprilie 1935 \u015fi hot\u0103r\u00e2rea acestora de a men\u0163ine sistemul de tratate creat dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial s-au dovedit a fi doar simple vorbe, deoarece Germania era hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 schimbe ierarhiile din Europa.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Profit\u00e2nd de neputin\u0163a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor de a ac\u0163iona \u00eempotriva Italiei, Hitler ordon\u0103 la 7 martie 1936 ocuparea zonei demilitarizate renane de\u015fi potrivit Tratatului de la Versailles \u015fi a \u00cen\u0163elegerii de la Locarno trupele germane nu aveau dreptul s\u0103 intre \u00een Renania sau mai aproape de 50 km de aceast\u0103 zon\u0103. Convocat, Consiliul Ligii Na\u0163iunilor de\u015fi a constatat \u00eenc\u0103lcarea tratatelor de c\u0103tre Germania, a hot\u0103r\u00e2t invitarea lui Hitler pentru a negocia o nou\u0103 formul\u0103 pentru securitatea european\u0103. R\u0103spunsul insolent al lui Hitler c\u0103 nu avea nici un fel de preten\u0163ii teritoriale \u00een Europa, era \u00een v\u0103dit\u0103 contradic\u0163ie cu ac\u0163iunile politice \u015fi militare ale celui de-al treilea Reich .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Lipsa unui sistem economic viabil a determinat o serie de contradic\u0163ii \u015fi \u00een acest domeniu, care coroborate cu cele din zona politic\u0103 a sl\u0103bit \u015fi \u00een final a pr\u0103bu\u015fit securitatea colectiv\u0103. Criza economic\u0103 din ’29-33 a generat pr\u0103bu\u015firea sistemului monetar interna\u0163ional corespunz\u0103tor acelei perioade \u015fi a cooper\u0103rii economice interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sistemul economic interna\u0163ional era definit printr-o politic\u0103 na\u0163ional\u0103 ce proteja produc\u0103torii autohtoni \u015fi subordonarea economiei scopurilor politicii externe.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Lovitura de gra\u0163ie dat\u0103 securit\u0103\u0163ii colective a fost ocuparea de c\u0103tre Germania a regiunii sudete din Cehoslovacia. Marile democra\u0163ii occidentale au semnat acordul de la M\u00fcnchen din 1938, cu speran\u0163a c\u0103 este ultimul act care valideaz\u0103 statutul Germaniei \u015fi se evita astfel un conflict major \u00een Europa.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Strategia Marii Britanii \u015fi Fran\u0163ei, fa\u0163\u0103 de ac\u0163iunile Germaniei, a fost o serie de concesii \u015fi compromisuri, care nu au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 am\u00e2ne declan\u015farea r\u0103zboiului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Nu s-a reu\u015fit de c\u0103tre cei care au promovat idealismul, ca mod de abordarea a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, s\u0103 se sesizeze faptul c\u0103 sursele principale ale ac\u0163iunii statului \u015fi comportamentului s\u0103u se reg\u0103sesc \u00een sfera considera\u0163iilor referitoare la putere \u015fi la interes na\u0163ional \u015fi mai pu\u0163in \u00een cea a eticii \u015fi a universalismulu<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pre\u015fedintele american Woodrow Wilson, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, contest\u00e2nd conceptul echilibrului de for\u0163e, propunea o nou\u0103 ordine mondial\u0103 care s\u0103 fie caracterizat\u0103 prin democra\u0163ie, securitate colectiv\u0103 \u015fi autodeterminare iar toate aspira\u0163iile na\u0163ionale, clar definite, trebuie s\u0103 fie satisf\u0103cute, evit\u00e2ndu-se crearea de noi elemente de discordie \u015fi antagonisme \u015fi perpetuarea celor vechi . Instrumentul stabilit s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107211"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107211"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107211\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}