{"id":107207,"date":"2018-02-19T09:39:00","date_gmt":"2018-02-19T09:39:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:25","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:25","slug":"actiuni-premergatoare-ingradirii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/actiuni-premergatoare-ingradirii-2\/","title":{"rendered":"Ac\u0163iuni premerg\u0103toare \u00eengr\u0103dirii: Axiomele de la Yalta \u015fi Riga."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Politica extern\u0103 american\u0103 a anilor \u00b440 a fost puternic marcat\u0103 de personalitatea pre\u015fedin\u0163ilor americani Roosvelt \u015fi Truman. Pre\u015fedintele Roosvelt considera c\u0103 principalele amenin\u0163\u0103ri la adresa securit\u0103\u0163ii S.U.A. erau Germania \u015fi Japonia. Pentru a contracara astfel de tendin\u0163e era luat\u0103 \u00een calcul \u015fi o eventual\u0103 solu\u0163ie militar\u0103. De\u015fi Roosvelt avea o aversiune declarat\u0103 fa\u0163\u0103 de regimul politic din U.R.S.S., \u00een practic\u0103 a manifestat o pozi\u0163ie realist\u0103, \u00een mare parte influen\u0163at\u0103 \u015fi de postura de victim\u0103 a Uniunii Sovietice, dup\u0103 ce aceasta a fost atacat\u0103 de Germania. Roosvelt aprecia c\u0103 statutul de mare putere al Uniunii Sovietice obliga celelalte mari puteri din concertul interna\u0163ional s\u0103 \u0163in\u0103 cont de acest fapt, deoarece nici un sistem interna\u0163ional nu<\/a> ar fi func\u0163ionat corespunz\u0103tor dac\u0103 U.R.S.S. ar fi exclus\u0103. De aceea propunea ca U.R.S.S. s\u0103 fie implicat\u0103 \u00een schimbul mondial de valori, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 s\u0103 i se recunoasc\u0103 chiar \u015fi zonele de influen\u0163\u0103, \u00een schimbul adopt\u0103rii unui stil moderat pe plan interna\u0163ional. \u00cen concep\u0163ia lui Roosvelt, nu neap\u0103rat ideologia U.R.S.S. determina ca acest stat s\u0103 promoveze o politic\u0103 extern\u0103 ostil\u0103 pe plan interna\u0163ional. O posibil\u0103 reac\u0163ie a U.R.S.S. \u00een aceast\u0103 manier\u0103, ar fi justificat\u0103, – sus\u0163inea Roosvelt \u2013 ca urmare a tratamentului aplicat Uniunii Sovietice \u00een perioada interbelic\u0103. \u00cen acest sens, erau amintite o serie de ac\u0163iuni ale occidentului, campania Alia\u0163ilor \u00eempotriva Rusiei comuniste dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, izolarea diplomatic\u0103 din anii \u00b430, etc., care justificau un anumit comportament din partea sovietic\u0103. La Yalta, pre\u015fedintele Roosvelt, consecvent principiilor sale, a reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 U.R.S.S. s\u0103 devin\u0103 membru O.N.U., s\u0103 semneze Declara\u0163ia asupra Europei Libere \u015fi s\u0103 se stabileasc\u0103 sferele de influen\u0163\u0103. Acest moment a constituit apogeul politicii promovate de Roosvelt \u00een rela\u0163iile cu U.R.S.S.Paralel cu doctrina Roosvelt, \u00een S.U.A. s-a dezvoltat \u015fi un alt punct de vedere referitor la politica Uniunii Sovietice. Acesta era rezultatul cercet\u0103rilor unui grup restr\u00e2ns de speciali\u015fti, amplasa\u0163i la ambasada american\u0103 de la Riga, care aveau misiunea de a analiza \u00een mod deosebit politica extern\u0103 a U.R.S.S. Rezultatele \u015fi concluziile acestui grup, care \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u00een anii \u00b420, c\u00e2nd S.U.A. nu aveau normalizate rela\u0163iile cu U.R.S.S. au fost desemnate de Daniel Yergin, un alt specialist al perioadei r\u0103zboiului rece, cu sintagma Axiomele de la Riga\u00b2. O concluzie interesant\u0103 care infirm\u0103 caracterul optimist a concep\u0163iei lui Roosvelt, era faptul c\u0103 U.R.S.S. era considerat\u0103 \u00een percep\u0163ia grupului amintit, drept o mare putere expansionist\u0103 \u015fi profund antidemocratic\u0103, eviden\u0163iindu-se tendin\u0163a spre totalitarism. De asemenea ideologia era considerat\u0103 ca fiind generatoare de o astfel de politic\u0103 \u00een plan extern, iar diploma\u0163ia sovietic\u0103 era modalitatea prin care se transpunea \u00een practic\u0103.<\/span><\/p>\n
Dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, s-a dovedit \u00een scurt timp, c\u0103 evolu\u0163iile din politica mondial\u0103 nu confirm\u0103 speran\u0163ele hot\u0103r\u00e2rilor de la Yalta. Impunerea modelului sovietic \u00een \u0163\u0103rile aflate \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a U.R.S.S. a fost un semnal clar al politicii pe care urma s-o promoveze aceast\u0103 \u0163ar\u0103 pe plan interna\u0163ional. Ultimele cercet\u0103ri \u00een domeniu atest\u0103 c\u0103 a fost o gre\u015feal\u0103 diplomatic\u0103 din partea S.U.A., c\u00e2nd pre\u015fedintele Truman a anulat \u00een 1945, imediat dup\u0103 r\u0103zboi, acordul de \u00eemprumut c\u0103tre U.R.S.S.\u00b3. Anularea de c\u0103tre S.U.A. \u00een mod unilateral, a acestui ajutor financiar de care Uniunea Sovietic\u0103 avea mare nevoie, a \u00eenchis \u00een opinia unor anali\u015fti, un canal de negociere care,<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

probabil ar fi produs o anumit\u0103 schimbare \u00een comportamentul sovieticilor. Faptul c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 promova o politic\u0103 extern\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu spiritul hot\u0103r\u00e2rilor de la Yalta, a determinat administra\u0163ia american\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 ideile grupului de la Riga \u015fi s\u0103 con\u015ftientizeze necesitatea adopt\u0103rii unei atitudini mai intransigente fa\u0163\u0103 de U.R.S.S. Pentru a-\u015fi clarifica anumite rezerve, \u00een vederea adopt\u0103rii unei anumite pozi\u0163ii oficiale, Departamentul de Stat a transmis ambasadei americane de la Moscova, o cerere prin care solicita ultimele analize ale exper\u0163ilor americani referitoare la politica U.R.S.S. Rezultatul a fost o faimoas\u0103 telegram\u0103, care era compus\u0103, din nu mai pu\u0163in de 8000 de cuvinte \u015fi se constituia \u00eentr-un veritabil rechizitoriu la adresa Uniunii Sovietice, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte politica sa extern\u0103. Autorul telegramei, George Kennan, unul dintre cei mai aviza\u0163i speciali\u015fti \u00een problemele sovietice, accentua caracterul predominant agresiv al politicii externe a U.R.S.S. Kennan sublinia, de asemenea, c\u0103 politica sovietic\u0103 se inspir\u0103 din tradi\u0163ionalismul rus, deoarece la baza ei se afl\u0103 nevoia de extindere continu\u0103 a grani\u0163elor, drept pretext pentru a asigura securitatea imperiului. Noua viziune asupra politicii externe a U.R.S.S. propus\u0103 de Kennan, a fost considerat\u0103 cea mai apropiat\u0103 de realitate, determin\u00e2nd ca \u00een final Uniunea Sovietic\u0103 s\u0103 fie perceput\u0103 ca un adversar. Interven\u0163ia U.R.S.S. \u00een criza din Iran, la \u00eenceputul anului 1946 \u015fi cererea lui Stalin de a modifica Tratatul de la Montreux, care reglementa accesul prin str\u00e2mtoarea Dardanele, sau hot\u0103r\u00e2rea sovieticilor de a nu face parte din Banca Mondial\u0103 \u015fi Fondul Monetar Interna\u0163ional, au fost doar c\u00e2teva ini\u0163iative pe plan extern a U.R.S.S. care au determinat S.U.A. s\u0103 adopte