{"id":107203,"date":"2018-02-19T09:41:00","date_gmt":"2018-02-19T09:41:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-08T10:33:21","modified_gmt":"2023-01-08T10:33:21","slug":"neomarxismul-si-alte-teorii-sovietice-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/neomarxismul-si-alte-teorii-sovietice-2\/","title":{"rendered":"NEOMARXISMUL \u015eI ALTE TEORII SOVIETICE \u00ceN DOMENIUL RELA\u0162IIOR INTERNA\u0162IONALE."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Criteriul neomarxist se revendica de la ciclurile pe termen lung eviden\u0163iate de economistul sovietic Nikolai Kondratiev \u00een anii 1920.Experien\u0163a istoric\u0103 prelucrata de acest criteriu a pus \u00een relief teza ciclurilor economice lungi definite prin 2 etape: de expansiune , de regresiune. <\/span>Aceste faze economice nu sunt egale ca durata, dar ciclurile lungi se repet\u0103 la fiecare jum\u0103tate de secol .Ciclurile lungi sunt sincronice , nefiind \u00eempiedicate de grani\u0163e na\u0163ionale, reflect\u00e2nd dezvoltarea intern\u0103 \u00een sistemul interna\u0163ional \u00een curs. Pentru aceast\u0103 orientare teoretica , sistemul mondial a fost construit odata cu expansiunea capitalist\u0103 de tip occidental la e\u015falon global, \u00eenregistrat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec.XV. <\/span>Referindu-se la acest aspect , Emmanuel Wallenstein aprecia \u00een principala sa oper\u0103 \u201cSistemul mondial modern\u201d sublinia : \u201cspre sf\u00e2r\u015fitul sec.XV \u015fi \u00eenceputul sec.XVI s-a n\u0103scut ceea ce numim o economie mondial\u0103 european\u0103; n-a fost un imperiu ,chiar dac\u0103 era tot at\u00e2t de \u00eentins\u0103 ca un mare imperiu \u015fi avea c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune cu el . Era ,totu\u015fi diferit\u0103 de aceasta \u015fi nou istorice\u015fte : un tip de sistem social pe care lumea nu-l cunoscuse p\u00e2n\u0103<\/a> atunci \u015fi care reprezint\u0103 tr\u0103s\u0103tura distinctiv\u0103 a sistemului modern.\u201d <\/span>Toate teoriile marxiste clasice ale imperialismului ap\u0103rute dup\u0103 acesta au stat pe acela\u015fi principiu conform c\u0103ruia contradic\u0163iile interne \u015fi externe inerente capitalismului \u00eemping statele capitaliste spre expansiune teritoriala ceea ce duce \u00een cele din urm\u0103 la confruntare militar\u0103 direct\u0103 \u00eentre ele . Cu toate acestea diversele abord\u0103ri marxiste desf\u0103\u015foar\u0103 o considerabil\u0103 varietate c\u00e2nd se refer\u0103 la identificarea precis\u0103 a acestor contradic\u0163ii \u015fi la cauzele principale ale expansiunii imperialiste. <\/span>Marxismul postuleaz\u0103 expansiunea ca fiind o caracteristic\u0103 de baz\u0103 a statelor capitaliste . \u00cen g\u00e2ndirea marxist\u0103 problema imperialismului era tratat\u0103 din perspectiva statelor capitaliste ; lumea a- III-a \u00een defavoarea c\u0103reia se desf\u0103\u015fura aceast\u0103 expansiune , nu era tratat\u0103 \u00een viziunea lui Marx. Atunci c\u00e2nd vine vorba despre el ,Marx era de principiul majoritar g\u00e2ndirii liberale privind impactul progresist al capitalismului asupra societ\u0103\u0163ii precapitaliste. <\/span>Rela\u0163iile externe din lumea capitalist\u0103 erau mediate de capitalul comercial p\u00e2n\u0103 \u00een preajma revolu\u0163iei industriale . Capitalismul comercial avea rolul de a integra noi societ\u0103\u0163i \u00een pia\u0163a mondiala chiar dac\u0103 \u015fi implicit nu le \u015fi transform\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Odat\u0103 ce acesta a preluat controlul , expansiunea capitalist\u0103 a devenit totu\u015fi capabil\u0103 s\u0103 aiba un rol brutal dar progresist \u00een ini\u0163ierea industrializ\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Plec\u00e2nd de la aspectul transna\u0163ional al economiei capitaliste, Marx a atras aten\u0163ia asupra naturii transna\u0163ioale ale rela\u0163iilor interna\u0163ionale ,fenomen desf\u0103\u015furat \u00een pofida fenomenului na\u0163ionalismului ap\u0103rut ca un factor posibil al schimbului \u00een contextul rela\u0163iilor interna\u0163ionale .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conform principiului Marxist ,teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u00eemparte sistemul mondial \u00een dou\u0103 tabere distincte de state:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

statele din \u201ccentru “\u015fi statele de la \u201cperiferie \u201c, \u00eentre acestea exist\u00e2nd o continu\u0103 confruntare .Rela\u0163iile \u00eentre aceste dou\u0103 tabere fiind guvernate de legile economice ale acumul\u0103rii \u015fi expansiunii capitalului determin\u0103 inevitabile crize sistemice. Acestora li se adaug\u0103 capacitatea de inova\u0163ie tehnologic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Al\u0163i parametrii care contribuie la formarea ciclurilor lungi sunt pre\u0163urile, volumul suprainvesti\u0163iei \/ subinvesti\u0163ii de capital ,produc\u0163ia de diferi\u0163i indicatori, inova\u0163ia tehnologic\u0103 ,comer\u0163ul ,salariul, comportamentul clasei muncitoare \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd r\u0103zboiul .C\u00e2t prive\u015fte acest vector \u2013 r\u0103zboiul , este chestionat\u0103 coinciden\u0163a r\u0103zboaielor majore cu fazele ciclurilor lungi \u015fi \u00een ce punct al acestora este cea mai ridicat\u0103 probabilitate de izbucnire a lor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Contextul istoric al maximei dezvolt\u0103rii imperialismului clasic , \u00een g\u00e2ndirea marxist\u0103 , se situeaz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. XIX. Analiza istoric\u0103 marxist\u0103 a capitalismului scoate \u00een evident\u0103 c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi dominante. Pe de o parte dezvoltarea destul de rapid\u0103 din \u0163\u0103rile din centru \u015fi expansiunea colonial\u0103 a acestuia . Apoi teoreticienii marxi\u015fti \u015fi-au concentrat aten\u0163ia asupra caracteristicilor monopolului capitalist cum ar fi cartelurile , trusturile \u015fi importan\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 a marilor b\u0103nci. De asemenea , ace\u015fti g\u00e2nditori s-au ocupat de revenirea tarifelor \u015fi au analizat o schimbare produs\u0103 chiar \u00een natura clasei burgheze , care colabora din ce \u00een ce mai mult cu guvernele, ale c\u0103ror func\u0163ii se extindeau continuu .