{"id":107209,"date":"2018-02-19T09:37:00","date_gmt":"2018-02-19T09:37:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:25","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:25","slug":"dilema-securitatii-si-atenuarea-anarhiei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/dilema-securitatii-si-atenuarea-anarhiei-2\/","title":{"rendered":"Dilema securit\u0103\u0163ii \u015fi atenuarea anarhiei."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Interesante dezbateri au avut loc pe tema anarhiei \u015fi mai ales a rolului pe care \u00eel are acest concept \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale. Ideea de la care s-a plecat a fost c\u0103 anarhia \u015fi dilema securit\u0103\u0163ii \u00een general nu sunt aplicabile la toate subsistemele domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale. \u00cen acela\u015fi timp s-a avansat posibilitatea atenu\u0103rii anarhiei ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de\u015fi mediul interna\u0163ional era lipsit de o autoritate central\u0103 nu putea fi asimilat st\u0103rii de natur\u0103, \u00een totalitate. Accept\u00e2nd termenul de atenuare a anarhiei, g\u00e2nditorii tradi\u0163ionali\u015fti au considerat c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de rela\u0163ii interna\u0163ionale \u00een condi\u0163ii de anarhiei. \u00censu\u015fi, Morgenthau, accept\u0103 un astfel de punct de vedere ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00een condi\u0163iile \u201cConcertului European\u201d, \u00een care diploma\u0163ia se baza pe un set comun de valori \u015fi interese lupta pentru putere putea fi temperat\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u01037.<\/a><\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cele dou\u0103 tipuri ale sistemului interna\u0163ional au fost prezentate \u015fi dezvoltate de Kissinger \u015fi constau \u00eentr-o ordine interna\u0163ional\u0103 legitim\u0103 \u015fi una revolu\u0163ionar\u0103: \u201cO ordine interna\u0163ional\u0103 legitim\u0103 nu anuleaz\u0103 posibilitatea conflictelor, dar le reduce propor\u0163iile. Se pot produce r\u0103zboaie, numai c\u0103 ele se vor purta \u00een numele structurii existente. Diploma\u0163ia \u00een sensul ei clasic de ajustare a diferen\u0163elor prin negociere, nu este posibil\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-o ordine interna\u0163ional\u0103 legitim\u0103\u201d8.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ordinea interna\u0163ional\u0103 revolu\u0163ionar\u0103, este caracterizat\u0103 de faptul c\u0103 statele care fac parte din aceast\u0103 categorie nu doresc doar o revizuire \u00een cadrul sistemului, ci schimbarea sistemului \u00eensu\u015fi. Ele tind c\u0103tre o securitate absolut\u0103 care \u00eenseamn\u0103 anihilarea adversarului, nu acceptarea lui. Diploma\u0163ia \u00een aceste circumstan\u0163e nu mai poate func\u0163iona, locul ei este luat de r\u0103zboi sau de o accelerat\u0103 curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor. Altfel spus, \u00eentr-un sistem bipolar, cum a fost situa\u0163ia \u00eentre S.U.A. \u015fi U.R.S.S., func\u0163ioneaz\u0103 un acut sentiment al insecurit\u0103\u0163ii care tinde c\u0103tre absolut, iar \u00een alte situa\u0163ii cum este \u00een Concertul European din secolul al XIX-lea sau mai aproape de noi \u00een Comunitatea European\u0103 se poate vorbi de un compromis istoric \u00eentre starea de natur\u0103 \u015fi domnia legii9. Raymond Aron, la r\u00e2ndul s\u0103u, apreciaz\u0103 c\u0103 \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale pot exista sisteme omogene \u00een care la nivelul statelor componente prevaleaz\u0103 acela\u015fi punct de vedere asupra politicii \u015fi sisteme eterogene, \u00een care statele sunt organizate pe baza unor norme \u015fi principii diferite, gener\u00e2nd sisteme contradictorii de valori.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cu alte cuvinte, Kissinger sus\u0163ine c\u0103 statele care fac parte din sistemul sociale diferite, adic\u0103 cu o organizare intern\u0103 diferit\u0103, pot s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 rela\u0163ii interstatale \u00een conformitate cu un anumit cod interna\u0163ional unanim acceptat, important fiind faptul c\u0103 propriile convingeri, din interior, s\u0103 nu fie extrapolate la nivelul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, cu voin\u0163a de a le impune. Raymond Aron, consider\u0103 c\u0103 \u00eentre organizarea intern\u0103 a sistemului politic \u015fi natura sistemului interna\u0163ional este o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