politica de \u00eengr\u0103dire. \u00cen final, administra\u0163ia american\u0103 a adoptat concluzia lui Kennan, potrivit c\u0103reia, baza politicii externe a S.U.A. trebuie s\u0103 presupun\u0103 \u201eo \u00eengr\u0103dire pe termen lung, r\u0103bd\u0103toare dar ferm\u0103 \u015fi vigilent\u0103 a tendin\u0163elor expansioniste ale Rusiei… … o politic\u0103 a \u00eengr\u0103dirii ferme, menit\u0103 a opune Rusiei o contra-for\u0163\u0103 implacabil\u0103, ori de c\u00e2te ori d\u0103 semne c\u0103 ar atenta la interesele unei lumi pa\u015fnice \u015fi stabile\u201d4. Prin urmare, conceptul de \u00eengr\u0103dire, desemneaz\u0103 politica oficial\u0103 a S.U.A. dus\u0103 pe plan extern \u00een perioada r\u0103zboiului rece. De asemenea termenul mai este folosit pentru a prezenta un principiu de politic\u0103 extern\u0103 care f\u0103cea parte din strategia S.U.A. \u015fi a alia\u0163ilor s\u0103i pe toat\u0103 perioada, c\u00e2t a durat r\u0103zboiul rece.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Interesant este, \u00eens\u0103, faptul c\u0103 George Kennan \u00een memoriile sale revine asupra conceptului de \u00eengr\u0103dire, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 semnifica\u0163ia adoptat\u0103 de guvernul american nu corespunde celei pe care el a \u00eencercat s\u0103 o prezinte \u00een lucr\u0103rile sale. \u00cen acest sens, Kennan amintea c\u0103 inten\u0163ia sa a fost s\u0103 prezinte \u00eengr\u0103direa politic\u0103 a unui pericol politic \u015fi nu o \u00eengr\u0103dire prin mijloace militare, critic\u00e2nd de asemenea extinderea capacit\u0103\u0163ii militare a S.U.A. dincolo de Europa occidental\u0103 \u015fi emisfera vestic\u0103 \u015fi exacerbarea pericolului comunist. \u201eDac\u0103 \u00een anul 1947 am fost autorul unei doctrine a unei politici de \u00eengr\u0103dire, acea doctrin\u0103 \u015fi-a pierdut o mare parte din ra\u0163iunea de a fi odat\u0103 cu moartea lui Stalin \u015fi cu dezvoltarea conflictului chino-sovietic. Resping \u00een mod categoric orice eforturi de a se implica ast\u0103zi aceast\u0103 doctrin\u0103 \u00een situa\u0163ii pentru care nu are nici un fel de relevan\u0163\u0103\u201d6.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

La 12 martie 1947, \u00eentr-un discurs istoric, pre\u015fedintele Truman declar\u0103 sprijinul necondi\u0163ionat al S.U.A. pentru popoarele libere care rezist\u0103 tensiunilor din exterior. La 22 mai 1947, se aprob\u0103 legea prin care S.U.A. devenea lider \u00een cruciada anticomunist\u0103. Doctrina Truman \u00eencepea din acel moment s\u0103 direc\u0163ioneze politica interna\u0163ional\u0103 a S.U.A. \u015fi coincidea cu \u00eemp\u0103r\u0163irea lumii \u00een dou\u0103 noi tabere, care va d\u0103inui pe toat\u0103 durata r\u0103zboiului rece.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Politica extern\u0103 american\u0103 a anilor \u00b440 a fost puternic marcat\u0103 de personalitatea pre\u015fedin\u0163ilor americani Roosvelt \u015fi Truman. Pre\u015fedintele Roosvelt considera c\u0103 principalele amenin\u0163\u0103ri la adresa securit\u0103\u0163ii S.U.A. erau Germania \u015fi Japonia. Pentru a contracara astfel de tendin\u0163e era luat\u0103 \u00een calcul \u015fi o eventual\u0103 solu\u0163ie militar\u0103. De\u015fi Roosvelt avea o aversiune declarat\u0103 fa\u0163\u0103 de regimul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107207"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107207"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107207\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107207"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}