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Curentul neomarxist descrie fenomene de hegemonie, definit ca o situa\u0163ie \u00een care puterea este at\u00e2t de inegal r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een cadrul sistemului mondial \u00eenc\u00e2t un stat poate s\u0103 impun\u0103 propriile reguli \u015fi interese \u00een domeniul economic , politic , militar , diplomatic \u015fi chiar cultural .Actorul hegemon \u00ee\u015fi instituia influen\u0163a prin abilitatea mijloacelor proprii care pot fi : firme . companii , b\u0103nci \u015fi altele . de a ac\u0163iona eficient la nivel global la \u201c etajele \u201c produc\u0163iei industriale \u015fi agrare , comer\u0163ului \u015fi finan\u0163elor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pentru ca o putere s\u0103 devin\u0103 actor hegemon trebuie ca ea s\u0103-\u015fi adjudece avantajele sistemului , la toate \u201cetajele\u201d amintite. \u00cen asemenea situa\u0163ii , celelalte mari puteri devin de fapt \u201c state client \u201c 5<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conform principiilor acestui curent , pe baza faptelor istorice , analistul politico-militar Mihai E. Ionescu , prezint\u0103 urm\u0103toarele situa\u0163ii hegemonice:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Hegemonie R\u0103zboiul mondial pentru Pericadade H. Declinul<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

hegemonie<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Olanda R\u0103zboiul de 30 de ani 1620-1650 1650-1672<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1618-1648)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Anglia R\u0103zboaiele napoleoniene 1815-1873 1873-1896<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1792-1815)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

S.U.A. Cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale 1945-1967 1967-19896<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1914-1945)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un reprezentant de frunte al criteriului neomarxist \u2013Emmanuel Wallenstern apreciaz\u0103 c\u0103 sistemul se afl\u0103 \u00eentr-un \u201cprezent de tradi\u0163ie \u201c care tinde s\u0103 fie \u201cvremea unor mari dezacorduri mondiale , mai mari dec\u00e2t cele dintre 1914 \u015fi1945.C\u00e2nd se va atinge \u201cdepresiunea \u201c sf\u00e2r\u015fitul unui ciclu de-al lui Kondratiev cu limita la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1960 , va \u00eencepe o nou\u0103 faz\u0103 a sa. Competitorii acestui nou ciclu ar fi Japonia ,S.U.A., \u015fi U.E. cu probabilitatea , Japonia va \u00eencheia o alian\u0163\u0103 cu S.U.A. (aceasta fiind un \u201cpartener subordonat \u201c,iar \u00een faza de expansiune spa\u0163iile mondiale de prosperitate vor fi China pentru S.U.A. \u015fi Japonia \u015fi Rusia pentru U.E. ,restul periferiei va fi exclus de la beneficiile fazei de expansiune .\u00cen acest timp de tranzi\u0163ie cu o durat\u0103 de aproximativ 50 de ani sursele majore de instabilitate ale sistemului mondial ar fi 3 :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– \u201c op\u0163iunea Khomeini \u201d \u2013 asumarea de c\u0103tre statele periferice a unei op\u0163iuni total diferite fa\u0163\u0103 de centru .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– \u201c op\u0163iunea S. Hussein \u201c \u2013 amenin\u0163area militar\u0103 de c\u0103tre Sudul periferizat \u015fi Nordul dezvoltat .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– o uria\u015f\u0103 migra\u0163ie dinspre Sud c\u0103tre Nordul planetar ce va determina o acut\u0103 instabilitate \u00een Nord .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Acestor probleme sistemul mondial trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi solu\u0163ii , mai precis , s\u0103 creeze un nou cadru , care s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel capitalist , eficient \u00een ultimele 5 secole.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u201c Lumea anului 2050 va fi lumea pe care noi \u00een\u015fine o vom crea . Politica urm\u0103torilor 50 de ani va fi politica acestei restructur\u0103ri a sistemului nostru mondial . \u201c7<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen urma celor trei orient\u0103ri teoretice , K.J.Holsti a eviden\u0163iat trei mari probleme \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale : Ce este identificat ca fiind problematica principal\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale ? ; Cine sunt actorii de analizat ? ; Ce imagine reflect\u0103 cel mai bine mediul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 rela\u0163iile interna\u0163ionale ?<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Transpunerea \u00een grafic a acestor trei perspective teoretice privind rela\u0163iile interna\u0163ionale s-a concretizat \u00een alc\u0103tuirea urm\u0103torului tabel :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Caracteristici Clasic\u0103 Societate global\u0103 Neomarxism<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Problematica R\u0103zboiul \u015fi urm\u0103rirea securit\u0103\u0163ii \/ ordinii Schimbarea global\u0103 \u015fi transformarea Inegalitatea<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Unitatea de analiz\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\/ analiza \/ actorii principali Statele \/ sistemul de state Variate Clase \/ Sistemul mondial capilatist<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 sistemului Anarhia \/ absen\u0163a autorit\u0103\u0163ii centrale Complexitatea Diviziunea muncii<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Exemple Morgenthau (1973) Modelski (1972) Wallerstein (1974)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Studiul literaturii de specialitate l-a determinat pe Holsti s\u0103 aprecieze c\u0103 perspectiva clasic\u0103 (realist\u0103) este cea mai adaptabil\u0103 condi\u0163iilor \u00een schimbare, c\u0103 sunt posibile sinteze \u00eentre acestea \u015fi cea a \u201cSociet\u0103\u0163ii globale\u201d, dar c\u0103 astfel de sintez\u0103 nu este de dorit \u00een mod special cu abordarea neomarxist\u0103 .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Referindu-se la alte teorii neomarxiste sau sovietice \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale, Stefano Guzzini distinge dou\u0103 mari orient\u0103ri \u00een ce prive\u015fte explicarea imperialismului. Prima orientare, a c\u0103rei principal\u0103 sus\u0163in\u0103toare este Rosa Luxembourg, sus\u0163ine c\u0103 imperialismul nu este altceva dec\u00e2t un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Expansiunea colonial\u0103 demonstreaz\u0103 nevoia disperat\u0103 a capitalului, care folose\u015fte statutul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii necapitaliste , pentru a realiza o plusvaloare imposibil de ob\u0163inut \u00een propria \u0163ar\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