De\u015fi aparent concep\u0163iile lui Kissinger \u015fi Aron par s\u0103 se deosebeasc\u0103, \u00een realitate ei au viziune comun\u0103, deoarece ei admit c\u0103 exist\u0103 \u015fi excep\u0163ii de la regulile stabilite de ei, care \u00een anumite circumstan\u0163e prevaleaz\u0103. Spre exemplu, Aron afirm\u0103 c\u0103 \u00eenainte de scindarea societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u00een socialist\u0103 \u015fi capitalist\u0103, de\u015fi principiile care st\u0103teau la baza organiz\u0103rii interne a statelor erau eterogene, acestea erau compatibile cu o profund\u0103 omogenitate cultural\u0103 a statelor europene10. La fel Kissinger, admite c\u0103 statele care promoveaz\u0103 acela\u015fi regim politic \u00een interior, converg c\u0103tre o ordine interna\u0163ional\u0103 legitim\u0103. Nuan\u0163area dilemei securit\u0103\u0163ii prin relevarea distinc\u0163iilor specifice diferitelor sisteme anarhice are o deosebit\u0103 importan\u0163\u0103 teoretic\u0103, deoarece demonstreaz\u0103 c\u0103 anarhia nu genereaz\u0103 acelea\u015fi imperative \u015fi nici acelea\u015fi efecte \u00een sistemele interna\u0163ionale existente. Un alt g\u00e2nditor realist Arnold Wolfers identific\u0103 \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional mai multe niveluri care se situeaz\u0103 \u00eentre polul puterii \u015fi polul indiferen\u0163ei. \u201cNimic nu submineaz\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 securitatea \u2013 precizeaz\u0103 Wolfers \u2013 dec\u00e2t acumularea de putere \u00eentr-un mod care poate produce team\u0103 \u015fi contrareac\u0163ii\u201d11. Adaptat la vremurile noastre acest argument poate fi privit ca o posibil\u0103 reac\u0163ie a Rusiei la extinderea Alian\u0163ei nord-altantice c\u0103tre sud-estul Europei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Hedley Bull, reprezentantul cel mai de seam\u0103 al realismului tradi\u0163ionalist, critic\u0103 analogia f\u0103cut\u0103 de Grotius \u00eentre starea de natur\u0103 \u015fi sistemul interna\u0163ional. \u00cen sprijinul afirma\u0163iei sale Bull, sus\u0163ine c\u0103 domeniul interna\u0163ional este definit printre altele de interdependen\u0163\u0103 economic\u0103, statele sunt mai pu\u0163in vulnerabile dec\u00e2t indivizii, iar pun\u00e2nd semnul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre vulnerabilitatea persoanelor, ar \u00eensemna ca anarhia s\u0103 devin\u0103 insuportabil\u0103. \u00cen concep\u0163ia lui Bull, diferen\u0163ele de putere \u00eentre state au un efect pozitiv asupra comportamentului statului. De\u015fi nu exist\u0103 un guvern care s\u0103 conduc\u0103 statele, Bull consider\u0103 c\u0103 lumea interna\u0163ional\u0103 se comport\u0103 ca o \u201csocietate interna\u0163ional\u0103\u201d, \u00een care se manifest\u0103 tendin\u0163a de a coopera \u015fi a controla conflictele. R\u0103zboiul este considerat \u00een opinia lui Bull, nu rezultatul unei disfunc\u0163ii a societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, ci una din caracteristicile de baz\u0103 cum este balan\u0163a puterii, diploma\u0163ia, politica de mare putere \u015fi dreptul interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Referitor la normele \u015fi principiile care guverneaz\u0103 societatea interna\u0163ional\u0103, Bull aduce \u00een discu\u0163ie cele dou\u0103 versiuni proclamate de Grotius, solidarist\u0103 \u015fi pluralist\u0103. Prima versiune sus\u0163ine c\u0103 \u00een virtutea solidarit\u0103\u0163ii umane, interven\u0163ia extern\u0103 atunci c\u00e2nd serve\u015fte o cauz\u0103 just\u0103 este justificat\u0103. Versiunea pluralist\u0103, se bazeaz\u0103 pe tradi\u0163ia juridic\u0103 pozitivist\u0103 care promoveaz\u0103 dialogul \u00eentre state care s\u0103 conduc\u0103 la \u00een\u0163elegerea \u00eentre p\u0103r\u0163ile aflate \u00een disput\u0103. Opt\u00e2nd pentru cea de-a doua variant\u0103, Bull sus\u0163ine punctul de vedere realist: \u201cPerspectiva pluralist\u0103 nu trebuie scoas\u0103 din discu\u0163ie ca o simpl\u0103 ra\u0163ionalizare a practicii de stat, ea este o concep\u0163ie asupra societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u00eentemeiat\u0103 pe observarea ariei reale a \u00een\u0163elegerilor \u00eentre state \u015fi inspirat\u0103 de o anumit\u0103 percep\u0163ie a limit\u0103rilor care, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie fac util\u0103 transformarea \u00een reguli ale dreptului\u201d12. \u00cen concluzie, majoritatea reali\u015ftilor clasici sunt de acord cu nuan\u0163area conceptului de dilem\u0103 a securit\u0103\u0163ii, \u00een sensul c\u0103 nu poate fi privit\u0103 ca un fenomen uniform \u015fi trebuie acceptat\u0103 ideea c\u0103 sunt subsisteme ale domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale unde acestea ac\u0163ioneaz\u0103 par\u0163ial.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interesante dezbateri au avut loc pe tema anarhiei \u015fi mai ales a rolului pe care \u00eel are acest concept \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale. Ideea de la care s-a plecat a fost c\u0103 anarhia \u015fi dilema securit\u0103\u0163ii \u00een general nu sunt aplicabile la toate subsistemele domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale. \u00cen acela\u015fi timp s-a avansat posibilitatea atenu\u0103rii anarhiei ceea […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107209"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107209"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107209\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}