A doua orientare , care a c\u00e2\u015ftigat o popularitate \u00eensemnat\u0103 gra\u0163ie lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului , numit capitalismul monopolist, \u00een care concuren\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga lume<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dintre g\u00e2nditorii clasici marxi\u015fti, Rosa Luxemburg a analizat cel mai bine impactul imperialismului asupra societ\u0103\u0163ilor precapitaliste, distrugerea economiei naturale , perfec\u0163ionarea mijloacelor de produc\u0163ie \u015fi proletarizare, adic\u0103 expansiunea muncii salarizate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een opinia sa, expansiunea va folosi mijloacele violen\u0163ei politice \u015fi fizice, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een revolu\u0163ii \u015fi r\u0103zboaie, iar imperialismul r\u0103m\u00e2ne expesia politic\u0103 a procesului acumul\u0103rii de capital, \u00een competi\u0163ia pentru r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lumii necapitaliste.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Teza sa a fost criticat\u0103 , \u00eenc\u0103 de la acea vreme de Bukharin \u015fi de Lenin, deoarece neglija adapt\u0103rile dinamice ale procesului capitalist de produc\u0163ie \u2013 subproduc\u0163ia de azi poate fi absorbit\u0103 de nivelul consumului de m\u00e2ine .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un alt g\u00e2nditor marxist , Rudolf Hilferding a ar\u0103tat c\u0103 cele dou\u0103 capitaluri : financiar \u015fi industrial fuzionaser\u0103 \u00een capitalul finan\u0163\u0103 . Astfel , economiile industriale nu erau dominate de o larg\u0103 clas\u0103 burghez\u0103, ci de elita sa , un mic grup monolitic. Statul ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een interesul lor , care poate fi uneori \u00eempotriva interesului altor straturi burgheze , dar niciodat\u0103 \u00eempotriva burgheziei \u015fi capitalismului ca atare. Hilferding a analizat cum erau determinate statele s\u0103 adopte o politic\u0103 mercantilist\u0103, pentru a proteja propria pia\u0163\u0103 de monopolurile str\u0103ine, dar \u015fi pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone \u00een vederea sus\u0163inerii procesului monopoliz\u0103rii . Acest lucru uneori, s-a produs \u00een detrimentrul produc\u0103torilor na\u0163ionali mai mici . Astfel , din moment ce statul nu era un actor autonom ci mai degrab\u0103 un instrument al clasei dominante, burghezia monopolist\u0103 este for\u0163a conduc\u0103toare a expansiunii. Statului \u00eei revenea rolul de a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste ale burgheziei. \u00cen acest scop, statul se baza din ce \u00een ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidat\u0103 \u00een vremurile unei aprige competi\u0163ii interna\u0163ionale : ea era un amestec de rasism, na\u0163ionalism \u015fi militarism . O alt\u0103 teorie marxist\u0103 o reprezint\u0103 \u015fi teza ultra-imperialismului a lui Kautski, respins\u0103 \u00eens\u0103 de Luxemburg c\u00e2t \u015fi de Lenin. Kautski, care era o figur\u0103 central\u0103 a partidului social democrat german, sus\u0163inea c\u0103 burghezia era suficient de na\u0163ional\u0103 pentru a \u00eemp\u0103r\u0163i lumea f\u0103r\u0103 a se expune riscurilor \u015fi costurilor r\u0103zboiului .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

A\u015fadar, baza concep\u0163iilor sovietice asupra rela\u0163iilor interna\u0163ionale este reprezentat\u0103 de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evolu\u0163ia lor reprezint\u0103 \u00eens\u0103 o leg\u0103tur\u0103 contradictoie cu practica politicii externe sovietice. Reinterpret\u00e2nd legile marxismului , teoria sovietic\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 interpreteze trecutul, s\u0103 ghideze deciziile deciziile prezente \u015fi s\u0103 prevad\u0103 viitorul. Cu toate acestea, dac\u0103 comportamentul politic extern, \u00eenregistra e\u015fecuri sau sistemul interna\u0163ional nu afi\u015fa caracteristicile a\u015fteptate, nu era acuzat\u0103 politica, ci era ajustat\u0103 teoria .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Referindu-se la corela\u0163ia for\u0163elor versus balan\u0163a puterii, teoreticianul sovietic Dimitri Toma\u015fevski, afirma c\u0103 : \u201c\u00eentre totalitatea contactelor \u015fi interrela\u0163iilor economice, politice, juridice, diplomatice dintre oameni, dintre state \u015fi sisteme de state \u015fi dintre principalele for\u0163e \u015fi organiza\u0163ii sociale, economice \u015fi politice din \u00eentreaga lume\u201d<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Aceste rela\u0163ii constituie \u201ccircumstan\u0163ele obiective \u00een care se dezvolt\u0103 deopotriv\u0103 politica mondial\u0103 ca \u00eentreg, precum \u015fi politica extern\u0103 a fiec\u0103rui stat \u00een parte \u201d. Corela\u0163ia for\u0163elor ia \u00een calcul for\u0163ele de clas\u0103, materiale \u015fi morale \u015fi le atribuie un rol explicativ central \u00een analiza politicii externe a statelor (micronivel) \u015fi a celor interna\u0163ionale (macronivel). Ea ia \u00een considerare fiecare stat , fiecare actor transna\u0163ional sau intern, precum \u015fi consecin\u0163ele neinten\u0163ionate sau necon\u015ftentietizate ale acestor actori.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Corela\u0163ia for\u0163elor este conceput\u0103 \u00een termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorit\u0103 for\u0163elor obiective, cum sunt numi\u0163i factorii interna\u0163ionali, fie datorit\u0103 for\u0163elor subiective referitore la necesit\u0103\u0163ile internepentru utilizarea for\u0163ei .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Principalele schimb\u0103ri care au modificat corela\u0163ia for\u0163elor \u00een detrimentrul intereselor imperialiste sunt legate de cre\u015fterea puterii militare a U.R.S.S.,cre\u015fterea puterii economiilor japonez\u0103 \u015fi vest-europene \u015fi dezvoltarea mi\u015fc\u0103rilor de eliberare na\u0163ional\u0103. Dat\u0103 fiind reticen\u0163a subiectiv\u0103 a S.U.A. de a folosi for\u0163a \u00een timpul \u015fi dup\u0103 r\u0103zboiul din Vietnam, declinul puterii americane era mai important dec\u00e2t cre\u015fterea efectiv\u0103 a puterii sovietice. Aceast\u0103 schimbare a fost apoi folosit\u0103 pentru a explica comportamentul S.U.A. : competivitatea atomic\u0103 a U.R.S.S., cuplat\u0103 cu presiunea Europei, au for\u0163at politica american\u0103 de destindere.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen opinia teoreticianului Stefano Guzzini, teoriile sovieticilor nu sunt \u00eenclinate \u00een mod necesar c\u0103tre schimbare, ci presupun o perpetu\u0103 tendin\u0163\u0103 spre echilibru \u015fi status quo. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este \u00een\u0163eleas\u0103 ca o variabil\u0103 independent\u0103 cu ajutorul c\u0103reia sunt explicate \u2013 \u015fi legitimate \u2013 comportamentul \u00een politica extern\u0103 , precum \u015fi politica interna\u0163ional\u0103. \u00cen situa\u0163ia \u00een care schimbarea a afectat sfera lor de influen\u0163\u0103, a\u015fa cuma fost \u00een revolu\u0163ia cubanez\u0103 sau \u00een revolu\u0163ia maghiar\u0103 din 1956 , teoriile au fost folosite pentru a legitima reprimarea schimb\u0103rii, \u00een timpul r\u0103zboiului rece.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dac\u0103 diferen\u0163ele dintre expansiunea imperialist\u0103 american\u0103 \u015fi expansiunea antiimperialist\u0103 sovietic\u0103 sunt de substan\u0163\u0103 sau nu este o chestiune care depinde de orientarea teoreticienilor. Poate c\u0103 scopurile economice sunt mai importante pentru politica extern\u0103 occidental\u0103, reprezentate de prioritatea controlului, cum ar fi asupra petrolului din orientul mijlociu. Dar cum U.R.S.S.-ului nu i-au lipsit niciodat\u0103 materiile prime, e greu de demonstrat c\u0103 diferen\u0163ele teoretice sunt motivul real, pentru relativa re\u0163inere de care a dat dovad\u0103 \u00een regiune. Politica Chinei de a revendica insule mici, dar bogate \u00een petrol pare s\u0103 arate c\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile socialiste pot avea \u0163inte economice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Desigur c\u0103 Statele Unite ale Americii ar putea folosi institu\u0163iile economice interna\u0163ionale \u00een avantajul propriu, \u00eentr-un mod accesibil \u0163\u0103rilor socialiste. \u00centrebarea este dac\u0103 aceste diferen\u0163e sunt rezultatul logicii diferite a politicii externe capitaliste \u015fi a celei socialiste, sau sunt rezultatul oportunit\u0103\u0163ilor \u015fi valorilor diferite.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, anali\u015ftii sovietici, atunci c\u00e2nd stabilesc corela\u0163ia for\u0163elor, accentuiaz\u0103 tot mai mult rela\u0163iile dintre state , \u00een dauna concentr\u0103rii ini\u0163iale asupra claselor. \u00cen consecin\u0163\u0103 integrarea actorului clas\u0103 \u00een teoria sovietic\u0103 seam\u0103n\u0103 cu integrarea actorului transna\u0163ional \u00een teoria balan\u0163ei puterii sau cu integrarea for\u0163elor de pia\u0163\u0103 \u00een teoriile mai recente din economia politic\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103, la fel ca \u015fi \u00eengr\u0103direa, este o politic\u0103 \u00eentre doua superputeri \u015fi alia\u0163ii lor, bazat\u0103 pe o strategie a cooper\u0103rii \u015fi confrunt\u0103rii simultane. Aceasta corespunde unei strategii de cooperare tactic\u0103. Ea se bazeaz\u0103, \u00eenainte de toate, pe decuplarea competi\u0163iei interna\u0163ionale de la sfera economic\u0103 \u015fi cea ideologic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103, \u00een teoriile sovietice implic\u0103 acceptarea reciproc\u0103 a principiului non-ingerin\u0163ei. \u00cen cele din urm\u0103, ea devine posibil\u0103 datorit\u0103 existen\u0163ei, unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dar coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 nu anuleaz\u0103 continuitatea confrunt\u0103rii interna\u0163ionale dintre for\u0163ele imperialiste \u015fi cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urm\u0103. Astfel, coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului interna\u0163ional, timp \u00een care starea politic\u0103 \u015fi social\u0103 existent\u0103 este schimbat\u0103 cu ajutorul rela\u0163iilor transna\u0163ionale. Aceast\u0103 idee nu este foarte diferit\u0103 de \u00eembinarea politicilor antagoniste cu cele cooperative, pe care politica de \u00eengr\u0103dire \u00een varianta ei specific\u0103 perioadei destinderii \u00ee\u015fi propusese s\u0103 o realizeze.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dubla semnifica\u0163ie a acestei abord\u0103ri \u00een realizarea ei practic\u0103, a f\u0103cut ca ea s\u0103 devin\u0103 autocontradictorie \u00een dou\u0103 aspecte importante ale politicii interna\u0163ionale. Primul aspect se leag\u0103 de politica sovietic\u0103 privind lumea a treia . Pentru a armoniza tactica (teoriei) coexisten\u0163ei interstatale sau interna\u0163ional, Brejnev a declarat c\u0103 coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 nu se aplic\u0103 misc\u0103rilor de eliberare na\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cens\u0103 tocmai expansiunea sovietic\u0103 \u00een lumea a treia (\u015fi schimbarea implicit\u0103 a balan\u0163ei puterii), a fost cea care a provocat reac\u0163ia S.U.A. \u015fi \u00eencercarea de a pune \u00een leg\u0103tur\u0103 acest comportament al sovieticilor cu alte niveluri ale rela\u0163iilor S.U.A. \u2013 U.R.S.S.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 promovarea luptei interne de clas\u0103 \u00een Occident, ajutorul dat for\u0163elor antiimperialiste contravenea principiului non-ingerin\u0163ei. \u00cen acest caz U.R.S.S. l\u0103sa adesea interesele interstatale s\u0103 prevaleze \u00een dauna solidarit\u0103\u0163ii de clas\u0103. \u00centre securitate \u015fi interna\u0163ionalism proletar, U.R.S.S. alegea ceea ce \u00eei servea cel mai bine interesele pe care le percepea, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de responsabilit\u0103\u0163ile sale ideologice asumate .<\/span>NEOMARXISMUL \u015eI ALTE TEORII SOVIETICE \u00ceN DOMENIUL RELA\u0162IIOR INTERNA\u0162IONALE.<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
Profesor<\/span><\/a><\/span><\/span>14:42<\/span><\/a><\/span> Niciun comentariu<\/a><\/span><\/div>\n
\n
Criteriul neomarxist se revendica de la ciclurile pe termen lung eviden\u0163iate de economistul sovietic Nikolai Kondratiev \u00een anii 1920.Experien\u0163a istoric\u0103 prelucrata de acest criteriu a pus \u00een relief teza ciclurilor economice lungi definite prin 2 etape: de expansiune , de regresiune. <\/span>Aceste faze economice nu sunt egale ca durata, dar ciclurile lungi se repet\u0103 la fiecare jum\u0103tate de secol .Ciclurile lungi sunt sincronice , nefiind \u00eempiedicate de grani\u0163e na\u0163ionale, reflect\u00e2nd dezvoltarea intern\u0103 \u00een sistemul interna\u0163ional \u00een curs. Pentru aceast\u0103 orientare teoretica , sistemul mondial a fost construit odata cu expansiunea capitalist\u0103 de tip occidental la e\u015falon global, \u00eenregistrat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec.XV. <\/span>Referindu-se la acest aspect , Emmanuel Wallenstein aprecia \u00een principala sa oper\u0103 \u201cSistemul mondial modern\u201d sublinia : \u201cspre sf\u00e2r\u015fitul sec.XV \u015fi \u00eenceputul sec.XVI s-a n\u0103scut ceea ce numim o economie mondial\u0103 european\u0103; n-a fost un imperiu ,chiar dac\u0103 era tot at\u00e2t de \u00eentins\u0103 ca un mare imperiu \u015fi avea c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune cu el . Era ,totu\u015fi diferit\u0103 de aceasta \u015fi nou istorice\u015fte : un tip de sistem social pe care lumea nu-l cunoscuse p\u00e2n\u0103<\/a> atunci \u015fi care reprezint\u0103 tr\u0103s\u0103tura distinctiv\u0103 a sistemului modern.\u201d <\/span>Toate teoriile marxiste clasice ale imperialismului ap\u0103rute dup\u0103 acesta au stat pe acela\u015fi principiu conform c\u0103ruia contradic\u0163iile interne \u015fi externe inerente capitalismului \u00eemping statele capitaliste spre expansiune teritoriala ceea ce duce \u00een cele din urm\u0103 la confruntare militar\u0103 direct\u0103 \u00eentre ele . Cu toate acestea diversele abord\u0103ri marxiste desf\u0103\u015foar\u0103 o considerabil\u0103 varietate c\u00e2nd se refer\u0103 la identificarea precis\u0103 a acestor contradic\u0163ii \u015fi la cauzele principale ale expansiunii imperialiste. <\/span>Marxismul postuleaz\u0103 expansiunea ca fiind o caracteristic\u0103 de baz\u0103 a statelor capitaliste . \u00cen g\u00e2ndirea marxist\u0103 problema imperialismului era tratat\u0103 din perspectiva statelor capitaliste ; lumea a- III-a \u00een defavoarea c\u0103reia se desf\u0103\u015fura aceast\u0103 expansiune , nu era tratat\u0103 \u00een viziunea lui Marx. Atunci c\u00e2nd vine vorba despre el ,Marx era de principiul majoritar g\u00e2ndirii liberale privind impactul progresist al capitalismului asupra societ\u0103\u0163ii precapitaliste. <\/span>Rela\u0163iile externe din lumea capitalist\u0103 erau mediate de capitalul comercial p\u00e2n\u0103 \u00een preajma revolu\u0163iei industriale . Capitalismul comercial avea rolul de a integra noi societ\u0103\u0163i \u00een pia\u0163a mondiala chiar dac\u0103 \u015fi implicit nu le \u015fi transform\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Odat\u0103 ce acesta a preluat controlul , expansiunea capitalist\u0103 a devenit totu\u015fi capabil\u0103 s\u0103 aiba un rol brutal dar progresist \u00een ini\u0163ierea industrializ\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Plec\u00e2nd de la aspectul transna\u0163ional al economiei capitaliste, Marx a atras aten\u0163ia asupra naturii transna\u0163ioale ale rela\u0163iilor interna\u0163ionale ,fenomen desf\u0103\u015furat \u00een pofida fenomenului na\u0163ionalismului ap\u0103rut ca un factor posibil al schimbului \u00een contextul rela\u0163iilor interna\u0163ionale .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conform principiului Marxist ,teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u00eemparte sistemul mondial \u00een dou\u0103 tabere distincte de state:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

statele din \u201ccentru “\u015fi statele de la \u201cperiferie \u201c, \u00eentre acestea exist\u00e2nd o continu\u0103 confruntare .Rela\u0163iile \u00eentre aceste dou\u0103 tabere fiind guvernate de legile economice ale acumul\u0103rii \u015fi expansiunii capitalului determin\u0103 inevitabile crize sistemice. Acestora li se adaug\u0103 capacitatea de inova\u0163ie tehnologic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Al\u0163i parametrii care contribuie la formarea ciclurilor lungi sunt pre\u0163urile, volumul suprainvesti\u0163iei \/ subinvesti\u0163ii de capital ,produc\u0163ia de diferi\u0163i indicatori, inova\u0163ia tehnologic\u0103 ,comer\u0163ul ,salariul, comportamentul clasei muncitoare \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd r\u0103zboiul .C\u00e2t prive\u015fte acest vector \u2013 r\u0103zboiul , este chestionat\u0103 coinciden\u0163a r\u0103zboaielor majore cu fazele ciclurilor lungi \u015fi \u00een ce punct al acestora este cea mai ridicat\u0103 probabilitate de izbucnire a lor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Contextul istoric al maximei dezvolt\u0103rii imperialismului clasic , \u00een g\u00e2ndirea marxist\u0103 , se situeaz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. XIX. Analiza istoric\u0103 marxist\u0103 a capitalismului scoate \u00een evident\u0103 c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi dominante. Pe de o parte dezvoltarea destul de rapid\u0103 din \u0163\u0103rile din centru \u015fi expansiunea colonial\u0103 a acestuia . Apoi teoreticienii marxi\u015fti \u015fi-au concentrat aten\u0163ia asupra caracteristicilor monopolului capitalist cum ar fi cartelurile , trusturile \u015fi importan\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 a marilor b\u0103nci. De asemenea , ace\u015fti g\u00e2nditori s-au ocupat de revenirea tarifelor \u015fi au analizat o schimbare produs\u0103 chiar \u00een natura clasei burgheze , care colabora din ce \u00een ce mai mult cu guvernele, ale c\u0103ror func\u0163ii se extindeau continuu .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Curentul neomarxist descrie fenomene de hegemonie, definit ca o situa\u0163ie \u00een care puterea este at\u00e2t de inegal r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een cadrul sistemului mondial \u00eenc\u00e2t un stat poate s\u0103 impun\u0103 propriile reguli \u015fi interese \u00een domeniul economic , politic , militar , diplomatic \u015fi chiar cultural .Actorul hegemon \u00ee\u015fi instituia influen\u0163a prin abilitatea mijloacelor proprii care pot fi : firme . companii , b\u0103nci \u015fi altele . de a ac\u0163iona eficient la nivel global la \u201c etajele \u201c produc\u0163iei industriale \u015fi agrare , comer\u0163ului \u015fi finan\u0163elor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pentru ca o putere s\u0103 devin\u0103 actor hegemon trebuie ca ea s\u0103-\u015fi adjudece avantajele sistemului , la toate \u201cetajele\u201d amintite. \u00cen asemenea situa\u0163ii , celelalte mari puteri devin de fapt \u201c state client \u201c 5<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Conform principiilor acestui curent , pe baza faptelor istorice , analistul politico-militar Mihai E. Ionescu , prezint\u0103 urm\u0103toarele situa\u0163ii hegemonice:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Hegemonie R\u0103zboiul mondial pentru Pericadade H. Declinul<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

hegemonie<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Olanda R\u0103zboiul de 30 de ani 1620-1650 1650-1672<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1618-1648)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Anglia R\u0103zboaiele napoleoniene 1815-1873 1873-1896<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1792-1815)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

S.U.A. Cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale 1945-1967 1967-19896<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

(1914-1945)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un reprezentant de frunte al criteriului neomarxist \u2013Emmanuel Wallenstern apreciaz\u0103 c\u0103 sistemul se afl\u0103 \u00eentr-un \u201cprezent de tradi\u0163ie \u201c care tinde s\u0103 fie \u201cvremea unor mari dezacorduri mondiale , mai mari dec\u00e2t cele dintre 1914 \u015fi1945.C\u00e2nd se va atinge \u201cdepresiunea \u201c sf\u00e2r\u015fitul unui ciclu de-al lui Kondratiev cu limita la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1960 , va \u00eencepe o nou\u0103 faz\u0103 a sa. Competitorii acestui nou ciclu ar fi Japonia ,S.U.A., \u015fi U.E. cu probabilitatea , Japonia va \u00eencheia o alian\u0163\u0103 cu S.U.A. (aceasta fiind un \u201cpartener subordonat \u201c,iar \u00een faza de expansiune spa\u0163iile mondiale de prosperitate vor fi China pentru S.U.A. \u015fi Japonia \u015fi Rusia pentru U.E. ,restul periferiei va fi exclus de la beneficiile fazei de expansiune .\u00cen acest timp de tranzi\u0163ie cu o durat\u0103 de aproximativ 50 de ani sursele majore de instabilitate ale sistemului mondial ar fi 3 :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– \u201c op\u0163iunea Khomeini \u201d \u2013 asumarea de c\u0103tre statele periferice a unei op\u0163iuni total diferite fa\u0163\u0103 de centru .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– \u201c op\u0163iunea S. Hussein \u201c \u2013 amenin\u0163area militar\u0103 de c\u0103tre Sudul periferizat \u015fi Nordul dezvoltat .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

– o uria\u015f\u0103 migra\u0163ie dinspre Sud c\u0103tre Nordul planetar ce va determina o acut\u0103 instabilitate \u00een Nord .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Acestor probleme sistemul mondial trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noi solu\u0163ii , mai precis , s\u0103 creeze un nou cadru , care s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel capitalist , eficient \u00een ultimele 5 secole.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u201c Lumea anului 2050 va fi lumea pe care noi \u00een\u015fine o vom crea . Politica urm\u0103torilor 50 de ani va fi politica acestei restructur\u0103ri a sistemului nostru mondial . \u201c7<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen urma celor trei orient\u0103ri teoretice , K.J.Holsti a eviden\u0163iat trei mari probleme \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale : Ce este identificat ca fiind problematica principal\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale ? ; Cine sunt actorii de analizat ? ; Ce imagine reflect\u0103 cel mai bine mediul \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 rela\u0163iile interna\u0163ionale ?<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Transpunerea \u00een grafic a acestor trei perspective teoretice privind rela\u0163iile interna\u0163ionale s-a concretizat \u00een alc\u0103tuirea urm\u0103torului tabel :<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Caracteristici Clasic\u0103 Societate global\u0103 Neomarxism<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Problematica R\u0103zboiul \u015fi urm\u0103rirea securit\u0103\u0163ii \/ ordinii Schimbarea global\u0103 \u015fi transformarea Inegalitatea<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Unitatea de analiz\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\/ analiza \/ actorii principali Statele \/ sistemul de state Variate Clase \/ Sistemul mondial capilatist<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 sistemului Anarhia \/ absen\u0163a autorit\u0103\u0163ii centrale Complexitatea Diviziunea muncii<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Exemple Morgenthau (1973) Modelski (1972) Wallerstein (1974)<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Studiul literaturii de specialitate l-a determinat pe Holsti s\u0103 aprecieze c\u0103 perspectiva clasic\u0103 (realist\u0103) este cea mai adaptabil\u0103 condi\u0163iilor \u00een schimbare, c\u0103 sunt posibile sinteze \u00eentre acestea \u015fi cea a \u201cSociet\u0103\u0163ii globale\u201d, dar c\u0103 astfel de sintez\u0103 nu este de dorit \u00een mod special cu abordarea neomarxist\u0103 .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Referindu-se la alte teorii neomarxiste sau sovietice \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale, Stefano Guzzini distinge dou\u0103 mari orient\u0103ri \u00een ce prive\u015fte explicarea imperialismului. Prima orientare, a c\u0103rei principal\u0103 sus\u0163in\u0103toare este Rosa Luxembourg, sus\u0163ine c\u0103 imperialismul nu este altceva dec\u00e2t un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Expansiunea colonial\u0103 demonstreaz\u0103 nevoia disperat\u0103 a capitalului, care folose\u015fte statutul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii necapitaliste , pentru a realiza o plusvaloare imposibil de ob\u0163inut \u00een propria \u0163ar\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

A doua orientare , care a c\u00e2\u015ftigat o popularitate \u00eensemnat\u0103 gra\u0163ie lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului , numit capitalismul monopolist, \u00een care concuren\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreaga lume<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dintre g\u00e2nditorii clasici marxi\u015fti, Rosa Luxemburg a analizat cel mai bine impactul imperialismului asupra societ\u0103\u0163ilor precapitaliste, distrugerea economiei naturale , perfec\u0163ionarea mijloacelor de produc\u0163ie \u015fi proletarizare, adic\u0103 expansiunea muncii salarizate. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een opinia sa, expansiunea va folosi mijloacele violen\u0163ei politice \u015fi fizice, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een revolu\u0163ii \u015fi r\u0103zboaie, iar imperialismul r\u0103m\u00e2ne expesia politic\u0103 a procesului acumul\u0103rii de capital, \u00een competi\u0163ia pentru r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lumii necapitaliste.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Teza sa a fost criticat\u0103 , \u00eenc\u0103 de la acea vreme de Bukharin \u015fi de Lenin, deoarece neglija adapt\u0103rile dinamice ale procesului capitalist de produc\u0163ie \u2013 subproduc\u0163ia de azi poate fi absorbit\u0103 de nivelul consumului de m\u00e2ine .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Un alt g\u00e2nditor marxist , Rudolf Hilferding a ar\u0103tat c\u0103 cele dou\u0103 capitaluri : financiar \u015fi industrial fuzionaser\u0103 \u00een capitalul finan\u0163\u0103 . Astfel , economiile industriale nu erau dominate de o larg\u0103 clas\u0103 burghez\u0103, ci de elita sa , un mic grup monolitic. Statul ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een interesul lor , care poate fi uneori \u00eempotriva interesului altor straturi burgheze , dar niciodat\u0103 \u00eempotriva burgheziei \u015fi capitalismului ca atare. Hilferding a analizat cum erau determinate statele s\u0103 adopte o politic\u0103 mercantilist\u0103, pentru a proteja propria pia\u0163\u0103 de monopolurile str\u0103ine, dar \u015fi pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone \u00een vederea sus\u0163inerii procesului monopoliz\u0103rii . Acest lucru uneori, s-a produs \u00een detrimentrul produc\u0103torilor na\u0163ionali mai mici . Astfel , din moment ce statul nu era un actor autonom ci mai degrab\u0103 un instrument al clasei dominante, burghezia monopolist\u0103 este for\u0163a conduc\u0103toare a expansiunii. Statului \u00eei revenea rolul de a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste ale burgheziei. \u00cen acest scop, statul se baza din ce \u00een ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidat\u0103 \u00een vremurile unei aprige competi\u0163ii interna\u0163ionale : ea era un amestec de rasism, na\u0163ionalism \u015fi militarism . O alt\u0103 teorie marxist\u0103 o reprezint\u0103 \u015fi teza ultra-imperialismului a lui Kautski, respins\u0103 \u00eens\u0103 de Luxemburg c\u00e2t \u015fi de Lenin. Kautski, care era o figur\u0103 central\u0103 a partidului social democrat german, sus\u0163inea c\u0103 burghezia era suficient de na\u0163ional\u0103 pentru a \u00eemp\u0103r\u0163i lumea f\u0103r\u0103 a se expune riscurilor \u015fi costurilor r\u0103zboiului .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

A\u015fadar, baza concep\u0163iilor sovietice asupra rela\u0163iilor interna\u0163ionale este reprezentat\u0103 de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evolu\u0163ia lor reprezint\u0103 \u00eens\u0103 o leg\u0103tur\u0103 contradictoie cu practica politicii externe sovietice. Reinterpret\u00e2nd legile marxismului , teoria sovietic\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 interpreteze trecutul, s\u0103 ghideze deciziile deciziile prezente \u015fi s\u0103 prevad\u0103 viitorul. Cu toate acestea, dac\u0103 comportamentul politic extern, \u00eenregistra e\u015fecuri sau sistemul interna\u0163ional nu afi\u015fa caracteristicile a\u015fteptate, nu era acuzat\u0103 politica, ci era ajustat\u0103 teoria .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Referindu-se la corela\u0163ia for\u0163elor versus balan\u0163a puterii, teoreticianul sovietic Dimitri Toma\u015fevski, afirma c\u0103 : \u201c\u00eentre totalitatea contactelor \u015fi interrela\u0163iilor economice, politice, juridice, diplomatice dintre oameni, dintre state \u015fi sisteme de state \u015fi dintre principalele for\u0163e \u015fi organiza\u0163ii sociale, economice \u015fi politice din \u00eentreaga lume\u201d<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Aceste rela\u0163ii constituie \u201ccircumstan\u0163ele obiective \u00een care se dezvolt\u0103 deopotriv\u0103 politica mondial\u0103 ca \u00eentreg, precum \u015fi politica extern\u0103 a fiec\u0103rui stat \u00een parte \u201d. Corela\u0163ia for\u0163elor ia \u00een calcul for\u0163ele de clas\u0103, materiale \u015fi morale \u015fi le atribuie un rol explicativ central \u00een analiza politicii externe a statelor (micronivel) \u015fi a celor interna\u0163ionale (macronivel). Ea ia \u00een considerare fiecare stat , fiecare actor transna\u0163ional sau intern, precum \u015fi consecin\u0163ele neinten\u0163ionate sau necon\u015ftentietizate ale acestor actori.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Corela\u0163ia for\u0163elor este conceput\u0103 \u00een termeni dinamici. Ea se poate modifica fie datorit\u0103 for\u0163elor obiective, cum sunt numi\u0163i factorii interna\u0163ionali, fie datorit\u0103 for\u0163elor subiective referitore la necesit\u0103\u0163ile internepentru utilizarea for\u0163ei .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Principalele schimb\u0103ri care au modificat corela\u0163ia for\u0163elor \u00een detrimentrul intereselor imperialiste sunt legate de cre\u015fterea puterii militare a U.R.S.S.,cre\u015fterea puterii economiilor japonez\u0103 \u015fi vest-europene \u015fi dezvoltarea mi\u015fc\u0103rilor de eliberare na\u0163ional\u0103. Dat\u0103 fiind reticen\u0163a subiectiv\u0103 a S.U.A. de a folosi for\u0163a \u00een timpul \u015fi dup\u0103 r\u0103zboiul din Vietnam, declinul puterii americane era mai important dec\u00e2t cre\u015fterea efectiv\u0103 a puterii sovietice. Aceast\u0103 schimbare a fost apoi folosit\u0103 pentru a explica comportamentul S.U.A. : competivitatea atomic\u0103 a U.R.S.S., cuplat\u0103 cu presiunea Europei, au for\u0163at politica american\u0103 de destindere.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen opinia teoreticianului Stefano Guzzini, teoriile sovieticilor nu sunt \u00eenclinate \u00een mod necesar c\u0103tre schimbare, ci presupun o perpetu\u0103 tendin\u0163\u0103 spre echilibru \u015fi status quo. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este \u00een\u0163eleas\u0103 ca o variabil\u0103 independent\u0103 cu ajutorul c\u0103reia sunt explicate \u2013 \u015fi legitimate \u2013 comportamentul \u00een politica extern\u0103 , precum \u015fi politica interna\u0163ional\u0103. \u00cen situa\u0163ia \u00een care schimbarea a afectat sfera lor de influen\u0163\u0103, a\u015fa cuma fost \u00een revolu\u0163ia cubanez\u0103 sau \u00een revolu\u0163ia maghiar\u0103 din 1956 , teoriile au fost folosite pentru a legitima reprimarea schimb\u0103rii, \u00een timpul r\u0103zboiului rece.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dac\u0103 diferen\u0163ele dintre expansiunea imperialist\u0103 american\u0103 \u015fi expansiunea antiimperialist\u0103 sovietic\u0103 sunt de substan\u0163\u0103 sau nu este o chestiune care depinde de orientarea teoreticienilor. Poate c\u0103 scopurile economice sunt mai importante pentru politica extern\u0103 occidental\u0103, reprezentate de prioritatea controlului, cum ar fi asupra petrolului din orientul mijlociu. Dar cum U.R.S.S.-ului nu i-au lipsit niciodat\u0103 materiile prime, e greu de demonstrat c\u0103 diferen\u0163ele teoretice sunt motivul real, pentru relativa re\u0163inere de care a dat dovad\u0103 \u00een regiune. Politica Chinei de a revendica insule mici, dar bogate \u00een petrol pare s\u0103 arate c\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile socialiste pot avea \u0163inte economice.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Desigur c\u0103 Statele Unite ale Americii ar putea folosi institu\u0163iile economice interna\u0163ionale \u00een avantajul propriu, \u00eentr-un mod accesibil \u0163\u0103rilor socialiste. \u00centrebarea este dac\u0103 aceste diferen\u0163e sunt rezultatul logicii diferite a politicii externe capitaliste \u015fi a celei socialiste, sau sunt rezultatul oportunit\u0103\u0163ilor \u015fi valorilor diferite.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, anali\u015ftii sovietici, atunci c\u00e2nd stabilesc corela\u0163ia for\u0163elor, accentuiaz\u0103 tot mai mult rela\u0163iile dintre state , \u00een dauna concentr\u0103rii ini\u0163iale asupra claselor. \u00cen consecin\u0163\u0103 integrarea actorului clas\u0103 \u00een teoria sovietic\u0103 seam\u0103n\u0103 cu integrarea actorului transna\u0163ional \u00een teoria balan\u0163ei puterii sau cu integrarea for\u0163elor de pia\u0163\u0103 \u00een teoriile mai recente din economia politic\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 .<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103, la fel ca \u015fi \u00eengr\u0103direa, este o politic\u0103 \u00eentre doua superputeri \u015fi alia\u0163ii lor, bazat\u0103 pe o strategie a cooper\u0103rii \u015fi confrunt\u0103rii simultane. Aceasta corespunde unei strategii de cooperare tactic\u0103. Ea se bazeaz\u0103, \u00eenainte de toate, pe decuplarea competi\u0163iei interna\u0163ionale de la sfera economic\u0103 \u015fi cea ideologic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103, \u00een teoriile sovietice implic\u0103 acceptarea reciproc\u0103 a principiului non-ingerin\u0163ei. \u00cen cele din urm\u0103, ea devine posibil\u0103 datorit\u0103 existen\u0163ei, unor scopuri comune, absolut necesare pentru evitarea distrugerii nucleare reciproce.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dar coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 nu anuleaz\u0103 continuitatea confrunt\u0103rii interna\u0163ionale dintre for\u0163ele imperialiste \u015fi cele antiimperialiste. Scopul ei pe termen lung este victoria acestora din urm\u0103. Astfel, coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 poate oferi un mediu propice pentru consolidarea socialismului interna\u0163ional, timp \u00een care starea politic\u0103 \u015fi social\u0103 existent\u0103 este schimbat\u0103 cu ajutorul rela\u0163iilor transna\u0163ionale. Aceast\u0103 idee nu este foarte diferit\u0103 de \u00eembinarea politicilor antagoniste cu cele cooperative, pe care politica de \u00eengr\u0103dire \u00een varianta ei specific\u0103 perioadei destinderii \u00ee\u015fi propusese s\u0103 o realizeze.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dubla semnifica\u0163ie a acestei abord\u0103ri \u00een realizarea ei practic\u0103, a f\u0103cut ca ea s\u0103 devin\u0103 autocontradictorie \u00een dou\u0103 aspecte importante ale politicii interna\u0163ionale. Primul aspect se leag\u0103 de politica sovietic\u0103 privind lumea a treia . Pentru a armoniza tactica (teoriei) coexisten\u0163ei interstatale sau interna\u0163ional, Brejnev a declarat c\u0103 coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103 nu se aplic\u0103 misc\u0103rilor de eliberare na\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cens\u0103 tocmai expansiunea sovietic\u0103 \u00een lumea a treia (\u015fi schimbarea implicit\u0103 a balan\u0163ei puterii), a fost cea care a provocat reac\u0163ia S.U.A. \u015fi \u00eencercarea de a pune \u00een leg\u0103tur\u0103 acest comportament al sovieticilor cu alte niveluri ale rela\u0163iilor S.U.A. \u2013 U.R.S.S.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 promovarea luptei interne de clas\u0103 \u00een Occident, ajutorul dat for\u0163elor antiimperialiste contravenea principiului non-ingerin\u0163ei. \u00cen acest caz U.R.S.S. l\u0103sa adesea interesele interstatale s\u0103 prevaleze \u00een dauna solidarit\u0103\u0163ii de clas\u0103. \u00centre securitate \u015fi interna\u0163ionalism proletar, U.R.S.S. alegea ceea ce \u00eei servea cel mai bine interesele pe care le percepea, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de responsabilit\u0103\u0163ile sale ideologice asumate .<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criteriul neomarxist se revendica de la ciclurile pe termen lung eviden\u0163iate de economistul sovietic Nikolai Kondratiev \u00een anii 1920.Experien\u0163a istoric\u0103 prelucrata de acest criteriu a pus \u00een relief teza ciclurilor economice lungi definite prin 2 etape: de expansiune , de regresiune. Aceste faze economice nu sunt egale ca durata, dar ciclurile lungi se repet\u0103 la fiecare […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107203"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=107203"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/107203\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=107203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=107203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=107203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}